Nu știu de ce, dar în ultima perioadă stau tot timpul stresat că nu am timp. Și nu că nu aș avea, dar, pur și simplu, de fiecare dată când fac ceva ce nu ține de muncă, mă freacă la cap ceva care îmi spune că pierd vremea aiurea, în loc să fac lucruri utile.
Am remarcat asta cu pregnanță ieri, când am găsit un pack de cărți de istorie diversă și, în loc să încep să citesc din ele, cum aș fi făcut în mod normal, am început să mă gândesc doar că sunt prea multe și că o să pierd mult prea mult timp cu ele.
Același lucru pățesc și dacă mă duc în parc, la bar sau la biliard, tot timpul am stresul că pierd vremea. Și e extrem, extrem de enervant.
Și nu știu cum să scap
NOU
Neuro Optimizer?
NOU
sictir
NOU
Love Boss
NOU
NOU
rudotel 🙂
NOU
>de fiecare dată când fac ceva ce nu ține de muncă, mă freacă la cap ceva care îmi spune că pierd vremea aiurea, în loc să fac lucruri utile
și eu pățesc la fel, dar mi-am asumat-o când m-am însurat
NOU
Puteai sa te insori cu una care n-are mama pe aproape…
NOU
Eu am avut stresul ăsta doar in perioadele de criză financiară. Atunci aveam sentimentul că dacă ceea ce fac nu îmi aduce bani nu fac ce trebuie. Bine, nici acum nu refuz când mă roagă șeful cu bani, dar când e vorba să pierd timpul e fac cu stil. Probabil pe la 50 de ani să mai am un moment din ăsta de panică. Dar mai e până atunci.
NOU
Ia-ti un job normal, de la 8 la 5, cu doua ore in plus de stat prin trafic si de-abia atunci vei fi constient ca pierzi vremea de pomana, facind bani pentru altii. Inconstientule!
NOU
Ce-mi furi bai gandurile??
NOU
Toti care lucreaza fac banii pt altu si ei muncesc moca…niste victime…ce p*** mea o arzi aiurea? ia, munceste pt tine si gata…
NOU
Te gandesti altfel: “Am facut ceva productiv pe ziua asta? Mi-am atins targetul in ceea ce vroiam sa fac?”.
Daca raspunsul este “da”, atunci e ok sa te ocupi si de distractie.
Poate ar trebui sa te inscrii la niste cursuri, sa iti faci un upgrade tie. La ceva. Orice consideri ca iti lipseste dpdv personal sau profesional. Sau incerci ceva nou, habar n-am…
Daca tot simti ca bati pasul pe loc, sau ca pierzi timpul.
NOU
Da, niste cursuri ar fi perfecte. Le recomand pe cele ale lui Lorand Soares Szasz sau pe cele ale lui Pera Novacovici. Iesi alt om de acolo.
NOU
Adica putina dezvoltare personala? Un curs, o conferinta. Lorand, tu esti?
NOU
Ma refeream la niste cursuri legate de domeniul lui de activitate, sau legat de vreun hobby.
Desi, trebuie sa spun, unele carti, de dezvoltare personala, sunt bunicele. Dar nu despre asta vorbeam in comentariu.
NOU
@Georgi. Nu ai vazut ca și-a luat tac? Este un început.
NOU
www.facebook.com/ajplusenglish/videos/748375908637252/
NOU
Scuza mea pentru ca sunt un pierde vara e urmatoarea “oricat de productiv vrei sa fii, oricat ti-ai planifica la milimetru si ai vrea sa faci totul rapid si bine si sa nu pierzi timp, tot o sa mori cu gandul ca mai sunt un milion de lucruri de facut si ca ai fi putut face mai mult/mai bine”. Bine, asta nu inseamna ca, “cacat, oricum mor, pentru ce sa ma mai apuc de facut ceva”. Ci ca, la un moment dat, e ok sa-ti permiti si luxul sa mai freci si pula aiurea. Altfel, sa nu dai ca la chestia cu self help si sa incerci tot timpul sa te imbunatatesti continuu. Poate ca nu sunt cu nimic defect, poate ca nu sunt bolnav, poate ca e ok sa accept unele lucruri decat sa le fixez si sa ma gandesc tot timpul ca am ceva de imbunatatit. Bine, repet, asta nu trebuie dus la extrem, nici sa fii ca unul din aia asistati sociali din articoul lui Zoso care nu vor sa munceasca, dar nici sa fii un nebun in care trebuie tot timpul sa repari ceva la tine. Pe scurt, e ok sa ai perioade de frecat pula, cat timp ai grija sa nu fie indeajuns de lungi sa devina rutina.
Era un video scurt dar nu-l gasesc cu un interviu intre Bill Gates si Warren Buffett (cred ca cu Charlie Rose), si Bill Gates avea agenda planificata inainte la minut iar Warren Buffett si-a scos agenda si a aratat-o celui care lua interviul si avea doar 3 ferestre ocupate pe toata luna, ceva de genul. Zicea ca are nevoie de timp pentru el sa fie cu gandurile lui (bine, nu discutam de nivelul financiar care poate ii permite sa faca asta).
NOU
Si eu cred asta cand te citesc ” bai pierd vremea in loc sa muncesc sau orice altceva”, dar tot te citesc
NOU
lasa, ca la tine e simplu, muncesti, nu muncesti, banii aceiasi culoare are:)))
NOU
psihoterapie
NOU
Carti de istorie diversa?!
Sa fie titluri!
NOU
Ia si citeste si nu te mai gandi la timp 🙂
NOU
m-a uns la suflet articolul asta. ai descris exact starea mea din ultimele saptamani
ce facem?
NOU
A venit primavara.
NOU
Exact asa simtea si bunica-miu cu vreo 2 luni inainte sa moara….
NOU
Pentru ca imbatranesti. #nojoke, pe masura ce imbatranesti incepi sa simti mai acut trecerea timpului.
NOU
Tii neaparat sa afli bancul cu timpu’?
NOU
Nu mai pierde vremea… hai la o bere! B)
NOU
Fă secs. Mult secs! Deadline-ul “bursucului” se apropie.
NOU
Tacibă, că suntem români.
Noi facem sex de două ori pe an. Odată din iunie până în octombrie şi a doua oară din ianuarie până-n aprilie, în continuu.
NOU
@Михаи si din aprilie pana in iunie/ octombrie pana in ianuarie…laba, facem laba!
NOU
Laba = sex de post.
NOU
Un francez,un italian şi un român călătoreau cu acelaşi avion pe locuri apropiate. La un moment dat, după câteva cocktailuri, francezul şi italianul au început să se laude:
– Noaptea trecută am făcut dragoste de patru ori cu soţia mea, spuse francezul. Dimineaţa, când m-am trezit, mă aşteptau nişte clătite delicioase iar ea mi-a spus că mă adoră.
– Eu am făcut dragoste cu soţia mea de şase ori noaptea trecută, spuse italianul. Dimineaţa mă aştepta o omletă gustoasă, iar ea mi-a spus că eu sunt singurul bărbat din lume cu care ar face dragoste.
Românul tăcea…
– Tu de câte ori ai făcut dragoste cu soţia ta noaptea trecută? întreba dispreţuitor italianul.
– O singură dată, răspunse românul.
– Şi ce-a zis soţia ta dimineaţa, rânji francezul?
– Nu te opri, Ioane!
NOU
Eu cred că e din cauza bătrâneţii. Ne dăm seama că se scurg şi ultimii ani din viaţă şi sunt atâtea de făcut, intrăm în panică. Ştiu cum a fost în cazul meu, care de curând am împlinit şşşşş….30! M-a luat o panică, un tremurici, ziceai că e ultima zi din viaţă. Mi-a mai trecut între timp, nu ştiu de la ce, posibil de la alcool să mă fi calmat. Bine, tot mai simt o aprehensiune, am acolo o frică latentă care se poate manifesta oricând şi să mă arunce în puţul pierzaniei. 30, vai de plm…
Acum mă gândesc la tine care ai sărit de mult peste 40, te îndrepţi vijelios spre 50. Deci la 50 deja intră acul pe roşu. E ca la turaţia motorului – a intrat pe roşu, mai rezistă câteva secunde şi iese fum.
Buuum! Alta nouă, ca la budişti.
NOU
Ehee, dacă pierzania n-avea puț ci puță …
NOU
Cred ca e genetica aici. Adica, acum 200 de ani, oamenii mureau pe capete la 50-60 de ani, unii si mai devreme. Daca te intorci si mai mult, era un miracol daca ajungeai la 40 de ani.
Mi-e clar demult ca omul e setat sa traiasca pana-n 30, 30 si ceva de ani, fara medicina moderna.
Acum, o fi si de la vreme, ca ploua in ultima vreme, se schimba anotimpul.
NOU
33 de ani ca domnul Isus Cristos. Aia e limita de varsta, pana la 33 faci marile salvari si sacrificii. Pe urma o iei la vale…decadenta, degenerescenta fizica si psihica.
NOU
in ziua cand am implinit 30 m-a durut in pula…
la 35 nu m-a mai durut in pula… era ocupata cu altceva.
la 37 am revenit la durere…
asteptam 40…
NOU
@negrule. Folosește și tu prezervativ.
NOU
Privește niște oameni. 300€ ora.
NOU
Musai List
E o carte pt care daca iti faci timp, iti va da timp.
NOU
Mai pleaca si tu de acasa vreo saptamana, pentru situatii d-astea exista vacantele. Eu simteam ca inebunesc, daca mai stateam o zi la munca trimiteam povesti d-alea de viata. #hashtagmiamdatdrumulinimprimanta
NOU
Fa un credit la banca.
NOU
Citeste o carte ! 🙂
NOU
And then you die.
NOU
Ar trebui sa ne faci statuie la cat stam si comentam aici, in 3 ani bloggingul ar da coltu’ daca nu am mai fi noi.
NOU
asa e, din 2006 stau in voi. ia du-te tu si comenteaza in alte parti, ca sa dau coltul. mersi
NOU
Lacomia de munca… E mare pacat, mai mare decat lenea. Dar tu nu si nu, nu crezi esti ateu, Batman Batman
NOU
Am cam aceeași problemă: vreau să fac ceva care nu e muncă și sfârșesc prin astfel de conflicte interminabile. Problema e că ajung de fapt să nu fac nimic cum trebuie atunci când rămân blocat într-o buclă din asta.
Cum am reușit să mai atenuez? Am început să fac lucruri în incrementuri foarte mici: citesc 20-30 de pagini pe zi, ies să alerg câte o oră etc. Cantitățile de timp nu sunt absolute aici, important e să percepi tu că te reții din ceea ce tot tu percepi că ar fi mai important. Am constatat așa:
– ajung să fac mult mai temeinic activități pe care altfel le-aș fi perceput drept distracții vane;
– ajung să fac mult mai temeinic și chestiile pe care le percep drept utile (pentru că, probabil, nu mai stau cu gândul că, plm ce mișto ar fi fost dacă aș fi citit/ieșit cu bicla/alergat etc.);
– chestiile cu adevărat irositoare se elimină singure .
E un mecanism combinat de păcăleală și optimizare: nu tot ce începi te trage suficient încât să devină obicei și este scuipat automat în afara programului.
NOU
Poate a venit momentul sa vizitezi manastirile, sa te regasesti, sa te umpli de har … :)) Numa’ nu vrei sa recunosti.
NOU
Sa mearga in excursiile cu scoala ale copiilor…
NOU
daca folosesti google chrome baga asta: chrome.google.com/webstore/detail/motivation/ofdgfpchbidcgncgfpdlpclnpaemakoj. Trece instant grija
NOU
Sefu’, îți recomand călduros The Theory of the Leisure Class. Lasă-i pe săracii ăștia ca ei nu știe.
NOU
A troubled young woman often cheats on her husband and wants to leave him. She even contemplates murder. When she is found unconscious with her children murdered, suspicions rise and lives are destroyed.
NOU
Ai di … . Veblen Șefu’, nu Hollywood.
NOU
Tu, de fapt, vrei sa ne spui că ai mult timp liber…
NOU
Am trecut prin aceeasi perioada chiar recent. La mine a functionat varianta in care mi-am luat niste timp doar pentru mine, chiar si cateva zeci de minute ajuta, si m-am convins ca oricum nu voi ajunge sa fac in viata nici macar jumatate din ce mi-am propus asa ca macar sa ma bucur de ce pot reusi, in masura in care o sa pot.
Alternativa era sa traiesc intr-o permanenta stare de frustrare pentru ca nu reusesc sa fac X, Y, Z, sa treaca viata si anii pe langa mine fara sa ma bucur asa cum ar trebui de prezenta familiei si a celor aproape 2 prieteni reali si … nu, mersi.
Asadar: cat o sa pot face, o sa fac. Cat nu… poate data viitoare o sa am mai mult noroc.
Spor.
NOU
www.linkedin.com/hp/update/6257683653128790016
Sunt mai multe idei bune. Destul de multe comentarii, cam 600. Daca vrei, iti fac un rezumat cam ce mi s-a parut interesant