Cum să nu mai plătești impozite

1. Acciza
Patria zace în şanţ cu borală pe piept pentru că ai noştri sunt cumplit de incapabili să strângă lovelele puţine de la ăia mulţi. Aşa că pun “cu asupră de măsură” la cei puţini cu cashflow baban în formă continuată : berari, benzinari, găzari, tutunari, etc.
2. Berea şi trăscăul
Când e scump ( fie şi “din cauza la aptcize” ) consumatorul se uşcheşte la ceea ce are cam acelaşi efect dar e mai ieftin pentru că e nefiscalizat: ţigările de contrabandă saaaaaau vinul, tăriile, mona, în variantele artizanale de casă sau de garaj.
La ţară cel puţin, băutura e monedă de schimb.
Şi nimeni nu ştie câtă ţuica, cât vin, rachiu, palincă, etc se produce în mediul rural.
În schimb,
3. Spital
55-60% din intervenţiile ambulanţei ( în sezon şi mai mult ) sunt ca urmare directă sau indirectă a excesului de alcool.
Revenind la prima strofă, nu mă pot prinde pe mine, că fac cine ştie ce trăscău sau coca cola de buturugă acasă şi vând, se bat cu 10-15 berari în toata ţara.
Şi e cu totul altceva în plan electoral dacă s-ar bate cu 10-15 producători artizanali de alcool în fiecare comună. Remember ping-pong-ul cu acciza la palinca făcută acasă. Au pus limita la 150 de kile/ gospodărie şi pe urmă au relaxat-o rău de tot.

Să nu uit:

*articolul cu hepi barsdei emag merge greu pentru că lipseşte filmul lui Morom3t3.

*m-am uitat la invazia bărboşilor. Cu atenţie.
Băbăeţi, barba ca barba. Premolarii ca premolarii.
Da’ păru’ din nas ….

Un secretar de stat sa declare ca acciza pe bere va creste cu 40% si este prinsa in noul buget. VIne bugetul si nu este prinsa nici o majorare, berarii sunt fericiti si nu mai vor nimic de teama sa nu se concretizeze zvonul. qed

Mi-e ca, daca ma apuc de scris despre acciza, nu ma opresc repede 🙂 Cu toate astea, fac o sinteza.
Asadar, pornesc de la o decizie recenta a guvernului, aceea de a stabili o referinta de 4.73 ron pentru 1 (unu) euro in calculul accizei. Modalitatile de calcul sunt total diferite, in functie de industrie. Aci, industria de tutun e cel mai bun colector de taxe si accize pentru stat. Se intampla asa: cand pachetele de tigarete sunt gata de vanzare, producatorul merge la imprimeria nationala, cumpara timbre si isi plateste taxele si accizele aferente “lotului” respectiv. Ca ordin de marime, taxele si accizele reprezinta cam 80-85% din pretul unui pachet. Apoi, prin eforturi proprii, producatorul isi recupereaza platile facute in avans catre stat, mentionate mai sus. Reteta e valabila oriunde in lume.
In industria de petrol, diferenta majora vine din lege unde se mentioneaza ca plata taxelor si accizelor se face “la vanzare”. “La vanzare” nu este usor de calculat de organele statului, deci platile se fac atunci cand doresc companiile de profil.
Teoretic, industria de petrol este cel mai mare platitor de taxe si accize la bugetul statului. Practic, primul loc e detinut cu brio de industria tutunului. Ordin de marime: C.A./zi a liderului de piata din Romania trece lejer de 3 mil euro.
Cu berea e mult mai simplu din punctul meu de vedere, oamenii sunt pur si simplu nesimtiti, n-au nici o urma de decenta, ii doare direct in alea trei litere de consumatori. In fapt, pe ei ii intereseaza doar doua litere: P&L ul propriu, hai sa fim seriosi. Cand berarii au intrat in Romania, nici nu visau vreodata sa ajunga la volumele actuale iar acum nu le mai ajung banii, cam despre asta e vorba. By the way, consumul de bere in Romania este de 94litri/an/consumator, age range 18-64.
In rest, noi sa fim sanatosi!