Contul meu
Există un clip pe net, de săptămâna trecută, cu niște sălbatici locali neozeelandezi, care rup niște hârtii în parlament, după care dansează o haka serioasă, cu limba scoasă, amenințând inamicii din jur. Cu limba. Și doamne, ce s-au umezit corul de doamne și domnișoare românce, cu Vai, mi s-a făcut pielea de găină, vai, ce emoționant, vai.
Cu siguranță, în emoția voastră, nu știți ce au rupt ăia și de ce fac circotecă. Vă zic eu. Au rupt un proiect de lege care le dă albilor drepturi similare cu cele ale maorilor. Pentru că da, în NZ, în acest moment, există un tip de apartheid în care populația albă nu are aceleași drepturi, există stigmatizare, există separare în învățământ, albii nu au voie în bisericile creștine ale canibalilor, nu au voie să fie îngropați în cimitire ce aparțin nativilor. Deci da, când faceți piele de Andra, vai ce emoționant, gândiți-vă despre ce protestează, de fapt, sălbaticii respectivi.
Și nu le spun canibali doar de dragul de a o spune, maorii sunt recunoscuți pentru faptul că erau canibali, obicei care a dăinuit până la aproape 1800 și, din ce se discută pe net, este bine mersi în continuare în societățile închise.
NOU
Sa ne manace …., ofc la figurat!
NOU
Nu-mi dau io juma’ de sculă doar ca sa-i satisfac apetitu’ unui all black. Pai ce sa mai fac dup-aia doar cu 22 de cm?
NOU
Cred că 22 de cm sunt suficienți să bați cuie, sau ce activități mai sunt prin atelier.
NOU
Bre pere beige, și așa atârna, ce contează ca sunt 33 sau 22 de cm…
NOU
Nu sa ne-o mănânce, sa ne facă haka tuah!!
NOU
Pere neige, nu ce a ieșit acolo…
NOU
„amenințând inamicii din jur. Cu limba. Și doamne, ce s-au umezit corul de doamne și domnișoare românce, cu Vai, mi s-a făcut pielea de găină, vai, ce emoționant, vai.”
Poate că explicația simplă se află chiar în fața noastră și nu e nevoie să trecem prin stratul opiniilor despre politica și societatea din Noua Zeelandă pentru a înțelege reacțiile.
NOU
Țiganii noștri e mai mișto decât ai lor!!
Mi-o și imaginez pe doamna asta încercând să facă așa ceva în parlamentul romaniei, in fata unui badalau, mitraliera sau a lui vadim! Ce circ ar fi ieșit cu Vadim, ce vrea p… asta, mă?!
NOU
Pai Shoshoak nu e suficientă???
NOU
Se pare ca au mai multe Șoșoace decât noi.
NOU
Lu aia i-as da prazul, sa-l canibalizeze. 😀
NOU
Maori si aborigenii australieni sunt fix ca tiganii nostri. Discriminati perpetuu. Sa zica mersi ca europeanul alb a venit sa-i civilizeze cu biciul, si tot salbatici sunt.
NOU
Nu o bagati in seama pe Deea, e bruneta noastra cu ochi albastrii…
Adevarul e ca e in natura umana, atunci cand ai fost real oprimat si aproape de disparatie, si soarta se intoarce in favoarea ta sa incerci sa “indrepti” lucrurile. Ca, tot din cauza aceleiasi “naturi umane” le indrepti exact invers, e alta poveste.
NOU
Haka asta e un alt fel de a ridica fustele și a arata pixda? Întreb pentru un prieten.
NOU
E felul lor troglodit de a spune: protestăm, mânca-v-aș.
Eu nu înțeleg de ce li se dă atenție acestor “nativi”. Vezi Doamne ei au fost primii pe teritoriul respectiv. Lasă că au fost și alții primii, dar când nu-ți poți păstra ce e al tău fiindcă vine altul mai puternic sau mai isteț și ți-l ia, bagi ciocul în pene.
NOU
Du-te vreo 500 de km mai la nord si repeta mizeria asta. Sunt curios de rezultat.
In alta ordine de idei:
Social injustices in New Zealand encompass a range of issues affecting various communities, particularly marginalized groups. Key areas of concern include:
Indigenous Rights and Inequality
Treaty of Waitangi: The Treaty, signed in 1840 between Māori chiefs and the British Crown, is often cited in discussions about indigenous rights. Many Māori feel that the promises made in the Treaty have not been fully honored, leading to ongoing disparities in health, education, and economic opportunities.
Land Rights: Historical land confiscations and ongoing disputes over land ownership continue to be a source of tension. Māori land ownership is significantly lower than that of non-Māori, contributing to economic disadvantages.
Economic Disparities
Poverty Rates: New Zealand has notable poverty rates, particularly among Māori and Pasifika populations. These communities often experience higher unemployment rates and lower wages compared to Pākehā (European New Zealanders).
Housing Crisis: The housing market has seen significant increases in prices, making home ownership unattainable for many low-income families. This crisis disproportionately affects Māori and Pasifika communities.
Racial Discrimination
Systemic Racism: Reports indicate that Māori and other ethnic minorities face systemic discrimination in various sectors, including law enforcement, education, and healthcare. This can lead to negative outcomes in criminal justice and health services.
Cultural Recognition: There are ongoing struggles for the recognition of Māori culture and language within the education system and public life. Efforts to promote bilingual education and cultural competency are still evolving.
Violence Against Women: New Zealand has high rates of domestic violence, with women from marginalized communities disproportionately affected. Support services are often underfunded or inaccessible.