Contul meu
De Ionut Stabrea
Acum ceva vreme am fost contactat de o firma care voia să am grijă de prezenţa lor în social media. Telefoane peste telefoane, hai să ne întânim neapărat, cadouri (desigur refuzate), linguşeală etc.
Ne-am întâlnit, am evaluat ce vor ei să se întâmple, după care a doua zi, le-am trimis un mail cu banii pe care îi voiam pentru acest job. No, aşa cum aţi auzit voi de ei, aşa am mai auzit şi eu.
Şi nu, articolul nu e despre firma respectivă, numele nu e relevant, nu vreau să spun absolut nimic despre ei. Nu ăsta e subiectul. Ci faptul că nu au avut MINIMA decenţă de a-mi da un mail prin care să spună `băi, nu ne convine oferta ta, mulţumim de deranj, o zi bună, la revedere`.
Comportamentul acesta este extrem de răspândit în rândul firmelor rromâneşti, De la angajatorii care te cheamă la 10 interviuri, ca să îţi dai seama singur la al 11 lea că nu eşti angajat, dându-ţi seama de asta prin faptul că nu te mai sună nimeni, până la firma căreia îi emiţi o factură şi omite să te mai caute, sperând că poate trece.
Cred că în companii ar trebui să fie un angajat care să spună nu. Cel care dă oamenii afară, face comisionele neplăcute şi trimite mailuri cum ar fi trebuit să fie trimis cel de mai sus.
Altfel, avem doar firme neserioase. Ah uitasem, trăim în rromânia şi asta …
Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Pe scurt
NOU
si functia acelui om sa fie numita “trimisul Patronului in randurile pulimii”
NOU
Am fost sunat de la o firmă pentru un interviu. Le-am povestit oamenilor că e imposibil să ajung în ziua şi la ora ce mi-a fost recomandată (marţea asta la 16) aşa că am rugat-o frumos pe duduie să mă reprogrameze pentru ziua următoare la orice oră doresc ei (ieri la orice oră).
Duduia a fost de acord cu reprogramarea numai că pentru joi (azi adică), numai că a rămas să mă mai sune (ieri trebuia) ca să mă programeze pentru azi. Trece şi ziua asta şi nu mai sună nimeni de la acea firmă nicidecum să mai ajung la vreun interviu.
NOU
asa, si? poate au rezolvat problema si nu mai e nevoie de tine. de ce crezi ca ar trebui sa aiba altii grija de tine, mai mult decit tu insuti?
stai linistit, ca daca era un job cu adevarat important, te sunau. daca nu ai fost sunat inseamna exact asta – nu erai chiar atit de important incit sa se consume 2 minute cu telefonul. asta e viata. get over it!
NOU
Având în vedere că e un nume mare contau cele 2 minute consumate?
Dar poate chiar tu eşti unul din cei ce se ocupă de recrutări şi ţi lene să suni omul. Să fi avut firma ta şi să aflii că cel angajat cu recrutarea îşi bate joc de posibilii angajaţi ai firmei l-ai expedia imediat pe uşa din faţă să observe tot angajatul cum nu sa face treabă.
NOU
nu exista 2 minute consumate care nu conteaza. diferenta o face motivul pentru care le consumi. in cazul tau, probabil nu a fost un motiv indeajuns de puternic, ca urmare cele 2 minute au fost consumate pe alte chestii, care conteaza mai mult.
da, eu sunt ala care nu sun. de lene, ca n-am timp, treaba mea – e timpul meu, eu decid cum il consum. din 100 de chestii din ordinea de zi, aleg sa le rezolv in ordinea importantei. cei importanti intotdeauna vor fi sunati. cailalti – nu. nu e vorba de indecenta sau impolitete – este vorba de “time is money”. asta e biznisul, iar daca tu te impiedici intr-o chestie de orgoliu de gradinita, o sa ramii intotdeauna la acelasi nivel – acela de nu fi sunat pt ca nu contezi. sorry, asta e realitatea mea.
NOU
Într-o afacere orice chestiuţă e importantă. Iar cum mediul online se dezvoltă să se supere un blogger mai mare sau să pornească unu pe twitter un tag împotriva companiei şi o să aibe de pierdut mai mult decât preţiosul timp de 2 minute.
Să nu te miri de ce dai faliment dacă gândeşti că nu totul e important pentru afacerea ta.
NOU
hai ca o dai in poezii. nu teoretiza prea mult, ca nu merita. vedem cind o sa ai tu propria ta afacere. deocamdata, eu sunt departe de faliment, si o duc binisor – de unde rezulta ca fac totusi niste lucruri bune. unul dintre ele este prioritizarea corecta a obiectivelor. biznisul nu e gradinita, unde fiecare trebuie sa aiba grija de celalalt. fiecare este stapin pe propriul destin iar scuze nu exista, ci doar esecuri sau “succesuri”.
NOU
Atunci să ai “succesuri”. Cât timp… nu ştiu.
NOU
multumesc. am eu grija de mine, stai linistit.
succesuri si tie.
NOU
Dude, nu uita o chestie – nimeni nu te obliga sa promiti ca o sa suni. Poti spune foarte bine, cand auzi ca nu poate veni a doua zi, ceva de genul ‘Daca pozitia va mai fi disponibila maine, revin eu cu un telefon’ si gata. Dar daca spui ca suni si nu suni esti un labagiu si castigi 2 minute dar pierzi increderea unui om. Asta este.
Nu inteleg de ce in Romania oamenii nu inteleg cat de important e sa lasi loc de buna-ziua.
NOU
Din pacate ai dreptate, dar daca iti vezi interesul treci peste mandrie si suni tot tu (poate rezolvi ceva sau macar ii storci lu ala lamaia in nas ca e nesimtit), pana la urma si tu esti interesat sa castigi un ban din munca pe care o faci.
NOU
replica de final 😮 ..wtf, dude:)) [comentariu chill, nu malitios]
NOU
@arhi: imi cer scuze, nu citisem de cine e scris articolul:D
NOU
Pentru asa ceva trebuie oameni ca ‘Ryan Bingham’ (G.Clooney) din Up In The Air www.imdb.com/title/tt1193138/
NOU
in principiu ai dreptate, in practica nu e chiar asa de usor. poate compania respectiva are zeci de asemenea situatii zilnic, iar raspunsul la fiecare pur si simplu ia o gramada de timp. asta ar insemna ca un om sa se ocupe numai cu asta (+ eventual alte sarcini, la fel de necomplicate), dar asta inseamna un angajat, un salariu, noi taxe, noi probleme – adica consum de resurse, care nu intotdeauna exista. pina la urma, cel care vrea sa stie de soarta propriei oferte, da un telefon si afla. eu asa fac intotdeauna, nu astept sa fiu instiintat. si mi se pare absolut acceptabil.
NOU
PCH » am vaga impresie ca nu ai citit articolul
NOU
ba da, chiar l-am citit. daca te referi la ultimul paragraf: da, este normal sa fie un asemenea om, numai ca nu este intotdeauna posibil.
NOU
PCH » nu, ma refer la faptul ca tipul nu a fost la o recrutare, a fost sunat, cautat, rugat sa vina doar sa discute. Era o relatie de business, nu de angajator-angajat. Se discuta pe baza de contract intre firme. e putin mai sus de nivelul tau, de simplu datator cu pixu’
NOU
Dacă un angajat al unei firme a avut timp să trimită 10 mailuri pentru a-l convinge pe om să se angajeze la firma la care şi el lucrează, nu mai avea două minute să-l trimită şi pe al 11-lea?
NOU
mda, chiar si asa fiind, relatia angajat-angajator nu exista doar intre patron si amploaiati, ci si intre client si prestator. eu imi mentin parerea: biznisul nu este pt domnisoare. daca o chestie d-asta te consuma, poate nu esti in bransa corespunzatoare.
poate oamenii au rezolvat problema. daca nu a fost disponibil atunci, a fost altcineva, care a luat jobul. nu vad unde e supararea.
NOU
PCH » nu e nicaieri. exista o etica in aceste relatii, dar care vad ca si tie iti este total straina. discutia e inutila
NOU
da, exista o etica, si ar fi foarte frumos sa fie riguros respectata. si nu, discutia nu mi se pare inutila: cind iti urmaresti propriul obiectiv este important sa nu te bazezi exclusiv pe etica altora ci pe propria ambitie si energie.
uite un exemplu adevarat: vorbesc cu un prieten sa imi semneze niste hirtii de care aveam neaparata nevoie a doua zi. imi promite ca rezolva si ca ma suna cind ajunge la birou sa vin sa le iau. a doua zi: liniste – nici un telefon primit, nici el nu raspunde la telefon. ce zici de etica asta?
numai ca eu – un nesimtit – ma duc totusi la el la birou. unde aflu ca in noaptea trecuta respectivului ii murise socrul in accident, si d-aia nu raspunde la telefon. numai ca delegase totusi semnatura adjunctului, care imi pierduse nr de telefon, si nu avea cum sa ma contacteze. dar pt ca eu m-am dus de capul meu la el la birou, am reusit sa rezolv problema.
argumentatia mea nu este impotriva eticii, ci impotriva delasarii, impotriva statului in cur si asteptatului de la altii. poate fata care trebuia sa dea mail era in ziua ei libera, sau i-a cazut netul, sau era la ciclu si a uitat, etc, etc, etc.
eu nu stiu ce s-a intimplat cu adevarat in cazul domnului autor. numai ca abateri de la etica pot fi si justificate. si cind este interesul tau la mijloc, nu iti este nimeni dator cu nimic mai mult decit esti tu dator tie insuti sa rezolvi problema. pune mina pe telefon si suna sa vezi care e treaba. nu e mare lucru. poate chiar ai oferta cistigatoare, numai ca cineva a uitat sa te instiinteze. cit de tare ar fi asta? sa pierzi un contract ca esti prea coios sa formezi un numar?
NOU
Am patit-o si eu acum vreo 3 luni cu o firma la care am dat primul meu interviu. In anunt scria ca au nevoie de un webdeveloper incepator. Am fost chemat la interviu, iar acolo aflu ca lor le trebuia defapt un om care sa stie C, sa stie si putina contabilitate, sa le refaca de la 0 vreo doua siteuri, si multe alte chestii. Cum am intrat pe usa, asa am si iesit. 🙂 Bineinteles, salarul era de vreo 8 900 RON. :-))
NOU
A raspunde cuiva ( raspuns pozitiv sau negativ, nu conteaza ) face parte din minima decenta a oricarei persoane educate.
Nu firma in sine e culpabila, ci aceia care o conduc ( oameni neseriosi ).
Cat timp au nevoie de tine ( sau cred ca au nevoie ) iti vor face curte si vor fi politicosi.
In momentul in care ajung la concluzia ca nu au ce mulge de la tine, redevin ceea ce sunt : niste nesimtiti care conduc o firma.
Nu doar in afaceri se intampla asa ci si in relatiile sociale de zi cu zi.
NOU
Mai e la moda perioada de “proba”. Esti tinut prima luna cu salariu de nimic (50% maximum), si luna a doua, AFARA! Altu’!
NOU
Ma enerveaza PCH cu atitudinea lui de Cristos venit pe pamant, care face ce vrea el din lipsa de timp. Scuteste-ma, PCH! In articol, Arhi mentiona faza cu cele 10 interviuri, iar inainte de al 11-lea iti dai singur seama ca nu te mai vor aia, tu tot insisti cu biznisurile tale si cu nervii tari pe care trebuie sa-i avem. Adica ti se pare normal ca eu sa consum banii pe 6 curse cu taxiul in afara orasului – acolo unde-s corporatiile indracite – sa imi consum de fiecare data cate doua-trei ore, sa dau TESTE pe care sa le mai si iau… ca in final nimeni sa nu se sinchiseasca sa ma sune naibii sa-mi spuna “nu, mars”? Inteleg ca-s alti candidati mai importanti, dar nu cred ca daca iti iese un scor cu 0.5 % mai mic inseamna ca esti un jeg care nu merita respect. Ce dracului, nu plecam din oras ca stam cu inima in dinti sa ne sune niste retardate de la HR sau un patron care nu stie sa scrie corect anuntul de angajare?
Ontopic, ce te tot agiti? Aia care au discutat cu Arhi sunt niste carnati, alea nu-s afaceri, sunt porcarii mizerabile. Cum naiba sa nu-i mai zici omului ca nu-ti permiti cat iti cere si bine, pa, sau sa negociezi sau sa zici mersi ca macar si-a consumat timpul? Ce naiba, nu vezi ca n-ai dreptate?! Faceti toti cate o afacere si va treziti pe post de alfa si omega, hai scuteste-ma. Ce bine, mi-am varsat la tine toate frustrarile provocate de retardatii de la HR 😀 yay me! Pt domnisoare n-or fi afacerile, dar sunt multe doamne care reusesc. Din fericire, nici domnii nu-s toti marlani. Zi faina.
NOU
Ionut mentiona, nu Arhi 😀
NOU
Eh, nu mai fiţi supăraţi băieţi, problemele ăstea au găsit rezolvarea în nou’ cod al muncii a lu’ boc (a avut el grijă de toate aspectele)..
NOU
si suntem descultii Europei
NOU
stiti ce m-a omorat pe mine aici in state in primii ani:mergeam sa dau interviuri pt tot felul de joburi,ce la alea de 8$/hr pana la altele mai bune…la 3-4 zile primeam cate o draga de scrisoare asa de fain compusa de credeam ca am luat jobul…dar dupa ce te apropiai de sfarsit realizai ca doar iti multumesc pe timpul tau si ca te mai ashteapta,ca acum nu esti chiar ce vor ei…..oricum te faceau sa te simti bine…..PCH-ule nu mai juca pe dururl!
NOU
Da, asa e, si stii de ce? Foarte simplu: voiau sa ramana in relatii ok cu tine, pentru ca niciodata nu stii ce aduce viitorul. Daca, in 10 ani, tu esti cineva si ei vin la tine sa-ti faca o oferta? Nu-i pacat sa fie refuzati doar pentru ca un dobitoc, candva, a facut rahatul praf si nu ti-a dat un telefon/ mail?
NOU
Mdeah, din cauza unuia ca PCH stai ca prostu’ si astepti un raspuns PROMIS! Probabil are un “biznis” de ciordit masini din germania PCH cu atitudinea asta de calcat in picioare a oricarei limite a bunului simt! Oamenii nu asteapta de idioti un raspuns, asteapta pentru ca li s-a spus cavor primi un raspuns. Macar sa fie fair cei de la HR si sa le spuna participantilor la interviuri ca vor fi contactati doar in cazul in care vor trece la etapa urmatoare! Aceeasi chestie aplicabila si in cazul exemplificat mai sus, sa fie specificat ca vor fi contactati doar cei cu ofertele aprobate, asa de bun simt, zic si eu!
Cat timp retarzii de la HR au o atitudine de “get over it” nu mai face atata caz ca nu te-am sunat, n-am de spus decat sa-mi pupe cucu!
NOU
dar tot din cauza alora ca mine are statul din ce sa-ti plateasca ajutorul de somaj. dar nu te stresa pt asta, tu asteapta raspunsuri la interviuri in continuare.
NOU
Bisnita Bisnita Bisnita si Bisnita
Afaceri nu se fac …acilea ..
NOU
8 900 RON — 2000 euroi. BUUUN
NOU
animaloo » nu bre, 8-900
NOU
Ca sa-i raspund lui PCH: mi s-a intamplat sa fiu sunata sa merg la un interviu si pentru ca persoana respectiva nu putea sa-mi dea toate detaliile in ziua respectiva, a ramas ca ma va suna a doua zi. Toate bune si frumoase, doar ca a doua zi nu a mai sunat si nici eu nu puteam sa sun intrucat telefoanele din firma catre potentialii angajati se dau cu numar ascuns, asa ca nu aveam cum sa sun eu inapoi. De asta ce mai spui?
Si alta chestie ce nu mi se pare normala: nu spui unui om ca “indiferent de raspunsul nostru va vom contacta”. E mult mai bine sa-i spui ca daca el corespunde cerintelor va fi sunat pentru stabilirea unui urmator interviu.
Sustin ideea de “a lasa loc de buna ziua” !
NOU
PCH, om de o stralucita si corecta moralitate, da cum ar fi ca niste potentiali clienti ai biznisului pe care il ai tu, din care cu atata marinimie imi platesti mie sonajul la care nu voi ajunge niciodata, sa iti comande o anumita marfa, si l sa te tina blocat vreo 3 luni asa, timp in care pierzi inca vreo ‘nspe oferte mult mai bune si dupa aia sa nu iti mai dea niciun semn, asa e biznisu, nu? E corect ce dracu’ doar si aia cu afacerea lor iti platesc somajul tau la stat, nu?
NOU
Thomas » probabil minunatul sau biznis platitor de somaj nu are de-a face cu asa ceva
NOU
ii urez sa aibe:=)))))
NOU
thomas
nu stiu, mie nu mi s-a intimplat asta vreodata. probabil ca stiu sa redactez si sa citesc un contract inainte de a-l aproba. lucru care nu se intimpla cu vehementii de aici, din moment ce nimeni nu a sesizat ca nicaieri in articol nu apare ca respectivul a PROMIS ca va reveni cu un raspuns. daca promite si nu face – atunci da, este urit si condamnabil. daca nu – nu. eu, de exemplu, merg si mai departe si spun la sfirsitul discutiei ca voi reveni cu raspuns doar in cazul in care sunt de acord cu oferta, chestie care ma scuteste de conversatii penibile ulterior.
va urez succes la asteptat raspunsuri. pentru ca sigur asta e reteta succesului – asteptatul.
NOU
Poate s-au simţit jigniţi de suma prea mică pe care ai cerut-o.
NOU
@PCH: ai dreptate (si e foarte obositor, stiu)!
NOU
mie nesimtirea maxima a firmelor din romania mi se pare ca te cheama la un interviu al carui salariu e CONFIDENTIAL..guess what..nu ma intereseaza..de obicei e o mizerie…si chiar daca nu , o firma care nu anunta salariul e de laba
NOU
Inclusiv in mediul corporate poti sa dai mailuri unor persoane din alte departamente pentru anumite informatii si sa nu primesti raspuns – apoi sa suni si sa fii expediat in maxim 1 minut cu “am vazut, iti raspund” (si nu se intampla). Bine, cand vorbim de lucruri esentiale gen “show stoppers” pe proiecte se implica si managementu’ si lucrurile merg chiar usor insa cand e vorba de ceva situat in partea inferioara a listelor de prioritati ajungi si tu sa uiti de chestiunea respectiva. Nu e numai lipsa de etica si nu e o problema specific romaneasca iar solutia e – in loc sa plangi pe la colturi – sa mergi mai departe cu interesul propriu. Cine are nevoie reala de tine te mai suna, cine nu – nu. In unele locuri merita sa canti serenade sub balcon, in altele e suficient sa uzi gardu’ dupa 2 beri; in cele mai multe nu e nevoie nici macar sa ridici prafu’ de pe strada in fata lor. Asta e!
NOU
Oamenii de afaceri romani, adica cei imbogatiti prea repede “este” tigani.
NOU
Orice relatie, fie ea business 2 business, angajator – angajat sau potential angajat trebuie sa pastreze un minim de decenta. Orice tip de notificare, fie ea telefon / mail / SMS este de bun simt si consuma foarte putin timp. Traim in epoca IT-ului, da? Nu a porumbelului zburator.
Daca PCH gandeste asa si intamplator ii merge bine, ar trebuie sa realizeze ca nu e nicio corelare directa intre telefonul lui atat de pretios si lipsa unei potentiale oportunitati de afaceri. Dar stii ce este o certitudine? Daca il tratezi pe un om cu curu’, la fel te va trata si el peste ceva timp. La fel cum am facut si eu cu vreo doi angajatori dupa ce au uitat sa ma sune cu anumite ocazii. La fel cum timpul lor este pretios, si timpul meu este la fel de pretios si nu vreau sa il pierd vremea cu unii care nu ma respecta suficient incat ma anunte ce decizie au luat. Pentru ca nu pot sa contez pe ei. Clar?
In plus, orice potential angajat poate fi un partener de faceri peste o vreme. Primele impresii si consistenta unei etici profesionale dau rezultate foarte bune pe termen lung.
NOU
arhi, naspa firma respectiva…nu se face asa ceva, mai ales la “nivelul” asta…poate ti-or da mail mai incolo, poate te tin in sah cat timp incearca sa obtina o oferta mai buna
iar legat de rest, toti suntem oameni si se mai intampla sa mai uitam, sa amanam telefoanele astea care sunt neplacute si pentru angajator…va purtati de parca voua nu va scapa nimic din vedere la servici, nici cel mai mic task. e drept, e naspa cand ti se intampla tie si ei exagereaza de multe ori..si cand spun ei, ma refer la firme dintre cele mai mari pana la alea mai mici, si nu doar in Ro, mai peste tot
daca aplici pentru un post, intodeauna e indicat sa suni daca vezi ca nu reactioneaza imediat
NOU
PCH este foarte ocupat, dar are timp sa raspunda aproape la toate comentariile de aici 😀
NOU
Termina-ti-va ma cu prostiile , banii sunt la cumparator/angajator ….. Ce-ar mai fii daca ar trebui sa fiu atent cu toti cei care vor sa imi vanda ceva …. Cate vedetisme …..
NOU
Vad ca s-a nascut o discutie despre recrutare, angajator, viitor angajat etc. Si in articol era vorba despre o relatie de business. Nu le iau apararea celor vitriolati, nu stiu exact ce s-a intamplat, dar recunosc ca am procedat si eu la fel de doua- trei ori. Nu l-am mai sunat pe cel ce mi-a facut oferta, om pe care in prealabil eu l-am stresat cu telefoane si rugaminti. Si asta tocmai pentru ca etica e importanta. N-am mai sunat pentru ca oferta nu era in limita bunului simt, nu era cu 20-30% peste piata, lasand loc unei eventuale negocieri. Omul, caruia eu ii explicam cum am nevoie de ajutor, cum imi doresc sa colaborez cu o persoana care intelege exact proiectul, imi cerea dublu. Sau mai mult. Si atunci nu consider ca ar trebui sa dau dovada de bun simt si sa-l sun. Sa-i spun ce?
NOU
haideti bah, ca are dreptate PCH, ce atata tam-tam. Iara v-ati trezit ca traiti in alta tara, cand de fapt traiti tot acilea, in rromanica, unde treburile merg cum zice PCH.
NOU
PCH: dar daca telefonul pe care nu l-a mai dat o firma mie, alta firma, a insemnat pierderi pt mine ? Daca firma mea se dezvolta si cealalta firma va avea nevoie de mine pt ca …aduc nu stiu ce marfa cu 25 % mai ieftin decat concurenta ? Crezi ca as mai face afaceri cu ei ? Nu. Si nu pt ca le-as purta pica, ci pt ca NU SUNT DE INCREDERE.
Respectul si profitul unei firme nu sunt lucruri chiar asa diferite.
NOU
Oamenii gen PCH asta merg pe ideea ca mai bine dai tu din coate decat sa astepti sa dea altii ceea ce nu e tocmai rau!
As zice ca daca ma intereseaza ceva, fac pe dracu’ in patru si ajung acolo sa alfu ce si cum iar daca nu…..asta e! In fine, e frumos sa anunti, sa lasi loc de buna ziua.
Io nu inteleg de ce omul nu a sunat sa intrebe daca oferta lui este prea mica, parol! Asa faceam!
NOU
Am gasit pe “Despre firme” urmatorul comentariu:
“Lucrez la RZB din 2004. N-am avut sansa de a avansa din postul de consilier clienti deoarece (desi stau la servici zi lumina, nu mai am casa, masa, familie, nimic, decat RZB) o “mare doamna” directoare la HR cu care am avut interviul pentru un post vacant mi-a spus pe fata ca “n-am acel ceva” care sa ma recomande. Prin acel ceva am intels clar despre ce e vorba: pile, relatii sus puse, cunostinte, oameni care sa te recomande. Si atunci mi-am amintit brusc de interviul meu de angajare.
Am fost la 2 interviuri de angajare, unul dupa 3 luni de practica neplatita cand mi s-a reprosat ca nu stiu pe de rost comisioanele din mapa galbena(!!!!!!) si m-au trimis la plimbare sau ma rog inapoi in practica, iar cel de-al doilea cand mi-a venit ideea de a trece pe formularul de recrutare la persoane care ma recomnada numele unui director din banca (singurul om care mi-a intins o mana de ajutor pentru efortul depus si munca voluntara: arhive, pus extrase, etc). Si ce credeti?! Numele a facut minuni: am fost intrebata care e relatia mea cu pers respectiva, i-am zis cu tupeu ca suntem oarecum rude si iata-ma angajata fara mofturi de a stii din scoarta in scoarta mapa glabena sau alte astfel de aberatii!!!!
Asa ca dragi colegi nu va faceti sperante desarte ca va v-a vedea cineva cum stati peste program, cum dati tineretea voastra acestui colos si cum ajungem cu nervii la pamant!”
Am ramas statuie cand am vazut ca exista firme care iti cer sa faci practica neplatita timp de 3 luni. Ceea ce a scris Ionut Stabrea nu ma mai mira. Ma astept la orice de la angajatorii din Romania.
NOU
de ce nu ai sunat inapoi..tu?
NOU
Claudiu » Pentru ca EI l-au cautat?
NOU
@Pavel
NOU
da, dar in final se pare ca EL are mai multa nevoi de EI, decat EI de EL.
Unii sunt foarte disperati la angajare si ar face orice. DAca esti in cautarea unui job te adaptezi..si mai ales daca jobul e ceva de genul “entry” unde din 1000 candidati 900 sunt teoretic potriviti. cum te diferentiezi de ceilalti 900?
NOU
Claudiu » ce te face sa crezi ca el are mai multa nevoie de ei? Intuitia?
NOU
Barfitorule bagi frica in firme si or sa inceapa sa te ocoleasca. Or sa zica ba nu ne incurcam cu asta ca daca o sa calcam gresit ne mananca de cur.
NOU
kim » noroc ca e doar treaba mea 🙂 dar multumesc pentru ingrijorare