Mă gândeam la postarea aia de ieri de pe tagul ARHISME, cu trilioanele râmei ăleia de la ONU și i-am dat o căutare lui perplexity, cu ajutorul pentru Africa.

Africa a primit ajutor financiar substanțial din 1990 până în prezent, cu estimări care variază în funcție de metodologia de calcul. Potrivit datelor recente, Africa a primit aproximativ $1,2 trilioane în ajutor oficial pentru dezvoltare (ODA – Official Development Assistance) în ultimii 30 de ani (din anii 1990). O altă estimare arată că doar între 2000 și 2023, continentul a primit un total cumulat de $1,3 trilioane.

În 2023, Africa a primit $73,6-74 miliarde în ajutor oficial pentru dezvoltare de la toți donatorii. Totuși, în 2024, această sumă a scăzut la aproximativ $55,1 miliarde, reprezentând 26,4% din totalul ajutorului global. Aceasta marchează o scădere semnificativă față de anii anteriori.

Din păcate, ajutorul către Africa este în scădere. Cota Africii din ajutorul global a scăzut de la 37,6% în 2013 la doar 26,7% în 2023. În 2024-2025, reducerile bugetare în țările donatoare au fost substanțiale: Germania a redus cu €3 miliarde, Franța cu €1,2 miliarde, iar SUA a înghețat temporar ajutorul în ianuarie 2025.

Este important de menționat că ajutorul extern reprezintă doar aproximativ 10% din sursele principale de venituri ale Africii. În 2023, Africa a primit mai mulți bani din remiteri ($90,8 miliarde), investiții străine directe ($97,1 miliarde) și mult mai mult din venituri fiscale ($479,7 miliarde) decât din ajutor oficial.

Însă eficiența ajutorului în Africa a fost semnificativ mai scăzută decât în alte regiuni. Principalele probleme identificate includ:

Distorsionarea economiilor locale – Guvernele care prioritizează agendele donatorilor neglijează adesea nevoile interne, concentrându-se pe programele dictate de finanțatori în loc de industrializare și reforme structurale

Slăbirea responsabilității – Dependența de donatori reduce presiunea pentru guvernanță eficientă și disciplină fiscală

Suprimarea inovației – Bunurile subvenționate perturbă piețele locale, precum industria textilă din Africa de Sud afectată de import-urile de îmbrăcăminte second-hand legate de ajutor

Capcana datoriei – O parte tot mai mare din ajutor este deturnată către serviciul datoriei în loc de dezvoltare, creând un paradox în care ajutorul nu mai promovează creștere durabilă.

Este important de menționat că, deși ajutorul extern a reprezentat peste 10% din venitul național brut pentru mai mult de o treime din țările africane subsahariene, impactul său este adesea limitat de corupție, alocarea ineficientă a resurselor și guvernanța slabă. În plus, în 2019, doar 8,7% din fluxurile de ajutor s-au îndreptat către sectoarele productive, iar 17,1% către ajutor umanitar – concentrându-se pe răspunsuri pe termen scurt în loc de transformare structurală pe termen lung.

Practic, țările civilizate au ajutat baronii locali africani cu 1.3 trilioane de dolari, pentru că și gura lor trebuie să mănânce o icră neagră la Paris. Asta în timp ce africanii trăiesc, în continuare, în colibe de pământ, mănâncă viermi de copaci, iar televiziunile ne prezintă, pline de compasiune, copii malnutriți, pe care i-ar ajuta o donație lunară de doar 10 dolari.

Știți că există un influenker de ăsta de youtube foarte bogat, care a construit, în Africa, pe banii lui, nuștiu câte puțuri de adâncime, ca să aibă medicii și inginerii locali apă? Și absolut toate puțurile s-au prăbușit și niciunul nu mai funcționează, pentru că talentele locale nu s-au ocupat de îngrijirea lor, ci le-au lăsat să se ducă dreaq, fiind extrem de capabili.

Iar acum râma de la ONU vrea să dăm, nici mai mult nici mai puțin decât 1.3 trilioane ANUAL, ca să…ceva.

Mă întreb, cu banii ăștia pe care îi cheltuim pentru valorile continentului negru, nu am putea să ne ajutăm reciproc, să ne creștem reciproc valorile noastre și copiii?

Mulțumesc că ai citit postarea.
Poți să îmi susții eforturile cu o cafea pe Patreon ->

Alte articole din arhiva de aur