Mă gândeam la postarea aia de ieri de pe tagul ARHISME, cu trilioanele râmei ăleia de la ONU și i-am dat o căutare lui perplexity, cu ajutorul pentru Africa.
Africa a primit ajutor financiar substanțial din 1990 până în prezent, cu estimări care variază în funcție de metodologia de calcul. Potrivit datelor recente, Africa a primit aproximativ $1,2 trilioane în ajutor oficial pentru dezvoltare (ODA – Official Development Assistance) în ultimii 30 de ani (din anii 1990). O altă estimare arată că doar între 2000 și 2023, continentul a primit un total cumulat de $1,3 trilioane.
În 2023, Africa a primit $73,6-74 miliarde în ajutor oficial pentru dezvoltare de la toți donatorii. Totuși, în 2024, această sumă a scăzut la aproximativ $55,1 miliarde, reprezentând 26,4% din totalul ajutorului global. Aceasta marchează o scădere semnificativă față de anii anteriori.
Din păcate, ajutorul către Africa este în scădere. Cota Africii din ajutorul global a scăzut de la 37,6% în 2013 la doar 26,7% în 2023. În 2024-2025, reducerile bugetare în țările donatoare au fost substanțiale: Germania a redus cu €3 miliarde, Franța cu €1,2 miliarde, iar SUA a înghețat temporar ajutorul în ianuarie 2025.
Este important de menționat că ajutorul extern reprezintă doar aproximativ 10% din sursele principale de venituri ale Africii. În 2023, Africa a primit mai mulți bani din remiteri ($90,8 miliarde), investiții străine directe ($97,1 miliarde) și mult mai mult din venituri fiscale ($479,7 miliarde) decât din ajutor oficial.
Însă eficiența ajutorului în Africa a fost semnificativ mai scăzută decât în alte regiuni. Principalele probleme identificate includ:
Distorsionarea economiilor locale – Guvernele care prioritizează agendele donatorilor neglijează adesea nevoile interne, concentrându-se pe programele dictate de finanțatori în loc de industrializare și reforme structurale
Slăbirea responsabilității – Dependența de donatori reduce presiunea pentru guvernanță eficientă și disciplină fiscală
Suprimarea inovației – Bunurile subvenționate perturbă piețele locale, precum industria textilă din Africa de Sud afectată de import-urile de îmbrăcăminte second-hand legate de ajutor
Capcana datoriei – O parte tot mai mare din ajutor este deturnată către serviciul datoriei în loc de dezvoltare, creând un paradox în care ajutorul nu mai promovează creștere durabilă.
Este important de menționat că, deși ajutorul extern a reprezentat peste 10% din venitul național brut pentru mai mult de o treime din țările africane subsahariene, impactul său este adesea limitat de corupție, alocarea ineficientă a resurselor și guvernanța slabă. În plus, în 2019, doar 8,7% din fluxurile de ajutor s-au îndreptat către sectoarele productive, iar 17,1% către ajutor umanitar – concentrându-se pe răspunsuri pe termen scurt în loc de transformare structurală pe termen lung.
Practic, țările civilizate au ajutat baronii locali africani cu 1.3 trilioane de dolari, pentru că și gura lor trebuie să mănânce o icră neagră la Paris. Asta în timp ce africanii trăiesc, în continuare, în colibe de pământ, mănâncă viermi de copaci, iar televiziunile ne prezintă, pline de compasiune, copii malnutriți, pe care i-ar ajuta o donație lunară de doar 10 dolari.
Știți că există un influenker de ăsta de youtube foarte bogat, care a construit, în Africa, pe banii lui, nuștiu câte puțuri de adâncime, ca să aibă medicii și inginerii locali apă? Și absolut toate puțurile s-au prăbușit și niciunul nu mai funcționează, pentru că talentele locale nu s-au ocupat de îngrijirea lor, ci le-au lăsat să se ducă dreaq, fiind extrem de capabili.
Iar acum râma de la ONU vrea să dăm, nici mai mult nici mai puțin decât 1.3 trilioane ANUAL, ca să…ceva.
Mă întreb, cu banii ăștia pe care îi cheltuim pentru valorile continentului negru, nu am putea să ne ajutăm reciproc, să ne creștem reciproc valorile noastre și copiii?
Mulțumesc că ai citit postarea.
Poți să îmi susții eforturile cu o cafea pe Patreon ->


NOU
Africa trebuie lasata sa crape. Oricati bani s-ar pompa in shithole-urile de acolo, e degeaba. Sarantoci si prosti au fost de milenii, incapabili sa evolueze, ca s-au obisnuit sa cerseasca, ca si cum the whites au vreo datorie fata de ei (“vina” intrinseca a colonialismului). De fapt, colonialismul a fost cel mai bun lucru care li s-a intamplat, ca au pus biciul pe ei sa miste ceva. Odata cu plecarea omului alb, s-a dus de râpa totul, n-au fost in stare nici sa intretina ce li s-a dat pe tava. Eu am o teorie legata de IQ-ul alora din Africa, dar iar se indigneaza cititorii. Pe aia ii gasesti in colibe, zgarmand pamantul, si peste 2000 ani. Cea mai inutila ramura a Homo Sapiens.
NOU
un comentariu deloc cuvios…
NOU
bun, bun.
deci asta inseamna sa te abtii.
NOU
Sarantoci si prosti au fost de milenii… en.wikipedia.org/wiki/Mansa_Musa
Time magazine reported: “There’s really no way to put an accurate number on his wealth” Pe vremea când cutreiera ăsta lumea în caleașca de aur, europenii tocmai coborau din copac să mai strângă niște ev mediu sub unghii.
NOU
@Deea: nota 10*.
Am crezut că doar eu gândesc așa.
NOU
Dani, stiam ca va fi un trigger pentru tine 🙂
Imi sustin opinia.
Cersetorii si milogii planetei, care mai si fac droaia de copii, ca oricum crapa pe capete. Doneaza-le tu, ca vad ca ti-au atins coarda sensibila.
NOU
@Dani Corban: ok, Mansa Musa avea bani. Asta nu e echivalent cu ”Cetățenii regatului Mali aveau bani”. Cine crezi că muncea în minele de aur sau sare ale lui Musa și cât aur personal crezi că aveau ăia? Musa doar i-a organizat prin secolul 13, și după ce nu a mai fost el s-au făcut praf de bine ce au știut să se organizeze singuri.
NOU
Peste tot unde doar se da așa din milă și nu insiști să facă și ei ceva să se ajute puțin și singuri după o vreme, sa evolueze treptat, se duce totul dracului și dacă nu le mai dai gata ești rău. Clar și corupția joacă un rol important în toată treaba cu ajutoarele
NOU
Cand UE ne da noua ajutor, ne da pe programe clare. Am avut in paralel si mecanisme de control ale respectarii regulilor democratice.
Nu s-au pompat bani la greu fara proiecte sustenabile, verificabile.
Cred ca banii din Africa ar trebui sa fie dati sub forma de investitii, facilitati pentru investitori. Atat. Altfel finantam baronii locali de Africa.
Chinezii cand cumpara prin Africa, baga bani dar iau infrastructura, porturi, etc. Uite ce zice Gemini:
1. Structura finanțării: Granturi vs. Împrumuturi
Strategia chineză se bazează pe modelul „angajamentului economic reciproc”. În general, raportul este de aproximativ 95% împrumuturi/investiții și doar 5% ajutoare nerambursabile.
Ajutorul nerambursabil (Granturi): Se concentrează pe „soft power”: construcția de școli, spitale, stadioane, burse de studii și asistență medicală. De asemenea, China oferă uneori ștergeri de datorii pentru împrumuturile fără dobândă (care sunt oricum o mică parte din portofoliu).
Împrumuturile concesionale și comerciale: Reprezintă grosul finanțării. Acestea sunt adesea garantate cu resurse naturale (petrol, minerale) sau venituri din proiectele respective (modelul „resurse contra infrastructură”).
Investițiile Directe Străine (FDI): Companiile chineze (de stat sau private) cumpără acțiuni în mine, platforme logistice sau fabrici.
2. Cifrele ultimilor ani (2021–2026)
În ultimul deceniu, China a trecut de la „diplomația cecurilor în alb” la o abordare mai prudentă, din cauza riscului de neplată al unor țări africane (ex. Zambia, Etiopia).
Summit-ul FOCAC 2024
La Forumul de Cooperare China-Africa (FOCAC) din septembrie 2024, președintele Xi Jinping a promis 50,7 miliarde USD pentru următorii trei ani. Defalcarea arată clar prioritățile:
29,6 miliarde USD: Linii de credit.
11,2 miliarde USD: Diverse forme de asistență (ajutor nerambursabil parțial).
9,8 miliarde USD: Investiții ale companiilor chineze (încurajate de stat).
Evoluția împrumuturilor
După un vârf în 2016 (aprox. 28 miliarde USD/an), împrumuturile au scăzut drastic în timpul pandemiei, ajungând la sub 1 miliard USD în 2022, dar au început să recupereze ușor din 2024, însă cu proiecte mai mici și mai verzi („small yet beautiful projects”).
3. Cum funcționează „Modelul Chinez”?
Spre deosebire de FMI sau Banca Mondială, China nu impune condiții legate de reforme politice sau drepturile omului, ceea ce o face un partener atractiv pentru mulți lideri africani. Totuși, există mecanisme specifice:
Aspect Detalii
Condiționalitate „Principiul neamestecului”: nu cer democrație, dar cer recunoașterea politicii „O singură Chină”.
Execuția Banii nu ajung de obicei direct în bugetul statului african, ci merg direct la companiile chineze de construcții care execută lucrarea.
Garanții Multe contracte prevăd că, în caz de neplată, China poate prelua gestiunea activului (porturi, căi ferate) sau primește prioritate la exportul de materii prime.
NOU
imgur.com/a/Q7VTcn8
NOU
Din punctul meu de vedere niciun ajutor în ziua de azi nu este oferit cu bună intenție sau să ajute în adevăr populația căruia îi este destinat. Majoritatea sunt pe principiul ”cum să stoarcem bani de la fraieri aparent pentru o cauză bună, și să îi deturnăm de îndată ce ajung la destinație”. EU trimite bani de la contribuabili, care sunt folosiți (o parte) în investiții diverse ce sunt câștigate de companii cu acționariat din EU; scopul nu este livrat sau nu este livrat complet și banii sunt profit, sau dezvoltările sunt folosite să genereze profit pentru alții decât populația locală. Cealaltă parte sunt direct corupție locală, care pentru câștig personal vând și persoane și pământ și tot. Sunt foarte puține organizații care asigură transparența cheltuielilor și fac măsurabile rezultatele proiectelor implementate, iar dacă te uiți îndeaproape 80% din cheltuieli sunt costuri cu personal ale ”organizației non profit” și poate 20% din ce se strânge ajutor, care se duce apoi pe mecanismul de mai sus. Dacă contribuabilul din EU face naz că poate e cazul ca Africa să aibe grijă de ea, e întâmpinat cu ”ce ai nene, nu vrei să faci un bine aproapelui tău? rușine!!”. pe de cealaltă parte, ce scrie @Deea mai sus e dureros de adevărat, cei de acolo nu au vreo grijă să iși facă viața mai bună; consumă tot pe termen scurt, ce se întâmplă dupaia nu e interesant (las’ că mai vin ajutoare).
NOU
Avem si noi copiii nostri subnutriti. Se numesc PSDNL si au nevoie de tot mai mult ajutor.
NOU
Nu înțelegeți nimic! In special deea…
Faceți o paralela cu Rep. Moldova. De ce primesc aia bani europeni si romanesti?
NOU
E o lene incomensurabilă pe pămînturile alea. Nu mai spun cîte perechi de bocanci le-am dat docherilor de prin Lagos și Dakar ca să nu mai umble desculți pe tabla fierbinte și îi vindeau a doua zi. Da, știam ce soartă vor avea, dar era mai bine decît să-i aruncăm în mare sau la gunoi, că încă erau buni de purtat (avem mereu în stoc combinezoane și bocanci). Și au un chef de muncă de “ooo, la, laaaa”…