Întotdeauna am considerat că e o prostie să îți asumi riscuri mortale fără motiv. Parașutism, bungee, sunt lucruri pe care nu le-aș face niciodată, doar de dragul de a le face. Pe lângă faptul că nu înțeleg de ce mi-aș pune viața în pericol ca să pot constata Uf, ce bine, nu am murit, nu cred că familia mea, copiii mei, ar înțelege de ce a murit tati, pentru că a vrut să sară cu o coardă legată de picioare. Coardă elastică, să ne înțelegem.

Și nu, nu sunt fricos. Am ieșit viu din 182 de incendii, am ieșit cu butelii din foc, cu lăzi de muniții sau cu bătrânici coapte la foc mic. Una e să îți riști viața cu un scop și alta e să o faci doar pentru că poți.

[fbvideo link=”https://www.facebook.com/zearhi/videos/1154369331347655/” width=”640″ height=”400″ onlyvideo=”1″]

Link direct

Da, a murit, a dat cu capul de sol.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.

Pe scurt

Loading RSS Feed

73 comentarii Adaugă comentariu

  1. #1

    Credeam ca doar eu mor de nervi atunci cand la tv o fantezie d asta prosteasca e prezentata ca act de curaj.
    X merge pe sarma peste munti fara asigurare. Isi risca viata ca sa vedeti voi.

    Ma doare in pula, si o risca de prost pentru beneficii personale.

    • #2

      cand ma uit la asa ceva, undeva, in mine, ceva spera ca ala sa cada:)

    • #3

      Ma bucur ca mi ai completat commentul, exact in directia in care o doream si eu fara asumarea minusurilor :))

    • #4

      great minds…

    • #5

      Pe mine, vorba aia din armata, nici in plua nu ma doare. Eu si-ntr-o masina ma urc cu chiu, cu vai.

    • #6

      Ala pe care-l vezi tu la televizor nu-si risca viata degeaba si nu apare degeaba la televizor. Vezi cate stickere au lipite pe ei :D. Prostii de genul celui din film, da, risca degeaba. Pentru ca sunt cel putin la fel de prosti ca aia care cred ca asta inseamna curaj, depasire limitelor si alte manelisme de-astea motivationale.

    • #7

      Mai naspa decat moartea e sa ai un accident si sa ramai afectat pe viata, daca mori lumea merge inainte. Daca nu, ramai o povara pe cei care au grija de tine.
      Nici eu nu ma omor dupa chestiile care merg prin aer, nici in avion nu imi place.
      Sunt si unele beneficii daca practici sporturi extreme si ma bucur ca le-am dobandit.
      In schimb cel mai mare dezavantaj le cam intrece. Daca ti-a intrat microbul in sange si din varii motive nu mai poti practica, viata ta o sa fie trista si plictisitoare. Cand te apuca te simti ca-n zicala “toata apa din lume nu imi stinge setea”. Altii vor familie si chestii pe viitor, eu nu am in cap decat sa imi iau licentele si sa imi fac experienta, ca sa pot fi contractor sa pot munci doar cand am nevoie si in rest sa stau cu motoru pe camp sau in padure.
      Unii din apropiatii mei cred ca eu am suferit dupa una din gagici. Nu stiu in schimb ca atunci cand am fost nevoit sa imi vand motorul am plans ca un copil si stateam ca prostu unde il parcam intrebandu-ma ce am de facut.

    • #8

      @super_fotbla, m-ai lovit la sentiment. 🙂 Enduro ftw, sper că ai KTM.

      În sfârșit unu’ care vede și pasiunea și plăcere în chestiile astea, nu doar sponsorizări, bani și riscuri.
      Apropo, sponsorii ăia nu te fac miliardar, doar îți permit să faci ceea ce-ți place fără să mori de foame și te mai plimbă un pic prin lume.
      Viață pe care aș alege-o oricând, față de sclav corporatist sau orice alt job pe zona asta mioritică.

  2. #9

    Ai fost pompier?

  3. #18

    Pana la urma a ajuns pe saltea…

  4. #19

    Zborul e pentru păsări.

  5. d-asta atat bunjeeul cat si parasutismul se fac cu verificari atente. In cazul asta e o dobitocenie sa speri ca atingi cacatul ala de saltea

  6. #23

    Da, dar diferența este că atunci când erai pompier nu aveai copii, bănuiesc.

    • #24

      si aveam si un scop

    • #25

      Da, asta e de la sine înțeles, că doar nu intrai în incendiu de distracție. Mie unu mi-e frică oricum, n-aș sări cu parașuta. Mi-e frică. :)) Eu fug, în caz de pericole, fug :)) Am viteză mare. Dacă se întâmplă chiar atunci o eroare de pilotaj? Dacă se strică maneta parașutei chiar atunci? Dacă bate vântu mai nu știu cum? Deci sunt mulți factori

    • #26

      bag seama ca unii încă nu au întâlnit parașute corespunzatoare

    • #27

      @Arhi Banuiesc ca, militar fiind, nici nu prea aveai alternativa… Nu stiu cum sta situatia, poate ne lamuresti tu 🙂

    • #28

      aveam alternativa. daca ti-e frica, poti refuza, nu poti fi obligat sa intri in foc.

    • #29

      Merci, am mai invatat ceva.

  7. #30

    N-am inteles asta cu “Coardă elastică, să ne înțelegem”. Exista si coarde rigide?

    • #31

      Coarde sunt multe
      Si da, sunt si corzi rigide….un exemplu, corzile de chitara…

    • #32

      Da, alea folosite la spanzuratori. E tot un fel de bungee-jumping.

    • #33

      In spatele fiecărui bărbat de succes stă o coardă rigidă.

    • #34

      Da

    • #35

      @corban: daca coarda e prea rigida nu-l ajuta sa se relaxeze, si atunci nu mai “face” succes. Coardele flexibile sunt cele mai de incredere.

    • #36

      Exista corzi frigide, dar mai rar. Ca daca sunt frigide, deja nu prea mai sunt corzi.

    • #37

      @Radu: daca imi permiti, nu sunt chiar de acord cu tine. La psihiatrie am invatat ca in multe cazuri alea frigide sunt si nimfomane. Pentru ca sunt in permanenta cautare a ceva ce nu pot obtine.

    • #38

      Amu, ca s-au epuizat toate poantele cu coarde frigide si alte elasticitati: da, exista si salt cu coarda rigida.
      De fapt asta a fost precursorul pentru cel cu coarda elastica.

      en.wikipedia.org/wiki/Land_diving

  8. #39

    Coarda aia nu ajunge în niciun moment în tensiune. Au măsurat-o la ochi? N-au avut să le dea rest la magazin şi au luat de toţi banii?

    • #40

      faza asta s-a intampla si in Alpi, au 3 puncte de sarit, la 50, 100 si 150 m. Au inversat corzile de 50 cu 150 m, primul care a sarit de la 50…ghinion.

  9. #41

    Daca n-avea coarda, ateriza pe saltea 🙂

  10. #42

    Oricum, fraților, vă spun eu că există și-un destin. Știți vorba aia- ,,ce ți-e scris…”. E un sâmbure de adevăr. Păi să vă povestesc ce s-a întâmplat odată sub privirea mea. Mergeam pe o stradă(str gen Berthelot_) pe trotuar. Pe trotuaru celălalt trecea o femeie. Ea venea din fața mea cum ar veni, dar pe trotuarul opus. Deci mergeam în direcții opuse. Trec de ea, și la un moment dat aud- BUF! și chiar în clipa aia am întors și capu și-am văzut cum a căzut tencuiala de la balcon, de la o casă de-asta veche, exact pe lângă duduia asta. Deci ea a trecut prin dreptul balconului , să zic să făcuse un metru jumate, apoi tencuiala a căzut. Dacă îi cădea în cap, acolo rămânea. Cred că nu uită aia toată viața, a rămas șocată. Dacă io mi-aduc aminte, dapăi ea

    • #43

      Am văzut și eu o chestie de-asta care m-a marcat. Mergeam tot pe trotuar, pe o stradă tot gen Nuferilor, dar nu chiar aia, dar tot în sectorul 1. Din față, pe trotuarul celălalt, venea cineva, dar nu femeie, venea un om obișnuit pe o bicicletă. Deci mergeam în direcții opuse. Și cum trec de el, deodată aud BUF! și chiar în clipa aia am întors capul, și ce să vezi, căzuse fraierul cu bicicleta într-o baltă. S-a ridicat ud, plin de nămol, vai capul lui, știu că nu e frumos să râzi de necazul altuia, dar nu m-am putut abține, ahaha. Și se pune românul pe înjurat, și-l înjur și eu, că na, nu era să rămân dator, până la urmă a plecat așa, ud și rebegit. Așa i-a fost scris. Bicicleta nu a pățit nimic, de unde se vede că doar oamenii au soartă, destin.

    • #44

      Asta mi-a placut: “venea cineva, dar nu femeie, venea un om obișnuit”

    • #45

      Am mai scris despre asta, cred ca tot aici pe siteul serifului… Livram marfa la un magazin in Falticeni, magazin situat la parterul unui bloc turn. Iarna. Iarna serioasa, cu zapada, cu drumuri inchise, viscol, nu pacaleala de acum. Si cum mergeam eu de la papuc spre magazin, simt o picatura de apa pe nas, iar in urmatoarea fractiune de secunda imi trece prin fata ochilor (la propriu) un turture cat mine de inalt. Un pas… ce un pas, juma’ de pas daca eram mai in fata, ma penetra turturele ala. Am stat un pic, am pasit cu grija peste mormanul de gheata din fata mea, am terminat de livrat marfa, iar apoi in masina m-a apucat tremuratul. Cred c-a fost una dintre situatiile in care am fost cel mai aproape de moarte.
      Locul intamplarii: www.google.ro/maps/@47.4611874,26.3028929,3a,75y,52.36h,97.37t/data=!3m6!1e1!3m4!1sHdJwwdF_UL3wYIrnhbxqTQ!2e0!7i13312!8i6656

    • #46

      mureai ca un erou

    • #47

      Da, iar probabil titlul din ziar ar fi fost: Cazut la datorie livrand lavabila pentru vopsit cu spor 😉

    • #48

      In copilarie eu era sa mor strivit de un om cazut de pe bloc…Jucam fotbal in curtea scolii si ne-a sarit mingea peste gard tocmai langa intrarea la ghena de gunoi, m-am dus sa o iau, am luat-o, am facut 2 pasi inapoi spre terenul de joaca si in spatele meu a cazut cu o bufnitura puternica un balot cu multe haine. M-am speriat, oamenii care treceau pe acolo au mers sa vada ce e si, cand colo, era o femeie infofolita in multe haine si “impachetata” intr-o plapuma. Am vazut de la distanta cum au inceput sa strige dupa ajutor, dar era moarta. Aveam 14 ani, fix ce luasem buletinul si m-a luat politia la intrebari, ca cineva le-a zis ca am fost acolo, dar ce sa le spun prea multe, decat ca era sa-mi cada in cap…
      Am trecut usor peste intamplare, doar ca vara urmatoare, la Govora (la strandul cu apa aia verde iodata sa ce-o fi), am intrat in apa prin partea mai adanca si am plecat inot spre taica-mio, care era la intrarea din capatul opus. Cum nu stiam sa inot prea bine, mai mult inotam pe verticala, in picioare. Acolo apa avea 2,2 m, dar culmea ca eu am atins cu piciorul ceva ferm, dar moale, nu beton, incat am putut sa stau o clipa sa ma odihnesc, apoi am realizat ca parca ar fi ceva mai blanos asa, si am crezut ca e un caine inecat. Bineinteles ca am inceput sa strig la taica-mio ca e ceva in apa si a venit si m-a ajutat sa ies, apoi a dat alarma. Avea mai multa experienta ca mine si si-a dat seama ca nu poate fi caine…Era un barbat tanar, gen 25-30 de ani, care se inecase, l-au scos si au incercat sa-l resusciteze, dar degeaba…Aia nici acum nu mi-a trecut, cand intru in bazine de-astea cu apa termala inchisa la culoare, ma trece un fior pe sira spinarii, desi apa e calda

    • #49

      gizas craist…

    • sambagpenisu

  11. #51

    De obicei strămoșii matale făceau parjol,daca ar fi fost butelii pe vremea aia,le-ar fi aruncat si pe alea in foc sa arda ghiaurii mai vârtos.Si tu ai ajuns sa fugi cu butelia si ghiauru in brate din foc.Ironia istoriei.

    • #52

      de fapt, ghiaurii parjoleau in fata noastra, ca sa nu le luam graul si femeile, sa le ardem

    • #53

      Și uite că mneata ești dovada vie că nu întotdeauna le ieșea 🙂

    • #54

      Daca razesu dădea foc ai tai ce făceau?Il stingeau?Ii si vad pe tătari in galop pana la râu cu găleata zdranganind sa ia apa sa stinga focul.

    • #55

      Si otraveau si fantanile. Ospitalieri ghiaurii astia, ce sa zic…

    • #56

      Parjoliti recoltele, ardeti femeile …sloboziti copiii. Ups!

  12. #57

    Pe cat pariem ca prostul asta a votat cu PSDul??!

  13. #58

    de unde si vorba “niciodata sa nu ai incredere in franele de de Dacie si in coarde” . sau femei, plm

  14. N-as face bungee jumping sau salt cu parasuta, nici daca viata mea ar depinde de asta. Daca am nevoie de senzatii tari, imi murdaresc camasa cu farduri si ruj si apoi ma duc acasa, la nevasta :D.

    Apropo de bungee, asta mi s-a parut cea mai tare farsa ever:
    www.youtube.com/watch?v=eCoyGbOkNQQ

  15. #60

    Nu stiu altii cum sunt, dar eu am sarit cu bungee.
    As fi sarit si cu parasuta daca aveam ocazia, dar e destul de piperat pretul pentru asemenea distractii.

    Cum a fost? Foarte tare. Problema este ca sunt cateva momente in care iti vine sa renunti, respectiv te gandesti la ce era in capul tau de ai sarit, iar totul se termina cu asteptatul cu capul in jos in timp ce coboara oamenii aia coarda.

    Este foarte greu sa sari. Mai ales cand e doar asfalt jos, cum a fost cand am sarit eu. Ai asa, un mic blocaj in cap cand vezi asfaltul ala si te gandesti de ce naiba ai sari, uiti complet ca ai o coarda elastica si ca ar trebui sa fii in siguranta.

    Imediat dupa ce m-am desprins de pe “nacela”, am inceput sa ma intreb daca nu cumva am facut o greseala. Caderea aia libera m-a speriat nitel, dar m-am linistit instant cand am simtit ca a “functionat” coarda elastica. Au urmat inca 2-3 “caderi” mai mici, care sunt destul de placute si ele.

    Dar senzatia maxima este prima cadere, fara indoiala.

    Dupa ce se termina partea in care coarda este elastica si se strange si te trage/arunca, vine bucata nasoala. Pe scurt – stai cu capul in jos si te invarti. Aia a fost cea mai grea faza pentru mine. Nu am simtit ca imi vine sa vomit, dar nu eram nici departe de situatie.

    Pe deasupra, simteam ca dureaza o eternitate toata treaba. Parca nu se mai termina. Intr-un final, s-a “calmat” coarda, am inceput sa cobor incet, iar dupa aia am pus picioarele pe pamant.
    As mai fi sarit inca o data daca aveam ocazia.

    Singurele efecte secundare: m-a durut putin capul in seara aia, dar am stat in soare jumatate de zi; iar unul dintre picioare m-a durut putin la nivelul gambei, aproape de locul in care m-a prins cu legaturile acelea.

    99% as repeta experienta

  16. #63

    uau… mai poveste-ne, buuniculeee…

  17. #64

    Deci prostia este pana la urma..mortala !

  18. #65

    Nu topogane, nu bungee jumping… Dar inotul?

    • Viata de zi cu zi in Pantelimon e mai periculoasa decit bungee jumping. Crezi ca din dragoste a la Noe crestineasca pentru animale si-a luat ciobanesc? NEGRU?

  19. “Am ieșit viu din 182 de incendii, am ieșit cu butelii din foc, cu lăzi de muniții sau cu bătrânici coapte la foc mic.”
    Cite o batrinica pe fiecare umar, lazile de munitie pe brate puse una peste alta iar buteliile la subtiiara.

  20. #69

    E Nea Gică acum la Gâdea, la Binom. Cardește acolo. Bă exact ca Nea Gică e bă, zici că-i fracsu :))

  21. #70

    Bai, sa va zic o chestie! Mie mi-e frica sa nu mor din cauza altor prosti sau degeaba.
    De exemplu cred ca as avea o karma grea sa mor intr-o delegatie cu munca in urma unui atentat terorist sinucigas. Asta e o moarte degeaba din punctul meu de vedere.

    Unii spun ca important e sa traiesti cu folos dar eu cred ca nu e suficient si ca si mai important e sa mori cu folos pentru ca asta include si viata cu folos.

    Eh, cred ca asta e singura mea fobie.
    Motiv pentru care niciodata, dar niciodata n-o sa-i invinovatesc pe cei care au murit facand ceea ce le place. Noah, pompierii care mor salvand vieti sau stingand incendii, parasutistii, alpinistii, jucatorii la pacanele si cu voia voastra, amatorii de sporturi extreme.

    Am facut jde chestii d’astea carora multi nu le gasesc sensul insa pentru mine, daca as muri facand una din chestiile astea, ar insemna ca macar am murit incercand sa fac ceva ce-mi place, ce avea un “folos”, pentru mine….
    Unii ar putea sa spuna ca asta-i egoism, ca familia, copii, purcel….eh, tocmai de aia e bine ca atunci cand o faci s-o faci calculat si sa te asiguri ca ai facut tot ce-ti sta in putinta sa minimizezi sau sa anulezi riscurile.
    Sigur, elementul surpriza poate sa apara oricand insa macar ai facut tot ce ti-a stat in putinta.

    Cum zicea si super_fotbal mai sus, la un moment dat, astea definesc ceea ce esti. Motocicleta, bungee jumpingul, alpinismul, parasutismul, ski off-piste, oarapanta, ruleta ruseasca sunt chestii care pe unii ii definesc la fel cum bloggingul il defineste pe un blogger, la fel cum toporul Fiskars il defineste pe cel mai mare “bricoleur”.

    • #71

      Daca se intampla in Germania e cu folos….are despre ce scrie Iulia

  22. #72

    Odata vroiam si eu sa fac bungee jumping. Pe urma am vazut un caz pe la un parc de distractii american, cum o tipa a sarit, coarda s-a intins l-a maxim si a tras-o inapoi. Si s-a si incolacit in jurul gatului fetei. Deci…executie publica.

  23. #73

    Daca a murit, a murit si a terminat! Sa vezi ce distractie era sa-si rupa gatul! Adica sa ramana paralizat de la gat in jos. Toate aceste distractii dau cam 10% din accidentari celelalte 90% sunt date de accidentele de masina! De acolo vine marea SUFERINTA si marele chin!