Mă gândeam la postarea aia de ieri de pe tagul ARHISME, cu trilioanele râmei ăleia de la ONU și i-am dat o căutare lui perplexity, cu ajutorul pentru Africa.
Africa a primit ajutor financiar substanțial din 1990 până în prezent, cu estimări care variază în funcție de metodologia de calcul. Potrivit datelor recente, Africa a primit aproximativ $1,2 trilioane în ajutor oficial pentru dezvoltare (ODA – Official Development Assistance) în ultimii 30 de ani (din anii 1990). O altă estimare arată că doar între 2000 și 2023, continentul a primit un total cumulat de $1,3 trilioane.
În 2023, Africa a primit $73,6-74 miliarde în ajutor oficial pentru dezvoltare de la toți donatorii. Totuși, în 2024, această sumă a scăzut la aproximativ $55,1 miliarde, reprezentând 26,4% din totalul ajutorului global. Aceasta marchează o scădere semnificativă față de anii anteriori.
Din păcate, ajutorul către Africa este în scădere. Cota Africii din ajutorul global a scăzut de la 37,6% în 2013 la doar 26,7% în 2023. În 2024-2025, reducerile bugetare în țările donatoare au fost substanțiale: Germania a redus cu €3 miliarde, Franța cu €1,2 miliarde, iar SUA a înghețat temporar ajutorul în ianuarie 2025.
Este important de menționat că ajutorul extern reprezintă doar aproximativ 10% din sursele principale de venituri ale Africii. În 2023, Africa a primit mai mulți bani din remiteri ($90,8 miliarde), investiții străine directe ($97,1 miliarde) și mult mai mult din venituri fiscale ($479,7 miliarde) decât din ajutor oficial.
Însă eficiența ajutorului în Africa a fost semnificativ mai scăzută decât în alte regiuni. Principalele probleme identificate includ:
Distorsionarea economiilor locale – Guvernele care prioritizează agendele donatorilor neglijează adesea nevoile interne, concentrându-se pe programele dictate de finanțatori în loc de industrializare și reforme structurale
Slăbirea responsabilității – Dependența de donatori reduce presiunea pentru guvernanță eficientă și disciplină fiscală
Suprimarea inovației – Bunurile subvenționate perturbă piețele locale, precum industria textilă din Africa de Sud afectată de import-urile de îmbrăcăminte second-hand legate de ajutor
Capcana datoriei – O parte tot mai mare din ajutor este deturnată către serviciul datoriei în loc de dezvoltare, creând un paradox în care ajutorul nu mai promovează creștere durabilă.
Este important de menționat că, deși ajutorul extern a reprezentat peste 10% din venitul național brut pentru mai mult de o treime din țările africane subsahariene, impactul său este adesea limitat de corupție, alocarea ineficientă a resurselor și guvernanța slabă. În plus, în 2019, doar 8,7% din fluxurile de ajutor s-au îndreptat către sectoarele productive, iar 17,1% către ajutor umanitar – concentrându-se pe răspunsuri pe termen scurt în loc de transformare structurală pe termen lung.
Practic, țările civilizate au ajutat baronii locali africani cu 1.3 trilioane de dolari, pentru că și gura lor trebuie să mănânce o icră neagră la Paris. Asta în timp ce africanii trăiesc, în continuare, în colibe de pământ, mănâncă viermi de copaci, iar televiziunile ne prezintă, pline de compasiune, copii malnutriți, pe care i-ar ajuta o donație lunară de doar 10 dolari.
Știți că există un influenker de ăsta de youtube foarte bogat, care a construit, în Africa, pe banii lui, nuștiu câte puțuri de adâncime, ca să aibă medicii și inginerii locali apă? Și absolut toate puțurile s-au prăbușit și niciunul nu mai funcționează, pentru că talentele locale nu s-au ocupat de îngrijirea lor, ci le-au lăsat să se ducă dreaq, fiind extrem de capabili.
Iar acum râma de la ONU vrea să dăm, nici mai mult nici mai puțin decât 1.3 trilioane ANUAL, ca să…ceva.
Mă întreb, cu banii ăștia pe care îi cheltuim pentru valorile continentului negru, nu am putea să ne ajutăm reciproc, să ne creștem reciproc valorile noastre și copiii?
Africa trebuie lasata sa crape. Oricati bani s-ar pompa in shithole-urile de acolo, e degeaba. Sarantoci si prosti au fost de milenii, incapabili sa evolueze, ca s-au obisnuit sa cerseasca, ca si cum the whites au vreo datorie fata de ei (“vina” intrinseca a colonialismului). De fapt, colonialismul a fost cel mai bun lucru care li s-a intamplat, ca au pus biciul pe ei sa miste ceva. Odata cu plecarea omului alb, s-a dus de râpa totul, n-au fost in stare nici sa intretina ce li s-a dat pe tava. Eu am o teorie legata de IQ-ul alora din Africa, dar iar se indigneaza cititorii. Pe aia ii gasesti in colibe, zgarmand pamantul, si peste 2000 ani. Cea mai inutila ramura a Homo Sapiens.
un comentariu deloc cuvios…
bun, bun.
deci asta inseamna sa te abtii.
Sarantoci si prosti au fost de milenii… en.wikipedia.org/wiki/Mansa_Musa
Time magazine reported: “There’s really no way to put an accurate number on his wealth” Pe vremea când cutreiera ăsta lumea în caleașca de aur, europenii tocmai coborau din copac să mai strângă niște ev mediu sub unghii.
@Deea: nota 10*.
Am crezut că doar eu gândesc așa.
Dani, stiam ca va fi un trigger pentru tine 🙂
Imi sustin opinia.
Cersetorii si milogii planetei, care mai si fac droaia de copii, ca oricum crapa pe capete. Doneaza-le tu, ca vad ca ti-au atins coarda sensibila.
N-am trigărs. Eu sunt oltean evreu. Poate și un pic țigan, dar cu africanii n-am legături. Ziceam doar că este o afirmație falsă. Sunt săraci acum, n-au fost “de milenii”. La fel cum China este o putere mondială acum, n-a fost de milenii, cum scria altcineva pe aici.
Mergi în Nairobi când ai timp. Te dai pe autostrada suspendată, alea alea.
@John: “Am crezut că doar eu gândesc așa.”
Toate ca toate, dar cum ai putea crede că doar TU gândești așa?? :))
@Dani Corban: ok, Mansa Musa avea bani. Asta nu e echivalent cu ”Cetățenii regatului Mali aveau bani”. Cine crezi că muncea în minele de aur sau sare ale lui Musa și cât aur personal crezi că aveau ăia? Musa doar i-a organizat prin secolul 13, și după ce nu a mai fost el s-au făcut praf de bine ce au știut să se organizeze singuri.
>>Eu am o teorie legata de IQ-ul alora din Africa
Nu e teorie, a fost masurat, si e corelat cu realitatea din teren, cu o populatie care nu a reusit sa inventeze nici roata. A devenit un subiect tabu, printre altele pentru ca nu ajuta cu nimic sa vorbim despre asta, dar in schimb se poate folosi pentru justificarea rasismului.
Deea, te incearca o masculinitate cam atavica, cred ca baietii occidentali de dreapta au folosit dreapta prea mult in fata ta.
Iti dai seama ca asa zic aia din Occident si despre romani, de exemplu, si nu gresesc foarte mult. Pompeaza UE bani in Romania de zeci de ani doar ca sa ingrase ciolacii. In timpul asta, tot ce mai avem de valoare prin tara se fura sau se prabuseste. Exact la fel au colonizat si ei o parte din Romania, iar dupa ce au plecat s-a dus si civilizatia cu ei. Uitati-va de ex. la bisericile, satele si orasele sasesti de odinioara. Dupa ce le-au parasit sasii si s-au instalat romanii si tiganii, s-au dus naibii si probabil intr-o suta de ani vor arata toate ca ultimul sat din Moldova.
Peste tot unde doar se da așa din milă și nu insiști să facă și ei ceva să se ajute puțin și singuri după o vreme, sa evolueze treptat, se duce totul dracului și dacă nu le mai dai gata ești rău. Clar și corupția joacă un rol important în toată treaba cu ajutoarele
Cand UE ne da noua ajutor, ne da pe programe clare. Am avut in paralel si mecanisme de control ale respectarii regulilor democratice.
Nu s-au pompat bani la greu fara proiecte sustenabile, verificabile.
Cred ca banii din Africa ar trebui sa fie dati sub forma de investitii, facilitati pentru investitori. Atat. Altfel finantam baronii locali de Africa.
Chinezii cand cumpara prin Africa, baga bani dar iau infrastructura, porturi, etc. Uite ce zice Gemini:
1. Structura finanțării: Granturi vs. Împrumuturi
Strategia chineză se bazează pe modelul „angajamentului economic reciproc”. În general, raportul este de aproximativ 95% împrumuturi/investiții și doar 5% ajutoare nerambursabile.
Ajutorul nerambursabil (Granturi): Se concentrează pe „soft power”: construcția de școli, spitale, stadioane, burse de studii și asistență medicală. De asemenea, China oferă uneori ștergeri de datorii pentru împrumuturile fără dobândă (care sunt oricum o mică parte din portofoliu).
Împrumuturile concesionale și comerciale: Reprezintă grosul finanțării. Acestea sunt adesea garantate cu resurse naturale (petrol, minerale) sau venituri din proiectele respective (modelul „resurse contra infrastructură”).
Investițiile Directe Străine (FDI): Companiile chineze (de stat sau private) cumpără acțiuni în mine, platforme logistice sau fabrici.
2. Cifrele ultimilor ani (2021–2026)
În ultimul deceniu, China a trecut de la „diplomația cecurilor în alb” la o abordare mai prudentă, din cauza riscului de neplată al unor țări africane (ex. Zambia, Etiopia).
Summit-ul FOCAC 2024
La Forumul de Cooperare China-Africa (FOCAC) din septembrie 2024, președintele Xi Jinping a promis 50,7 miliarde USD pentru următorii trei ani. Defalcarea arată clar prioritățile:
29,6 miliarde USD: Linii de credit.
11,2 miliarde USD: Diverse forme de asistență (ajutor nerambursabil parțial).
9,8 miliarde USD: Investiții ale companiilor chineze (încurajate de stat).
Evoluția împrumuturilor
După un vârf în 2016 (aprox. 28 miliarde USD/an), împrumuturile au scăzut drastic în timpul pandemiei, ajungând la sub 1 miliard USD în 2022, dar au început să recupereze ușor din 2024, însă cu proiecte mai mici și mai verzi („small yet beautiful projects”).
3. Cum funcționează „Modelul Chinez”?
Spre deosebire de FMI sau Banca Mondială, China nu impune condiții legate de reforme politice sau drepturile omului, ceea ce o face un partener atractiv pentru mulți lideri africani. Totuși, există mecanisme specifice:
Aspect Detalii
Condiționalitate „Principiul neamestecului”: nu cer democrație, dar cer recunoașterea politicii „O singură Chină”.
Execuția Banii nu ajung de obicei direct în bugetul statului african, ci merg direct la companiile chineze de construcții care execută lucrarea.
Garanții Multe contracte prevăd că, în caz de neplată, China poate prelua gestiunea activului (porturi, căi ferate) sau primește prioritate la exportul de materii prime.
Riscul ala de neplata este miza Chinei in relatiile astea.
Cand aia intra in default cu plata datoriilor vine China si ia cu doua maini ce si cate resurse vrea de la aia.
Pe principiul, “Now I own your ass, so start dancing to my tune”.
In vreme ce banii aia sunt pt China buget de popcorn.
China nu are soft power cum a avut America in ultimii 70 ani.
N-a avut si nici nu va avea niciodata.
Nu au ce ideologie sau idealuri sa exporte. Aia a lor nu merge la export iar ascendentul moral nu-i ajuta, ei facandu-si averea recenta exclusiv prin furt generalizat, deci nu le deschide nimeni usa pe promisiuni ca nu-i ajuta fata si nici recomandarile.
Si atunci sta (doar) cu portofelul deschis incercand sa prinda fraieri sau flamanzi care sa semneze.
Asta e modelul imperialist chinez de azi.
imgur.com/a/Q7VTcn8
Pana in 2012 am avut o colega nemtoiaca intre doua varste care se tot implica in proiecte umanitare.La un moment dat decide sa mearga in Africa sa le faca alora o scoala si o brutarie(fusese initial in vacanta si vazusr saracia). A inceput constructiile pe banii ei si le-a finalizat si este ani cand am vorbit cu ea se plangea ca peste ani cand a revenit sa vada care mai e situatia a constatat cá scoala si brutaria erau prabusite deoarece nu fusesera in stare sa mentina. De atunci si-a jurat ca nu va mai ajuta pe nimeni.
Am mai auzit de o tara din Estul Europei unde cam tot asta faceau si bastinasii. Europenii dadeau cu bani ii ei si astia reuseau sa faca sa dispara banii, primarii isi tot faceau cate 4-5 vile, se schimbau bordurile si panselutele si scolile tot nu aveau apa calda si toalete functionale.
Prin anii 90 cand ajungeau tirurile cu ajutoare, dupa primele luni s-au organizat si tirul se parca in curtea la primar si apoi se vindeau in magazinul primarului ca doara nu erau sa fie date pe gratis.
Mai stiu ca vroiau aia din vest sa le cumpere fabricile vechi si bastinasii aia au preferat sa le lase sa se prabuseasca decat sa le vanda strainilor.
Africa e imensa si au de toate acolo, chiar au cea mai mare diversitate din lume si chestii bune si chestii aiurea:
– sunt si cei mai inalti si cei mai scunzi
– cei mai slabi si cei mai grasi
– cei mai negri si cei mai albi
– cei mai inteligenti si cei mai non inteligenti
– cei mai antreprenori si inovativi si cei mai blocati in traditie/trecut
Cel mai greu de inteles de europeni (printre altii) e ca tot restul de 6.5 miliarde de oameni reprezinta 17% din variatia umana. Si 1.5 miliarde de africani reprezinta 83%.
Adica restul suntem aproximativ la fel, nu conteaza ca suntem francezi, indieni, chinezi, filipinezi sau din Papua Noua Guinee. In Africa e posibil sa fie mai mare diferenta intre locuitorii unui sat si altul imediat dupa o vale decat intre un englez si un incas.
Strict legat de ajutoare unele functioneaza (programele medicale preventive) si unele nu. In final suntem obligati sa investim in zona respectiva pentru ca nimeni nu vrea 4 miliarde de oameni cu foamea in gat care sa vina cu barcile peste garla.
>> In Africa e posibil sa fie mai mare diferenta intre locuitorii unui sat si altul imediat dupa o vale decat intre un englez si un incas.
Mii de ani de tribalism + cosangvinizare duc fix la asta.
Calorifer, nemtoaica isi inchipuia ca scoala la care fusese ea in copilarie era ridicata de vecini si, la fel ca si brutaria, nu e parte a unui sistem care trebuie sa fie functional in ansamblu. Ai ridicat cladirea si gata, ai scoala functionala, ce-s aia profesori, manuale, programa si in general sistem de invatamant?
Radu, consangvinizati sunt blonzii cu ochi albastri, adica diferenta dintre ei e mai mica.
Nu pot sa creeed!! Cum, se poate asa ceva la noi in Ioropa?!
Am citit p-aci ca negrii ie prosti ca n-are aichiu.
Nu-s cu mult mai prosti (nici mai saraci) decat contaranii nostri din diverse sate de prin sudul, sud-vestul sau nord-estul Romaniei.
Elementul comun, dincolo de diferentele de culoare a pielii sau religie care-s irelevante, se cheama lipsa educatiei si implicit a civilizatiei.
Altfel, geme Occidentul de negri super-scoliti cu pozitii din care conduc organizatii de mii si zeci de mii de albi mediocri. Ca iq are treaba cu rasa e o prostie cu iz medieval.
Educatia muta muntii. Prostia intuneca judecata si se autointretine.
Din punctul meu de vedere niciun ajutor în ziua de azi nu este oferit cu bună intenție sau să ajute în adevăr populația căruia îi este destinat. Majoritatea sunt pe principiul ”cum să stoarcem bani de la fraieri aparent pentru o cauză bună, și să îi deturnăm de îndată ce ajung la destinație”. EU trimite bani de la contribuabili, care sunt folosiți (o parte) în investiții diverse ce sunt câștigate de companii cu acționariat din EU; scopul nu este livrat sau nu este livrat complet și banii sunt profit, sau dezvoltările sunt folosite să genereze profit pentru alții decât populația locală. Cealaltă parte sunt direct corupție locală, care pentru câștig personal vând și persoane și pământ și tot. Sunt foarte puține organizații care asigură transparența cheltuielilor și fac măsurabile rezultatele proiectelor implementate, iar dacă te uiți îndeaproape 80% din cheltuieli sunt costuri cu personal ale ”organizației non profit” și poate 20% din ce se strânge ajutor, care se duce apoi pe mecanismul de mai sus. Dacă contribuabilul din EU face naz că poate e cazul ca Africa să aibe grijă de ea, e întâmpinat cu ”ce ai nene, nu vrei să faci un bine aproapelui tău? rușine!!”. pe de cealaltă parte, ce scrie @Deea mai sus e dureros de adevărat, cei de acolo nu au vreo grijă să iși facă viața mai bună; consumă tot pe termen scurt, ce se întâmplă dupaia nu e interesant (las’ că mai vin ajutoare).
Avem si noi copiii nostri subnutriti. Se numesc PSDNL si au nevoie de tot mai mult ajutor.
Nu înțelegeți nimic! In special deea…
Faceți o paralela cu Rep. Moldova. De ce primesc aia bani europeni si romanesti?
Hai, ca va zic: începe cu RU si se termina cu SiA.
Începe cu CHI si se termina cu NA.
Acum sa fim cinstiti, multe din ajutoare sunt sub forma de bani pompati in diverse campanii de vaccinare, in care firma X vinde de rupe….ce se intampla cu vaccinurile la fata locului, cine mai stie.
Apoi pe plan local, se fura banii intr-un stil barbar…..daca se distribuie ajutoare, ar trebui punctual, si conditionate (gen mergi la scoala, primesti ceva), etc….
Să nu uităm de Red Cross care zburau numai la biznis și și-au tras vile de milioane…
E o lene incomensurabilă pe pămînturile alea. Nu mai spun cîte perechi de bocanci le-am dat docherilor de prin Lagos și Dakar ca să nu mai umble desculți pe tabla fierbinte și îi vindeau a doua zi. Da, știam ce soartă vor avea, dar era mai bine decît să-i aruncăm în mare sau la gunoi, că încă erau buni de purtat (avem mereu în stoc combinezoane și bocanci). Și au un chef de muncă de “ooo, la, laaaa”…
In 2009, Dambisa Moyo a publicat un bestseller care explica foarte bine de ce ajutoarele guvernamentale fac mai mult rau decat bine: Dead Aid: Why Aid Is Not Working and How There is Another Way for Africa
55 de miliarde in 2024 ?
In Africa traiesc 1.57 miliarde de oameni. Fiecare african a primit practic 35.03 de dolari.
Voi va dati seama cate se puteau face cu banii astia ? 😀
Inteleg ca nu prea se mai face matematica, dar chiar asa?! Daca au primit 55 miliarde in 2024 si traiesc 1.57 miliarde oameni , fiecare a primit aprox. 35 miliarde. E o impartire simpla.
Dacă aduni banii ăia de la oamenii dintr-un sat, sapi 2-3 fîntîni și au apă nu doar pentru igienă ci și ca să ude recolta sa nu moară de foame.
Dar da, a fost un documentar pe tema asta, cînd au venit niște bani în sat s-au pus pe futut și au turnat droaie de copii, ca mai tîrziu să moară de foame că s-a terminat “mălaiul”.
W … wtf ? 😀
Sunt multe probleme acolo dar cea majora e ca desi vedem tari acolo in fapt sunt state esuate. Cine a tras liniiile alea drepte si a delimitat “tari” nu si-a dat seama ca multe populatii/triburi sunt de o parte si a altora a liniilor si de aici abia incep problemele.
am înțeles de la Epstein si miliardarii lumii că bebelușii sunt o delicatesă, poate ar trebui să lăsăm africanii in pace sa își consume delicatesa
Bă și când te gândești că toți ne tragem din Africa. Cel mai rău îmi pare, nu că mă trag din negri, ci că n am moștenit și eu trompa mare. Undeva pe drum s a întâmplat ceva.
Zi mersi că nu te-ai născut prin Asia, c-o aveai și mai mică…
Cica prin faptul ca a facut puturile alea de apa domnul Bestie impiedica dezvoltarea, inovatia si antreprenoriatul local cu solutiile astea vestice.
magatte.substack.com/p/how-mrbeast-is-keeping-africa-poor
Saracii Untermensch, cum nu se pot dezvolta ei de mzungu rau.
we wuz kangz n sheeit
ahahahahahahahahahahaha
Pai asa e, trebuie lasati sa evolueze singuri, trebuie doar sa avem rabdare, sunt doar putin* in urma noastra.
*cateva sute de mii de ani e foarte putin raportat la varsta planetei.
Anul trecut m-am văzut cu o delegație din Kenya și am primit acest toiag de la ambasadorul lor:
imgur.com/a/wq1aISq
De fapt este o armă tradițională, ceva dintr-un lemn foarte dur, cum este gorunul la noi. Sunt oameni foarte isteți și muncitori; veți vedea în 7-8 ani unde ajunge Kenya și unde vom fi noi. Germania deja a semnat acorduri de comerț cu Kenya, import-export cu taxe spre zero. De asemenea, un contract pentru sute de mii de muncitori kenyeni care vor veni în Germania de anul acesta. Trebuie doar să vorbească germana.
Sunt vreo 60 de milioane, vorbesc engleza nativ, au vârsta medie 19 ani, invesții în infrastructură și educație. Microsoft, Amazon și Google deja recrutează studenți în Nairobi și cresc centre de development acolo. Autostrăzi suspendate, mall-uri peste tot, clădiri de birouri cu zeci de etaje, spitale moderne, hoteluri de 5 stele.
Kenya are o resursă inestimabilă: populație tânără și multă. Noi ce avem, în afară de impresii anapoda și aroganță?
Mai știți ITștii noștri de acum 3-4 ani? Vai, ce proști sunt indienii și ce deștepți suntem noi. Întindeți covoarele roșii, că pășim noi, savanții în React. Dar ce foarte proști sunt toți indienii!
Încetișor-încetișor, dar fără cale de întoarcere, au ajuns mulți dintre ei să lucreze pentru indieni. Și vor ajunge tot mai mulți. Iar generația viitoare de savanți locali, pentru kenyeni, pentru camerunezi, etiopieni. Că și pentru indieni nu lucrează chiar oricine.
Cine vrea sa mai invete despre Africa se poate uita aici cum arata comparatia intre tari din Africa si Romania:
economicfreedom.heritage.org/pages/dataviz
Mauritius leads in African economic freedom, ranking 15th-21st globally in 2025/2026 reports, followed by Seychelles, Cape Verde, and Botswana
Romania’s economy is considered “moderately free,” ranked 51st in the 2025 Index of Economic Freedom
Africa are cateva probleme mari:
1. clima – malaria
2. izolarea – nu au porturi, fragmentarea populatiei in triburi (geografia si lipsa infrastructurii)
3. educatia – tot din cauza izolarii
in secolul asta au inceput sa faca porturi – exista tehnologie care face posibila asta, transportul aerian a devenit mai ieftin, exista internet/comunicare – asta ar trebui sa rezolve partial cel putin problemele 2 si 3.
Pentru malarie se avanseaza cu solutii – vaccinuri sau modificari genetice pentru tantari iar clima poate sa devina un plus o data cu panourile solare.
Ne putem imagina in 50 de ani ca productia lumii se va face unde exista energie ieftina si forta de munca ieftina si cu legaturi intre Asia-America si Europa -> adica in Africa.
am facut un master la University of Birmingham fix pe dezvoltare umanitara si ONG (International Development).
un semestru intreg am discutat despre studii de caz din Africa si Asia de SE. in mod absolut ironic, toti profesorii erau britanici inbred, blonzi spalaciti cu dintii aruncati cu galeata, si ne dadeau lectii despre cum trebuie sa abordam problemele umanitare ale Africii.
evident, noi, studentii, doream sa salvam toata Africa si sa ii educam pe toti, sa le construim canalizare, drumuri, sa le dam locuri de munca etc.
si toti profesorii ne opreau avantul spunandu-ne: ‘ok, ai pe mana 1 milion GBP de la guvernul britanic pentru ajutorarea Africii, bani care trebuie sa ridice o comunitate de minim 1000 de africani din sat si sa ii aduca la un nivel decent de civilizatie’.
dupa ce am muncit la proiect de ne-au sarit capacele, am primit majoritatea note mici, pentru ca nu am luat in calcul componenta subiectiva umana a omului de rand care se trezeste peste noapte cu televizor si telefon mobil: va mai dori el sa invete sa lucreze, stiind ca cineva ii va oferi mereu o plasa de siguranta? va mai dori sa mearga la scoala sau sa isi spele singur toaleta proaspat instalata in fundul curtii, stiind ca daca cerseste ajutor, ONG-urile sar?
repet, sunt constienta de ironia si absurdul situatiei: fix britanicii care au colonizat jumatate de continent trimit ajutoare non-stop (vedeti cam cat cheltuie Oxfam pentru Africa) si tot ei sunt cei care pun la indoiala eficienta acestei metode. insa intrebarile ridicate sunt in continuare pertinente…
Au o masă mare de sute de milioane de vorbitori de Franceză și Engleză.
Dacă era să fie un bum economic precum al Chinei se întâmplă până acum.
Poate nu toți vor lifestyle, economie și cultura occidental.
Am citit undeva o comparație că pe nu știu ce dealuri din California, trăiau triburi întregi de indieni. Doar cu metodele lor arhaice de subzistență. Cunoșteau toate plantele animalele etc… Și subzistau, prosperau așa.
Iar acum de abia pot să trăiască câteva familii de albi. Cu toată economia și tehnologia lor.
Ce vrea să zică autorul, Paul Feyerabend.
E că există și alte “științe” și metode, nu doar cele dezvoltate în Occident. Și că dacă ceva merge, merge pentru că merge. Nu e nevoie să schimbi după o axioma modernă occidentală.
În principiu că avem de învățat de la primitivi.
De aia zic, Africa poate nu are nevoie de industria modernă, stil de viață, gdp și pib și altele asemenea.
O să își procure de la restul strict ce vor și cât vor.
Dacă triburile africane sunt integrate în natură că subzistență, fără să afecteze mediul, pai asta e exact ce vor toți. Nu vad de ce să fie mutați în orașe. Le dai doar știința și o să își orânduiască ei cum vor viețile.
Eu de exemplu urăsc acapararea modernă asupra spațiului meu.
Există mai multă orânduire decât acum. Maxim trebuia completat cu internet și câteva aplicații tehnic. Nu era nevoie de blocuri, drumuri moderne, mașini, industrie comunistă.
Pe toate dealurile existau holde iar casele aveau șatra cu arcuri de cerc din lemn îmbunat, iar acum nu mai știe nimeni să îmbine două scânduri.
Saltul industrial a distrus ce mergea foarte bine înainte. Fără prea multe avantaje.
Dacă bushmen din Africa prinde o maimuță, i da să mănânce sare să o înseteze că mai apoi dai de-a drumul să vadă unde se duce să bea apă că să descopere izvorul. Dacă faci un oraș industrial aia în caz de cădere o să moară de sete și foame.
Lăsăl pe om să înseteze maimuța, daca merge. Dai doar acces la informație și piață.