Știți cum sunt zilele alea în care nu ai niciun chef, deși afară e soare și frumos, ție îți tot plouă pe dinăuntru? Cam așa sunt eu, de ieri. Sau cel puțin eram.

Vă spun foarte serios, câteodată, situl ăsta e unul din cele mai bune medicamente pentru mine. E ca și cum mi-aș fi creat panaceul , cu mâinile mele.

Ieri eram trist, după ce m-am întâlnit cu fetița cu bicicleta. Pur și simplu trist, nu pot să vă spun de ce.
După care primesc un mail, de la un tip care voia să îi dăruiască o tabletă, așa, pur și simplu.

După care m-a căutat colegul de comentarii Ursu, că vrea să vorbească cu ei, să vadă cu ce îi poate ajuta. După care am citit prin comentarii cum unii dintre voi s-au gândit să strângă și ei chestii. Și practic, mi-ați făcut ziua și simt că merită să merg în continuare înainte.

Băi, serios, deși sunteți niște hateri, majoritatea dintre voi, sunteți niște oameni minunați.
Mă înclin.

Mulțumesc că ai citit postarea.
Poți să îmi susții eforturile cu o cafea pe Patreon ->

Alte articole din arhiva de aur