Știți lucrurile aleea stupide pe care le căpătați, în viață și vă treziți că le faceți, dar nu știți exact de ce, dar cumva, în mintea voastră e foarte clar că vă e imposibil să…nu știu, treceți strada fără să vă faceți întâi cruce cu limba în gură. Știu, de exemplu, pe cineva, care, când vede un preot, pune mâna pe prohab. De ce? Nu cred că știe nici persoana.

Eu am majoritar chestii de siguranță. Pe lângă nictofobie, (fun fact, un psiholog mi-a explicat, odată, că nu e vorba de teamă de întuneric, ci e teamă de ce se poate afla în întuneric. El, săracu, credea că îmi luminează viața și mă ajută să descopăr the root of all evil) mai sunt și altele.

Dacă intru într-o incintă, întotdeauna caut să știu din prima unde sunt ieșirile. Dacă e vorba de un restaurant/club/etc la subsol, trebuie să văd minim 2 ieșiri, de oricare ar fi ele. Dacă nu le văd, m-am ridicat și am plecat instant. Fiind un fan declarat al IDM-ului, pentru biliard, când ajung acolo cer, dacă e aglomerat, masa 1 de la intrare.

Nu suport ideea de a sta într-o mulțime de oameni înghesuită. De aia nu frecventez concerte, demonstrații, târguri și chestii de astea unde se adună mulțimi foarte mari de oameni. Și credeam că e o teamă stupidă, dar după ce s-a întâmplat în Coreea, mersi frumos, i am out.

Nu suport să stau cu spatele spre ușa de acces în cameră și să nu aud nimic. Adică, cu greu, pot suporta să stau așa, dacă nu ascult muzică, film sau ceva. Dar dacă am căști, merge muzica tare sau trebuie să văd un film, este imposibil să mă prinzi să stau cu spatele la ușă. Din aceeași categorie, nu pot dormi cu capul la ușă. Nu știam asta până când nu m-am cazat la un hotel prin Franța, nu de mult și avea patul pus cu capul spre intrare, o asezare ciudata in camera. Pur și simplu mi-a fost imposibil să închid un ochi, orice aș fi făcut, pentru că, oricum m-aș fi mutat, patul îmi obtura vederea spre intrare.

Nu suport muzica tare decât dacă e în căști, pe afară, mergând pe jos. În orice altă configurație (în afară de locuri unde se pune muzică tare și merg de bunăvoie) îmi dă o stare de anxietate profundă, nu mă pot relaxa deloc, mă iau niște transpirații reci și, într-un final, dau încet. Nici măcar la cinema nu suport muzica puternică multă vreme. De aceea nici nu dețin chestii gălăgioase în casă, cele mai gălăgioase sunt televizoarele. Bine, au sistem de sunet propriu și se aud de afară, dacă le dau la maxim.

Altfel, sunt un tip super mișto, plin de mușchi, inteligent, blond vând tractor.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.