Ce am învățat eu în viață este că, atunci când guvernul româniei se implică în a nega ceva, în 100% din cazuri acel ceva este complet real. Prima experiență de genul a fost când Stolojan a anunțat că să stăm liniștiți, economiile oamenilor sunt în siguranță, iar fix a doua zi toate depozitele în valută ale românilor erau convertite în lei, iar inflația a prins 4 zerouri.

Sigur că da, nu există absolut niciun pericol. Să ne uităm puțin la harta fizică a locului celei mai grave distrugeri ecologice din Europa.

După cum se vede, drumul apei este direct spre mare. Poate nu înțelegeți amplitudinea dezastrului, câte milioane de tone de pești și animale moarte și putrezite au fost cărate, cât material petrolier poluant și distructiv, totul a fost luat și împins în mare.

Sigur nu o să se întâmple nimic, să știți. Și dacă o să se întâmple, toți cei vinovați vor fi pedepsiți exemplar. Cred că e posibil să vă aducă Ciolacu și o coroană la cimitir.
Eventual trimite șoferul, dacă are o zi mai ocupată.


Prezenţa tuturor acestor agenţi patogeni biologici în apa…. constituie o ameninţare reală la adresa vieţii şi sănătăţii populaţiei.
Nu și pentru români, a zis Ciolacu.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.

Pe scurt

Loading RSS Feed

56 comentarii Adaugă comentariu

  1. #1

    De ce nu e epidemie de holera in Odesa n cazul asta si daca ar fi ce procent din ecoli aia ar traversa cateva sute bune de km de mare, nediluati, ne-neutralizati, pana pe litoralul romanesc unde asteapta hamesiti de pofta de baut apa din mare 20 de milioane de romani ? Also, stiu ca esti pompier de formatie si nu medic dar orice prost stie ca holera e cauzata de vibrionul holeric si nu ecoli care provoaca enterocolita.

    3
    • #2

      orice prost iti poate spune ca toate plajele din Odesa sunt inchise, scrie in articolul caruia i-ai citit doar titlul

    • #3

      ECooli e simpletonul tipic, el nu crede pana nu vede.

    • #4

      Iohannis despre coronavirus: Nu exista nici un motiv real de panica, provoaca in marea majoritate a cazurilor doar simptome usoare,dureri in gat,tuse si febra, ca in orice raceala.

      Pe sistemul, “a looooo, tovarasi, stati linistiti la locurili voastre”

      1
    • #5

      20j de milioane de morti mai tarziu…

    • #6

      Beef intre bacterii

  2. #7

    Mergeţi la mare, plătiţi, cumpăraţi, daţi bani.

    2
    • #8

      Românii sint deja imunizati la cîte toxiinfectii alimentare sint in fiecare sezon estival si la ce mortaciuni pun makedonii in mincare. Vezi cazul cu “cherhanaua” cu pește expirat de 3 ani…
      Asa ca niște “holerică” de la ucraineni e pișvaiser.

  3. #9

    Daca mananci niste mamaliga vartoasa si bei un ceai de sunatoare nici macar holera nu se lipeste de tine.

    2
    • #10

      Și mai ales că pământul e rotund nu plan cum se vrea sa ni se inoculeze prin săgeata roșie dreaptă plană. …și btw,de ce e roșie săgeata și nu galbenă? Ce insinuezi:)

  4. #11

    Parcă Reagan a zis-o: “The nine most terrifying words in the English language are: I’m from the Government, and I’m here to help.” Și pare că ai noștri vor să demonstreze că e aplicabilă peste tot.

    5
  5. #12

    „-Sunteți dispuși să muriți/vă îmbolnăviți pentru partid/servicii secrete?” a întrebat șeful.
    „-Suntem!” au răspuns gloata cu membrii de partid/subofițerii & ofițerii

    Ca o observație, chestia asta nu va fi doar pentru anul acesta. Va fi și pentru la anul, doi ani, trei ani… Curățătoria asta o să dureze muuuult și bine. Pe partea cu marea, aș închide turismul.

  6. e ceva nene doctor epidemiolog din Constanta care a iesit la rampa si declara ca salinitatea etc. Inclin sa l cred, Marea Neagra nu i tocmai dulce :)) Nu i cea mai sarata mare dar ajunge concentratia ca sa omoare bacteria.

    • #14

      Oricâtă sare ar fi în Marea Neagrā, crezi că dacă plutesc din ce în ce mai multe hoituri o să fie totul bine și frumos pt că apa-i sārată?

      2
    • #15

      Diferenta fiind ca apa dulce este mai usoara decat cea sarata si prin urmare ramane la suprafata, cu tot ce are bun in ea.

      1
    • #16

      se stie ca cel mai bun tratament in virusi si bacterii este apa cu sare

    • #17

      Bivolaru approves!

      1
    • #18

      Senioare!

      Au sunca de aia sarata de ii zice jamon la navodari?

      ie cald rau la Navodari?

      Iote ca sarea beleste bacterii si niscai virusi 🙂 Multi

      Problema ca ca nu poti baga tu asa concentratie de apa in corp, fara sa urli sau sa mori cu toata apa scoasa din tesuturi. Ca daca puteam, sigur scapam de ceva boli 🙂

      Pe principiul asta se “fac” si mumiile – unele cu sare chioara altele cu natron.

      Acus nush ce sa zic de holera, dar cred ca aflam relativ rapid. Oricum cine mananca peste la cherhanalele vestite, anul asta, o sa simta probabil, in crusta, gust de ulei de transmisie…

      3
    • #19

      daca te referi la veterinarul balba, autointitulat dr planet, relax ca e un fel de monica tatoiu a constantei, se pricepe la toate si ii place sa se auda vorbind, dar profesional omul e praf…

    • #20

      Bacteria care cauzează holera se găsește inclusiv in mare conform CDC, si nu numai.

      Salinitatea apei nu are niciun efect relevant asupra ei. Bacteria aceasta coexista cu diverse specii de plancton, si se înmulțește în funcție de anumite condiții de mediu, si de marimea populației de plancton. Apa murdara și calda inseamna mult plancton, adica bacterii. Vibrio cholerae este vulnerabila la ph-ul apei, nu la salinitatea ei. Planctonul ingerat este deobicei cel care cauzează boala, deoarece chitina acestor microorganisme este rezistenta la acidul din stomacul uman.

      www.cdc.gov/cholera/general/index.html#two

      www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2744514/

      Nu sunt specialist. Am cautat pe google, pt ca nu am nicio încredere în părerile medicii romani care suferă de metehne de semidocți, si se umfla în pene ca le știu ei pe toate deși ei sunt specialiști in cu totul altceva decât își dau cu părerea.

      2
  7. #21

    asa i-a spus corifeul rafila, specialistul de partid si de stat.

  8. #22

    e posibil ca bacteriile, virusii si toxinele care se regasesc in apa din zona litoralului romanesc sa fie prea puternice pentru cele venite din ucraina. cacatii plutitori nu sunt accidentali, ei sunt plasati strategic pentru a crea o retea de protectie bacteriologica. plus ca apele reziduale pe care romanii le varsa in mare fac acelasi lucru, creeaza un contracurent care impiedica bolile de import sa afecteze turistii autohtoni.

    5
  9. #23

    Noi am crescut cu apa de robinet decantata rudimentar si carata prin tevi de plumb. La mare in restaurante se serveste carne inghetata de 20 de ani. Crezi ca ne sperie holera ?

    2
  10. #24

    nu-i bai! se duc la bulgari…

    1
  11. #25

    La cat hepiflor mancam, ne permitem rahatul!

  12. Politicienii noștri nu ar recunoaște holera nici dacă ar dormi cu ea in pat!

  13. #28

    Intrebarea e: daca ajunge holera pe litoralul romanesc il face mai bun sau mai rau decat e acum, ca nu-mi dau seama.

    2
    • #29

      Corect. Litoralul romanesc este recunoscut pentru hepatita, nu cred ca se poate rebrandui asa rapid pe holera.

  14. #30

    Pentru a scapa de holera, trebuie doar sa fierbem apa de mare inainte sa o bem.

    6
  15. #31

    Nu se ia holera la turistu’ roman. Are antidot de la toxiinfectia alimentara…

    1
  16. #32

    La cati kkti cara Dunarea de ceva de ani, ce vine de la Nipru pare doar asa ca dupa o ploaie mai serioasa. Cred ca daca bagi degetul in apa la Giurgiu ai serios sanse mai mari de holera decat pe litoral

    • #33

      Este suficient sa bagi degetul in Giurgiu ca sa iei holera!

    • #34

      Dacă-ți mai rămâne degetul!

  17. #35

    Bun, ti-ai facut datoria (ca sa zicem asa, desi nu ai niciuna) fata de popor sa-l informezi.
    Orice om cu 2 neuroni functionali stie ca, in acest an, Marea Neagra este o zona de evitat. Atat la noi cat si la bulgari si, in general, oriunde.
    Bineinteles ca vom avea foarte multe cazuri de imbolnaviri specifice bruste, mai spre 1-2 saptamani de acum. Presimt un iulie interesant si un august si mai fierbinte.
    Efectiv nu ai cu cine sa stai sa rationezi, multi chiar cred ca bolile si daunatorii vor lua pauza ca sa nu le afecteze lor concediile. “Vai, nu imi permit altul, am facut rezervarea de acum 6 luni, doar n-o sa renunt!” – bai, ba da, renunti. Decat sa-ti versi matele la spitalul din Constanta (care nu e tocmai cea mai buna locatie la care sa mergi cand iti e rau) mai bine bei o bere in liniste acasa. Si poate faci cumva si reusesti sa mergi in alta parte sau inghiti in sec si … la anul.
    Insa sunt atat de convins ca vom avea o adevarata explozie de infectii legate de treaba asta incat pot sa zic ca m-am resemnat deja.

    1
  18. #36

    Uite un punct de vedere avizat de la o echipa condusa de Razvan Popescu in care am mare incredere:
    “Pentru că au apărut atât în presă cât și în mediul online o serie întreagă de informații, multe contradictorii, în legătură cu efectele viiturii create de distrugerea barajului de pe fluviul Nipru, echipa de cercetători a S.E.O.P.M.M. Oceanic-Club face câteva precizări destinate în special membrilor și simpatizanților dar și publicului interesat.
    1. Efectele asupra deltei Niprului si zonei din apropierea gurii de vărsare în Marea Neagră sunt importante și se vor manifesta pe termen lung. Evenimentul este unul de natură catastrofică și din cauza volumului mare de apă, a creșterii semnificative de ordinul metrilor a nivelului fluviului, va avea în zonă efecte pe termen lung. Pe de o parte este vorba despre perturbarea dinamicii sedimentelor din albia fluviului și a depozitelor sedimentare din zona deltei Niprului și a celor din fața gurilor de vărsare a acestuia. Pe de altă parte este vorba despre antrenarea unei cantități însemnate de hidrocarburi depozitate pe malurile acestui fluviu sau utilizate în exploatarea hidrocentralei. Pe lângă hidrocarburi și alte substanțe chimice din zonele industriale aflate în aval de lacul de acumulare cel mai important impact pentru bazinul de vest al Mării Negre îl va reprezenta o cantitate însemnată de îngrășăminte destinate agriculturii care în combinație cu materialul sedimentar de origine biogenă și alte materiale cu potențial fertilizant antrenate de viitură se vor acumula în acest sector al Mării Negre. Toți acești fertilizanți vor asigura o resursă care în condiții optime va fi exploatată de algele microscopice și cianobacterii din plancton care pe fondul abundenței de hrană vor putea genera acele fenomene cunoscute sub numele de „înflorire algală”. Algele microscopice din fitoplancton au un ciclu de viață scurt și după ce vor consuma materialele organice în câteva săptămâni de la declanșarea înfloririi algale pot să genereze în unele zone marine prin descompunerea în masă, condiții de hipoxie sau chiar anoxie (lipsa oxigenului dizolvat) care de obicei, mai ales în apele de mică adâncime, duc la mortalitatea peștilor și a celorlalte organisme marine cu mobilitate scăzută sau fixate de substrat. Pentru delta Niprului viitura a condus și la o sărăcire puternică a populațiilor de păsări, mamifere, reptile și amfibieni fie prin distrugerea vizuinelor sau cuiburilor, în cazul multor specii de păsări fiind încă ocupate de pui din generația de anul acesta, fie prin mortalități în masă produse prin înec (mai ales în cazul maiferelor), fie prin antrenarea substanțelor poluante care rămân în covorul vegetal și în sedimentele nou aduse urmând să producă efecte o bună perioadă de timp după trecerea viiturii.
    2. Efectele asupra regiunii costiere românești vor fi reduse cel puțin în prima fază, respectiv în sezonul de vară 2023. Condițiile hidrodinamice din sectorul nord-vestic al bazinului Mării Negre sunt dictate de 3 factori principali: curentul general circular care se desfășoară în sens antiorar și prin urmare de la nord la sud în dreptul coastei românești, mișcarea inerțială a maselor de apă imprimată de fluviul Dunărea și al 3-lea factor cu o variabilitate semnificativ mai mare decât primii doi reprezentat de vânt prin direcția și intensitatea acestuia producând mișcări ale apelor de suprafață. În cazul particular al viiturii trebuie să ținem cont de faptul că reprezintă o masă de apă dulce care prin densitatea mai mică se menține destul de mult timp în stratul de suprafață, în mare majoritate în banda cuprinsă între 0 și -20 m. Această masă de apă odată ce iese de pe cursul Niprului în Marea Neagră, după ce epuizează efectul inerțial care o direcționează fix către plajele orașului Odesa este antrenată de curentul circular care are o viteză variabilă cuprinsă între 1 și 3 noduri (~1,8-4 km/h). Această masă de apă suferă un prim proces activ de diluție în fața gurii de vărsare a Nistrului. Ulterior când ajunge în dreptul Deltei Dunării încă de pe teritoriul ucrainean masa de apă rezultată din viitură este puternic amestecată și direcționată pe sensul nord-vest sud-est de apele dunărene care fiind tot de origine fluvială se mențin și acționează de asemenea în banda de suprafață unde același efect inerțial capctă valori maxime în dreptul canalului Sulina care are o viteză de curgere și un debit semnificative. Pentru a înțelege mai bine efectul de protecție pentru coasta românească al fluviului Dunărea vom face precizarea că acesta are un debit de aproximativ 6000 m3 /s comparativ cu debitul Niprului de doar 1400 m3 /s. Așa cum se poate vedea și din imaginea satelit apele de origine dunăreană cu încărcătură sedimentară pot fi observate la peste 100 km de țărm (nunțe de verde în imaginea satelit) distanța la care sunt încă suficient de compacte pentru a putea fi decelate într-o imagine clasică de restul apelor din Marea Neagră (efect inerțial ridicat). Această imagine ne indică distanța până la care are efect forța inerțială a apelor fluviale. În concluzie întreaga încărcătură a viiturii de pe Nipru înainte de a ajunge în dreptul coastelor românești situate la sud de Delta Dunării suferă un amplu proces de amestec și diluție și sunt împinse spre larg. Mai mult decât atât începând din dreptul insulei Sahalin aflată la gura de vărsare a brațului Sfântu Gheorghe linia costieră românească este retrasă către vest fiind astfel într-o zonă de „adăpost” în fața curentului circular general al apelor marine din Marea Neagră ceea ce reduce atât cantitatea cât și viteza cu care eventualele mase de apă scăpate direct spre sud de efectul inerțial al Dunării ar ajunge la coasta românească pe țărm. Influența vântului și a valurilor produse de acesta este mai redusă comparativ cu influența inerțială a Dunării putându-se manifesta asupra eventualelor pete de hidrocarburi de pe suprafața apei care doar în condițiile unui număr de zile cu vânt constant dinspre est ar putea ajunge și în regiuni costiere românești însă având în vedere suprafața pe care acestea se desfășoară și tendința hidrocarburilor de a se disipa pe suprafața apei este exclus în opinia noastră să avem de-a face cu evenimente de poluare semnificative pe plajele românești. În timp și aici vorbim de cel puțin luni dacă nu ani de zile putem observa, dacă nutrienții din valul de viitură se vor acumula, și în zona costieră românească o revenire temporară a fenomenelor de înflorire algală pe care le cunoaștem de la sfârșitul secolului trecut și începutul secolului prezent care se produceau pe fondul îngrășămintelor agricole folosite în exces mai ales de statele comuniste din bazinul dunărean și care odată spălate de ploi ajungeau prin Dunăre în fața coastelor românești. Totuși având în vedere procesul de refacere a ecosistemelor marine înregistrat în ultimii 20 de ani pe fondul unei agriculturi mai prietenoase cu natura din bazinul Dunării, ca urmare a măsurilor luate în Uniunea Europeană, impactul e puțin probabil să genereze efecte de aceeași intensitate cu cele din anii 80, 90 și începutul anilor 2000.
    În concluzie pentru amatorii de baie în mare și de practicare a sporturilor nautice nu există un risc iminent pentru viață și sănătate cauzat de efectele acestei viituri la coasta românească a Mării Negre Așa că putem merge cu toții liniștiți din acest punct de vedere în continuare la plajă la Marea Neagră în România.”

    4
    • #37

      (P) Articol sustinut de ONT Carpati si asociatia stiintifica Pixelul Albastru

    • #38

      am ras genuin:))))))))

    • #39

      pardon? litoralul romanesc eu un jeg si ii incurajez pe toti sa isi faca vacantele in alta parte, dar v-ati obosit macar sa cititi?

    • #40

      are logica ce spune omul. De urmărit dar better safe than sorry anul acesta cel puțin

  19. #41

    Trist..sa fac baie in mare rămăsese una din putinele plăceri vinovate pe care mi le mai puteam satisface. Si copiilor le place la plajă, dar cu ei o mai dreg cumva cu o piscina si niste nisip acasă. N as fi crezut vreodată ca va trebui sa ne obișnuim sa traim cu războiul la doi pași de noi. Nu mai zic de mediul, animalele si oamenii de acolo..cei care mai sunt, ca cei care nu mai sunt…ma apuca iar plânsul.

  20. #42

    curentul circular care are o viteză variabilă cuprinsă între 1 și 3 noduri (~1,8-4 km/h).

    M-am oprit aici. Ce incredere sa ai intr-un om care analizeaza curentii marini care:
    1 se incurca in aritmetica simpla
    2 nu viseaza conversia km/h – noduri fara sa faca greseli

    Edit: reply la postul lung de mai sus

    • #43

      C-or fi 4, c-or fi 5, c-or fi 5,4, nu cred ca are asa mare importanta. Iar in textele astea apar si erori de transcriere. Posibil ca varianta originala sa aiba sensibile diferente. Mai toate textele care contin cifre, virgule si unitati de masura devin victimele lui Gigel bătător în taste, șef de promoție la grupa specială de jurnalism.

    • #44

      Chestia e ca vara bate mai des sudul (curentul de apa)…

  21. Viitura de la Nova Khakovka a avut nevoie de patru zile sa ajunga la Odessa, respectiv a parcurs cam 50km/zi pe rau.
    Pe mare ma astept sa se deplaseze mai lent si sa ajunga la noi pe undeva pe la finalul saptamanii acestea. Adaugati cateva zile ca sa iasa microbiologia pentru probele colectate.

    Oare exista laboratoare private care sa poata face probele microbiologice pentru holera?

  22. #46

    Oho, a luat-o razna vremea, loveste climate change si la noi: 2 furtuni azi in Bucuresti. Furtuna este una, cand ai doua, devine furtdoua. La cinci de furt, folosim termenul de tornada, fenomen aparut deloc intamplator langa Craiova, vara trecuta.

    • #47

      Uraganul are 100 pe scara furt. Loveste Georgia, Louisiana, treacă-meargă, dar nici o dată Wall Street?! Cineva sus pus ia șpagă.

  23. S-a terminat cu Covid-ul, acum au ieșit specialiștii în holeră maritimă.

    1
  24. #49

    Pentru cei îngrijorați de riscul de holeră propun vizionarea următorului video. Dacă ăștia nu mor, nu o să muriți nici voi după o baie în Marea Neagră: www.youtube.com/watch?v=yFnjYPgl3Ts

  25. #50

    Nu mai puneti botul la toate comentariile si stirile alarmiste si stati in casa!

  26. #51

    Exista niste conditii ca sa declari focar/epidemii si aia ar fi numarul de cazuri noi peste cel asteptat. nu prea sunt cazuri de diarei raportate.. deci ce epidemie focar? pe reteaua de epidemiologie se primesc constant informari cu numarul de cazuri se comunica des… se observa. imposibil de ascuns… ca noi epimdeiologii vorbim intre noi.

    Avem focare serioase cu alte boli si mai ales cu potential mortal la copii in desfasurare despre care e ciudat ca nu vorbeste nimeni dar na… sunt afectati mai mult copii saraci si din comunitatile rome.

    insa holera, si boli diareice in general, deocamdata nu. nu se arata. vedem ce va fi in viitor.

    • #52

      “Avem focare serioase cu alte boli si mai ales cu potential mortal la copii in desfasurare despre care e ciudat ca nu vorbeste nimeni. [ ca noi epimdeiologii vorbim intre noi. ]”

      V-ati gandit vreodata sa nu mai vorbiti doar intre voi ?

    • #53

      “pe reteaua de epidemiologie se primesc constant informari cu numarul de cazuri se comunica des… se observa. imposibil de ascuns… ca noi epimdeiologii vorbim intre noi. ” Sincer cand citeam asta credeam ca trollezi cu referire la cum se comunica in perioada covid. Gen, vreo cateva luni nici mortii nu mai puteam sa ni numaram la zi.

    • #54

      in perioada de covid nu a vorbit niciun epidemiolog. Doar politicieni. Noi nu putem vorbi fara a fi mandatati de autoritati pe teme actuale. La nivel de epidemiologi s-a stiut tot timpul cum stam si ce trebuie facut…

      Oricum in general nu asculta nimeni un epidemiolog, nici presa nici publicul, pentru ca epidemiologul e f f f plictisitor si neinteresant.

      In continuare e aceeasi poveste cu alte boli. Eu personal am incetat de mult sa imi bat capul sa explic ce si cum. Familia si oamenii apropiati sunt informati despre ce se intampla pe partea de boli transmisibile in Ro in timp real… in rest nu ma mai intereseaza.

  27. #55

    Hai că nu pot muri mai mulți decât cei omorâți de covid…

  28. #56

    Am auzit pe cineva care, fiind avertizat că e cam de cacao marea neagra anul asta, a spus relaxat că nu-i pasă, că și-a rezervat all inclusive la bulgari. Asa ca… da, va fi interesanta vara asta.