Contul meu
Zice nevasta-mea:
– Avem nevoie de niște flise.
Eu, neatent:
– Vezi ca sunt in hol, in cosuletul cu monede.
Si uite asa am aflat ca, la Moldova, mai precis Braila, placilor de faianta li se zice flise.
Nu, nu fise.
Aveți și voi denumiri de astea cârlionțate prin locurile unde ați plimbat vaca?
Mulțumesc că ai citit postarea.
Poți să îmi susții eforturile cu o cafea pe Patreon ->
NOU
Ciorba de raci în Teleorman (Tg. Măgurele) este de fapt ciorba de roșii.
Si chiar vroiam sa mănânc raci dar tembelul asta de amic local nu ne-a explicat diferența.
NOU
ahahaha citisem mai demult ca ciorba de raci nu e de fapt de raci, dar nu stiam ca e de rosii:)))))
NOU
Ciorba de raci olteneasca e de fapt de ardei iute (care chiar se numesc ardei raci)
NOU
Nu prea e ciorba de rosii – in oltenia “raci” le spune la ardeii rosii uscati (ceva gen ardei capia) – se pun si in oala cu sarmale pentru ca unii sunt putin iuti si dau gust bun.
NOU
Asta-i pe stilul:
– Ce-i mic, triunghiular si albastru?
– O minge mare si rosie, dar fabricata in romania.
NOU
Confirm ca ciorba de raci este de fapt ciorba de ardei roșii, eventual umpluți cu găluște. N-avem noi raci la Dunăre :))
P.S.: este TURNU, nu Târgu, Măgurele :))))
NOU
Tot in Telorman,ciorba de raci e ciorba de ardei rosii uscati cu umplutura.
NOU
Confirm că racii din ciorbă sunt niște ardei roșii uscați. Nu-s chiar kapya, ci ceva asemănător.
Și da, umpluți din ceva cu făină prăjită, amestecată cu ceva.
Ady-P, născută și crescută la 40 km de Turnu Măgurele.
NOU
pui perdeaua pe corniza
NOU
si mananci ciusca si te imbraci cu maleta?
NOU
Ciusca e la olteni. ori ma cunosti foarte bine, ori le confunzi
NOU
Chindie-petrecere
Ciutan-copil
Eu sunt din Buftea, dar am facut liceul si facultatea la Constanta. Șoc cultural, ce sa mai…:)
NOU
🙂 nu te cunosc deloc. Corniza, ciusca si maleta se spune si in Dobrogea.
NOU
@Panzer, Ha! Asa e, uitasem de ciutan si ciutanca si chindie :)) Chiar asa soc cultural? Hehehe.
Nu stiu derea daca se mai zice pe undeva, e un parau mic, denumirea eu am intalnit-o doar in Dobrogea.
NOU
Dobrogea are cel mai tare salut:
iaso!
NOU
Am avut niște meșteri moldoveni la lucru, placa de faianță era la ei “plitcă”.
NOU
Taicămeu era oltean. La olteni există termenul de “mai alaltăieri” care poate desemna orice moment în trecut, între ziua de ieri și Cucerirea romană a Daciei.
Probabil că ceva moldoveni din zona Brăilei au lucrat în construcții în țări vorbitoare de germană și au adus termenul, Fliesen sunt plăcile de faianță/gresie in lb germană.
NOU
in engleza e the other day și înseamnă oricând in trecut, ieri sau acum o luna
NOU
Cand a zis un coleg serios din Cluj ca se “duce la buda” am crezut ca ma prapadesc de ras
NOU
asta cu buda e generala, am auzit-o la botosani acum 100 de ani
NOU
Nici eu n-am auzit “buda” decat legat de budism, pana cand am cunoscut primul ardelean*. Nu i-am gasit vreo etimologie satisfacatoare, dar ar fi frumos sa vina din maghiara, ca sa mearga uns bancul ala cu doua bude.
*In mod ironic, imi punea sa ascult “buddha bar” cand il vizitam. Nu facea legatura.
NOU
Tot la un ardelean am auzit expresia “o ruda de salam”. Ruda, in cazul de fata, fiind bucata intreaga de salam.
NOU
@DeeDee – din germana vine cuvantul. Acolo e “Bude”, si se poate traduce “bordei”, “cocioaba”. Nemtii il folosesc atunci cand vor sa descrie un loc nu tocmai frumos.
NOU
Multumesc. Din cate am aflat intre timp, cam tot sensul asta-l are si la noi (ceea ce “face sens” legat de toaleta, ca aduce a un fel de casuta, cand e-n curte).
NOU
@Kopa_Kopan – stai asa, adica numai in ardeal se zice o ruda de salam? I was today’s years old…
NOU
Daca esti din Galati si e frig afara pui un bigmen pe tine sa nu iti fie frig.
Daca esti din Tulcea bagi gainile in curnic, scoti cuiele cu cherpedenul si daca esti insetat mananci un caune sau o dumada din gradina.
NOU
În Ardeal, dacă e frig afară pui pe tine un sfeter sau un laibăr.
NOU
si in bucovina e sfeter
NOU
*cherpedeu
*caun
*dumata
NOU
La Moldova, mai precis Braila, bine ca ai zis, tu avand oareshce experiente un pic mai la deal, mai precis Mitoc.
Deci, nu ai nicio scuza 🙂
NOU
Eu sunt din Iași și nu am auzit de flisă pana acum, nu stiu cât de moldovenesc este. Și am rude la tara, sate autentic moldovenești, din ambele părți, și mama și tata, deci nope, cred ca nu a ajuns pana in nord.
O chestie pe care am corectat-o în București a fost sa nu mai zic ardel la ardei :)))mulți moldoveni zic ardei doar când e plural.
NOU
prostii… nu e ciorba de rosii, este ciorba de ardei ( umpluti ). Ardeii sunt tipici zonei, se numesc țuști, sunt o combinatie de capia cu ardei gras, micuti, putini carnosi. In general se pun pe sfoara la uscat in camara. Exista si o varianta iute, care se coace pe plita/gratar si se servesc la saramura, in general se rupe varful si folosesti ardeiul in sine ca o lingura sa iei zeama. Aroma usturoiului din zeama se combina misto cu iuteala afumata ( coapra ) a ardeiului.
NOU
Bai genul asta de comentarii ar trebui interzis la prima ora:
Ardei umpluti cu ardei kapia carnosi
Ardei pe plita pentru servit la saramura
Sa intingi in sosul de usturoi cu ardei
Ce e desfranarea asta, noi tre sa ne concentram la rapoarte
NOU
Mi-ati facut ASA o pofta de luticaaaaa…
NOU
Constructiei de langa grajdul vacilor, sub podul cu fan, unde depozitam uneltele diverse (coasa, furca, parii de fan) ii zicem perdea. E sinonim cu șopru. Oltenia de nord.
“Unde e sapa? Sub perdea.”
NOU
Ha ha ha, funny asta cu sapa de sub perdea. Eu am aflat de la niste muncitori de pe langa Cluj, care ne-au pus geamurile, ca sticla se cheama oiaga. Sticla de geam, nu aia in care pui palinca.
NOU
Țonc
Țuhal
Șparhat
NOU
Oiaga/uiaga se spune atat in ardeal cat si in banat. 😀
NOU
Uiaga vine de la “uveg”, care e sticla in maghiara
NOU
Bunicii mei vorbeau o limbă știută numai de ei. Îi zicea Gumuțește și acolo am auzit de oiaga
NOU
La mine la tara, cand ploua trebuia sa iei parazolul (umbrela)
NOU
La tine la tara e in UK (parasol, mai exact)? :))
NOU
bunica îi zicea cortel, umbrelei; gălețile cu apă se cărau cu coromîsla, sîrma era drot;
la restanțe, în ‘93, am aflat că în Ardeal cîinele stă în cotoibă
NOU
Am uitat sa precizez unde: In Bucovina, langa Radauti
NOU
La mine in nordu-nordului, batranii ii ziceau ploier
NOU
Insulete (insulated boots)
Blana (lemn)
Canapea (banca de lemn)
NOU
Eu nu inteleg cum poti sa dai minus cuiva care pune niste regionalisme. Astea de mai sus se regasesc si in Muntenia – Arges. Cum sa dai minus? Esti de la PETA si nu suporti sa se scrie blana pe nicaieri? Nu inteleg….
NOU
stai calm, sunt 4 cocleti care sunt ocupati sa dea minusuri la toate comentariile:)
NOU
P-aici prin Ialomița pe unde locuiesc lumea zice canapea băncii din parc. N-am mai auzit până acum.
NOU
Habar n-aveam ca brăilenii s-au germanizat. Flise vine din nemțește “Fliesen”.
In Ardeal intalnesti groaza de cuvinte din astea.
NOU
Probabil de pe vremea când Brăila era port important și treceau și alte nații decât turci prin oraș?…
NOU
Prin Banat, la cuptor i se mai spune si tobă. La ai mei la Arad se mai zice si dubă.
NOU
Asta la partea aia unde se pune la copt ceva(paine etc)
Cuptorului in sine i se spune spoiert.
NOU
Pere şerte.
Ce ţeapă şi-a luat maică-mea acolo unde îmi petreceam eu vacanţele de vară !
NOU
Salut Cetin.
Te rog sa verifici harta ca se pare ca e gresita.
Buzau nu e trecut in Moldova. Daca esti roman de rit nou macar trage linia de demarcatie la McDonalds acolo.
NOU
imi cer scuze…
NOU
Am venit sa zic asta, corect, nici macar nu arata simetric harta.
NOU
Hmm… cum se zice cand ma opream la mec in Buzau de fapt opream la vama? :))
NOU
Moldova incepe dupa ce treci Milcovul….
NOU
Vai :)) încă prea multe. Eu am crescut în Bh și Mm deci avem asa
Cartofi – croampe, pticioici
Roșii- Porodici
Supa- leveșe
Călcătorie- ticlazau, vosolau
Ciorapi – strimfli
Pantofi- topoance
Fasole – pasula
Chibrite – mosine
Hârtie- poptiros
Oglinda- cocotoare
Perdea – firvong
Găleată- videre
Iaurt – samachisa
Brânză dulce – scuaca
Orez – riscas
Porumb – tenchi
Matura de curte – felezau
Mana – branca
Plapuma- duna
A striga – a tapa
Sfecla – Burgundel
Mălai- pisat
Si inca mai câte:))
NOU
Majoritatea sunt cuvinte din limba maghiara adaptate fonetic la pronuntia romaneasca.
NOU
Acel “firvong” pt. perdea (si care de fapt e “firhong”) vine din germanul Vorhang.
NOU
Mi-aduc aminte de o fază de când era sor-mea studentă, că avea niște colege din Republica Moldova, venite la studii la Pitești.
Și una din ele, venite încoace, nu știa termenul de nectarine. Acuma fata încercând să își explice fructul exclamă: aaaa, chersici în chelea goalî. Adicî fără puf.
Eram pe jos de râs, când am auzit-o, cu accentul ăla mișto.
NOU
Anul I de Academie Navala, prin ’98, eram raspunzator cu distribuirea soldelor studentilor civili din Basarabia(da, faceau scoala pe banii statului roman, nu plateau nici caminul, primeau lunar solde si 2 cartoane de Carpati)-vine un basarabean in vizita-odăile ielevilor moldovani unde sunt? Savuros!
L-am intors la poarta Academiei, ca nu era nici student, nici cetatean roman. Plt adj de serviciu de la poarta dormea pe el si a intrat ala in unitate ca la piata…
NOU
Asta imi aminteste de niste colege de facultate din Covasna, cu care iesisem la o terasa, si a venit chelnerul sa ne intrebe daca vrem scrumiera. Eu n-am vrut, ele nu ziceau nimic, se uitau cu niste ochi mari asa, pana la urma a dedus chelnerul ca probabil nu dorim scrumiera, a plecat, dupa care fetele perplexe au indraznit sa ma intrebe ce a zis chelnerul. Ele se gandeau ca poate aia ce a zis e vreo specialitate de la Cluj, o mancare sau o bautura de care nu auzisera ele pana atunci. Aceleasi colege au venit intr-o seara la noi in camera sa ceara ceva imprumut, dar nu stiau cuvantul, asa ca ne-au cerut “una din aia ca apa curge si macaroanele stai pe loc” 😀 era, evident, o strecuratoare.
NOU
@deea: Csibi Gyorgy, colegu’ meu de leat la Baicoi, cand facea somatie noaptea la postu’ 4: “Caporalu’ de schimb misca la mine, ceilalti misca pe loc!”
NOU
@PanzerDivision: deci cum a zis basarabeanul ala, odaie la camera? Probabil era basarabean din Braila, ca “odaie” (din turcescul “oda”) e regionalism sudic. Bine ca n-a zis si “tupilata”, ca era basarabean din Olt.
NOU
@Alex: ca idee, anunturile de imobiliare din Cisinau incep cam asa: “apartament cu 3 odăi, Botanica…”
NOU
@nea_zapada: “Apartament cu 2 camere, având suprafața de 53,6 mp, din seria de apartamente 143, situat în sect. Ciocana, bd. Mircea cel Bătrân. Compartimentare: 2 dormitoare, bucătărie, antreu, baie și balcon.”
Ai dreacu’ moldoveni.
“Odaie” vine din turca prin filiera bulgareasca. Nu e un regionalism (moldovenesc sau din alta zona), e folosit mult si in sud, de acolo s-a raspandit probabil (si in maghiara exista un termen asemanator). Sa pretinzi ca ai auzit termenul prima data la basarabeni sau la alti moldoveni e de un comic absolut (ca serios, ai la regionalisme moldovenesti cu gramada,nu mai trebuie inventate).
NOU
Nu stau sa ma contrazic, eu spun ce-am citit eu in ziarele locale si in afisele lipite pe strada pe cand locuiam acolo, atata tot.
NOU
N-are treaba cu o regiune anume, dar mereu cand imi povesteau rudele ca mancau creveti pe vremea comunismului ma tot gandeam: “ai dracu burghezi, mancau creveti si se plangeau ca se moare de foame”…
NOU
mancau pelete de creveti, vietnameze, facuse ceasca barter cu vietnam pe niste mizerii industriale si era piata inundata de cacaturile alea
NOU
Ben-Ghe = foarte bune, textură mai densă, crocante, ff gustoase.
Son-Glo, aparute spre final de ani ’80, calitate mult mai proastă, mai poroase, mai băşicoase, o textură mai aerată, aspre pentru limba, nu la fel de bune ca Ben-Ghe.
Nu o sa le uit cât oi trăi.
NOU
Crevetii aia erau chipsuri de creveti, 99% faina de tapioca si 1% resturi de crevete maruntit pentru aroma.
NOU
dezustatoare pana la cer si inapoi. am mancat o tona
NOU
Langa Tecuci, in satul Nărtești, m-a trimis bunica in “chiler” sa aduc ceva. Chilerul este un fel de beci…dar la suprafata, ca o camara facuta din chirpici, in continuarea casei. Temperatura inauntru este aproape ca intr-un beci, peretii sunt grosi de aproximativ 40cm.
Si mai zicea bunicul una – pune o faianță de sarmale, faianța fiind farfuria.
O zi buna tuturor!
NOU
Ha ha ha, bunica ta avea un chiller? 😀 Probabil vine pe filiera germana, ca ma gandesc ca e mai putin probabil sa vina direct din engleza
NOU
Chiller ar veni din “keller”, care in engleza e “cellar” dar se citeste stalcit ca tot ce e in engleza.
NOU
Ultima auzita si care mi s-a parut ciudata a fost: garnitura de pat. Auzita in Mures, se spune la lenjerie de pat.
NOU
Asa spuneau si mama si bunica (Bucuresti). Dar e adevarat, ca n-am mai auzit de mult.
NOU
Ca tot mi-ati adus aminte: cum mai numarau ele babele pe la porti carele cu “garnituri de pat” duminica, cand treceau alaiurile de la nunti! Si cum, in acelasi timp, isi mai cumpara nea_zapada halvita, susan si inghetata la un leu, toate fabricate de un cioban batran din sat.
NOU
Așa spunea mamaie, în Argeș.
NOU
Am avut prietena la Cluj-pisica pârâie=toarce.
NOU
De flise am auzit prima dată anul trecut de la un gălățean naturalizat de vreo 20 de ani în Tg. Mureș.
Alte chestii de la țară de la mine:
automobil – motor (as in “no, merem cu motoru’?”)
bureți- ciuperci
poștă – scândură lungă și solidă
forgon – căruță
diplău – hamul cu care ghidezi caii
picsă – vas în care se conservă carnea în untură
mocnă – miros de nespălat…
NOU
“Țâp-o!” în Ardeal înseamnă arunc-o. Tot în Ardeal am auzit una faină: “I-aoai-l” (cratimele sunt puse la nimereală), cu sensul de “Uite-l acolo, vine!”
NOU
La ultima expresie este vorba oare de „io’-l-ai” care provine de la „iote-l-ai”?
NOU
Posibil, par apropiate ca structură.
NOU
Un soi de i-ote-l… #yodel
Particula cu l-ai am auzit-o si prin Sud.
NOU
Acuma nush,pune cratimele!
NOU
Cu bunici pe ambele maluri ale Bârladului am fost surprins să aflu că într-un sat la baniță îi era legată înțelegerea de unitate de măsură și arata ca un cilindru de tablă cu ceva fier-beton în interior să nu fugă fundul, iar pe celălalt mal era un banal coș de nuiele. Am mai avut: târn = mătura de nuiele, chileri era orice cameră adaugată casei, uneori bucătărie de vară/iarnă sau magazie, salamul sau parizerul era mizel (deși exista și accepțiunea de mezeluri ce cuprinde toate produsele de mezelarie), și frumos mi se pare și acum cum deși vița de vie era viță, strugurii erau numiti “poamă” cumva in concordanță cu toate poamele(roadele) pământului.
NOU
In Maramures, la mamaliga se spune tocana (cel putin prin satul pe unde am bantuit eu). Si acum intamplare din anii 90. O tipa din sat, care se dadea mare ‘telectuala prin zona, merge la magazinul satesc si vrea sa cumpere o Tocana de Legume la borcan. Cred ca va dati seama ce a iesit si a ajuns de legenda in sat… “O mamaliga de legume, va rog!”.
NOU
Brăilean here. Da, știam dar am și uitat de flise… pentru mine flise e faianța aia comunista din spitale. Altele. Chiperi – ardei gras, a mai zis cineva de “maletă”, “corniza”, mi-am luat priviri cruciș pentru podele, nu înțeleg de ce.
Si da, Brăila e în Moldova, fight me. Când am venit în Bucale aveam un accent superb, le-au picat fălcile tuturor când am fost prima data pe la stră-socri în Iași și am dat-o instantaneu pe un frumos accent local.
NOU
NIste mici nemti p’acolo
translate.google.ro/?sl=de&tl=en&text=fliesen&op=translate
NOU
Cand am plimbat prima oară vaca la Chișinău, afaceri in 2000.
Eram la restaurant cu partenerii de afaceri, am fost invitat sa merg la baie cu dânșii, ei ar fi luat și niște vodca cu ei.
Mi-am imaginat imediat poza cu toți intr-o baie la vodca dar nu înțelegeam marea șmecherie. De fapt scenarii aveam in cap dar nu ma atrăgeau.
După 15 minute de ezitări am descoperit ca ei vorbeau de fapt de sauna …
NOU
a incercat sa vorbeasca putin in nemteste… numai ca pentru tine suna la fel ca moldovenesca 🙂
NOU
Dar…:
Crofne facute de buna-n văiling,, ați mâncat vreodată?
Când erați mici, v-ați jucat în voreț?
Şoroafe ați strâns cu şorofelnița?
NOU
Mvai ce pofta mi-ai facut :))
NOU
Daca te-ai otravit cu ciuperci se cheama ca “ai mancat bureti nebuni”.
NOU
Am auzit la un coleg ca in Galati nu zice nimeni hanorac ci bigmen.
LOL
NOU
in Constanta se zice bluzon
NOU
coinac – pusti, copil mai mic – oras din Oltenia; de aici pleca si “coinăcimea”
corlata – o chestie din bucatarie sub care se faceau focurile, era coborata in camera, nu un simplu horn
fatălică – cu accent pe a – alint pentru “fata”, imi amintesc ca era folosit in vocativ
gropan – groapa de piatra din care beau pasarile domestice
NOU
N-am mai auzit “fatălică” de un milion de ani.
NOU
Puță – copil mititel, în Oltenia.
Vine Popa cu botezul, intră în odaie și ăla mic dormea pe laviță, cu mamă-sa.
– Scoal’ puță în cur, la Popa…
– Ba scoal’ puță în cur la mă-ta!
Fete – băiat. Vine de la făt, ca-n Făt-Frumos. Așa îmi zicea tanti Florina, cumnata bunicii, care toată viața i s-a adresat bunicii cu “nașă”, fiindcă îi botezase copii.
Fătăroagă – un fel de tomboy.
NOU
Șuncă in sudul sudului Olteniei = slănină
NOU
si prin ardeal tot sunca ii zice. inclusiv la moldovenii din braila.
NOU
Lăsați-mă cu șunca, că-mi trebuie cititor de gânduri. Unii zic șuncă la un mezel de tip șuncă de Praga, alții la ceva de tip costiță/kaiser, alții la o slană afumată, sau sărată, fiartă și dată cu boia. Și sunt aproape sigură că mai e o vreo 2 traduceri.
NOU
Boambe – corcoduse
Blana – scandura plata
Caprior – profil cilindric de lemn, din alea de se folosesc pe la acoperisuri;
Sopron – o dependinta mai mare cu acoperis si un perete, de obicei deschisa pe cel putin o parte, seamana cu constructiile alea oribile in care protipendada o arde pe bani multi, la mancare si bauturi proaste.
Droaga – o caruta vai mortii ei, de obicei cu doua roti.
Ghioci – o caruta ceva mai mica, mai usoara, nu neaparat din aceea care se alungeste, de obicei facuta pentru magari sau catari.
La draima – la dracu
Asta prin Teleoltenia.
NOU
Știam că droaga e o căruță mai mică (mai scurtă) decât una normală, din scânduri mai subțiri și mai puțin solide. Da, pe două roți. De obicei trasă de măgar.
Dacă-mi încordez neuronii, din amintirile primei copilării apare așa ceva în curtea străbunicilor.
Teleoltenia, da. 🙂
NOU
Pentru pasionații de istorie, mai există expresia ardelenească “țoc-în-poc” sau “țocpoc”. Provine de la regimentele de graniță ardelenești care, având ofițeri austrieci si neștiind o boaba de germană, primeau ordinul general de marș “mit Sack und Pack” (adica cu sac si tot echipamentul) si il repetau cum stiau ei mai bine.
NOU
In Pașcani, la apelativul “Ai ăi sâ biem un gin”, să nu vă pregătiți cu apă tonică si lămâie.
NOU
Nu știu dacă și prin alte părți mai există cuvântul ‘solex’ care înseamnă un pulover cu fermoar sau fara. În Arad se folosea când eram mai tânără.
NOU
Țonc: clește
Țuhal: sac mare (60-80kg)
Șparhat: plită
NOU
Curechi: varza
Zămnic: beci
Mâță: rangă de scos cuie
NOU
In zona cuiului din nord, porumb e de regula sinonim cu malai. O vanzatoare a fost foarte amuzata acum zeci de ani cand am venit in satul cu ministrii si am cerut faina de malai.
NOU
Eu nu ca m-am nascut intre betoane, dar sotia din PH a trebuit sa imi explice la un moment dat ca “urjume” inseamna firimituri.
Inca ne mai certam dupa 20 de ani de casnicie, eu zic “chiftele”, ea “piftele”.
NOU
nu exista piftele:)))
NOU
Chiftele: vine din arabul kefta
NOU
Am studiat fenomenul ca sa am munitie pentru cearta. Cică fenomenul se numeste doct “hipercorectitudine” prin asocierea cu alte cuvinte pronuntate in mod real gresit: chicior-picior, chiftie-piftie.
NOU
Sau chilot-pilot
NOU
din Resita stiu o pixa de bere sau o pixa de suc. in loc de doza.
din Teleorman mi-a ramas in cap gherlan in loc de sobolan.
NOU
Avem și noi regionalisme la mine în municipiul natal. Fac o listă cu cele mai cunoscute:
– După înseamnă de pe, de exemplu cheile după masă sunt de fapt pe masă.
– În unele situații decât înseamnă doar sau numai, de exemplu câți sunteți? Decât eu! Adică doar eu, numai eu.
– La chiuvetă i se zice ghiuvetă, de exemplu șeful de la ceva asociație de crescători de apă minerală se văita că vin pirații și vând apă de la ghiuvetă în magazine.
– Un detaliu mai degrabă fonetic – în general la e se zice ă, de exemplu pă în loc de pe, sau dă-te-n gura mă-tii în loc de vă rog, poftiți.
NOU
Prin zona muntoasa a Bacaului de unde mi-s:
Chierje = prune de tuica, acelea eliptice. Se si usuca sau se afuma. Bune de cacare.
Magiun = dulceata facuta din chestiile de mai sus.
Ghioldane = prune rotunde , asemanatoare cu corcodusele.
Bardace = prunele mari, de masa.
Chiler = dependinta, camara de langa casa
Cosarca = cos de nuiele impletit
Chisleag = un fel de sana, iaurt usor
Borandau = omleta facuta vara cu rosii de gradina – o bunatate
Harbuji = pepeni
Caie = pasare mare de prada, acvila
Harlet = sapator de intors in gradina
Dulap = scandura f. groasa
Bolohan = bolovan – asimilat unei bucati de pamant ce ramane mai mare dupa arat si grapuit
Chietroi = bolovan, piatra mai mare. (cu aia isi dau de obicei in cap la betii prin sat)
Buzau, zona de munte de unde-i jumatatea:
Cotuna = ceva acoperit pe langa casa unde-i bucataria de vara
Tarna = cosarca = cos de nuiele
Cojan = locuitor de la campie din judetul Buzau (considerat inferior de cei din zona de munte 🙂 )
Frichinit = neastamparat
NOU
referitor la imagine, nu trebuia sa fie si Buzau-ul in Moldova?
NOU
Corespondenta pe mail cu o firma cu care colaboram din Rep. Moldova. Negocieri, bla , bla. Ajungem la un comun acord legat de pret si-mi cer astia RECHIZITELE. Le raspund : pai ce nevoie aveti de caiete si pixuri ca noi vorbeam de pompe pentru vin si alte utilaje. Nu, la ei rechizite sunt coordonatele bancare… 🙂
NOU
“se primeste” ca nu esti moldovan
NOU
@Serban: ce vindeai, “praf de spalat”?
NOU
@nea_zăpadă, scrie-n text ce vindeam
NOU
Cloţan – şobolan
Grumpeni – cartofi
Cucuruz – porumb
Mărginimea Sibiului
NOU
Socac,ulita – strada
Cucuruz – porumb
Spait – camara
Vadra – galeata
Crumpi – cartofi
Ciuspaiz-fel de mancare
Cotarca – hambar unde se tine porumbul
NOU
Odata am pus pariu cu un ardelean ca inteleg tot ce zice si am pierdut. Mi-a zis asta:
“Adu din focui o şcătulă de măşini”.
focui = sobă, şcătulă= cutie, măşini= chibrituri.
NOU
La strecurătoare, bunica (Bucovina) spunea dușleag cu accent pe u, dar acum că am căutat pe google, m-a dus la Durchschlag.
NOU
si chisleac ala care nu am stuut niciodata ce e
NOU
Pe la mine p-acasă, dar nu mai care din ele, că mama e olteancă, tata e din Argeș, vadra e o unitate de măsură pt lichide. Dar nu mai știu exact cât, parcă 10 l, dar nu garantez. (Gălețile standard au 10 l 🙂 ).
NOU
Da, vadra are 10l.
Locuia la mamaie pe stradă o familie numeroasă, în care toți erau piperniciți, dar în afară de bătrâna bunică a lor, toți erau bețivi – femeile și bărbații de-a valma; de fapt frații își mai încurcau nevestele, la băutură, iar copiii începeau devreme…
Se zicea despre ei: bă ai dreaq ăștia ai lui Spirt, toți este doi la metru/doi la vadră!
N-am știut niciodată cât înseamnă o dublă de porumb, și nici cât de mare este un pogon.
I-a dat mamă la bătaie, comuniștii, și i-a și luat alea 10 pogoane lu tăticu; și două era ale mele, că mi le dădu zestre când mă măritai cu plutonieru, curvaru ăla de mă făcu cocoană, la oraș… – Mamaie, povestiri din prima căsnicie.
NOU
Dacă nu mă înșel, 1 pogon= 5000 mp, parcă erau două pogoane la un hectar?!
Sau era 500 mp cu 1000?! Mă interesez.
Mă interesez și de dublă.
Ca unitate mai mică pt lichide era litra (litră) care nu însemna 1 litru (1000 ml), ci 250 ml cred.
Și stai să vezi, că prin alte zone sunt prăjini, stânjeni și alte unități de măsură de-ți fac creierul creț.
NOU
Da litra este 250 de ml. Tot cu una de-alde Spirt:
O cheamă mamaie să o ajute la spălat “covoarele” – de fapt niște preșuri de iută – și vine aia beată-crengi, de era să cadă cu poarta.
– Păi ce făcuși fă, Victorino? Câtă dracu țuică băuși, că nu ie nici prânzul încă..
– Coană-mare, doo litre și-o jumate. Da fu cam slabă…
NOU
M-am interesat 1 pogon= 5000 mp (1 hect=10.000 mp).
1 dublă= 12 l. Ca unitate de măsură de masă cică depinde de densitatea cerealelor.
NOU
Oltenii mănâncă cotoaie (singularul e cotoi) de pasăre și lubeniță.
Și spun despre unii care-s îngălați și leneși că-s puchioși.
Argeșenii toarnă lichide dintr-o sticlă în alta cu triftorul.
NOU
as zice mai degraba “puciosi”
NOU
Triftor – posibil de la Trichter in germana. La noi ii mai zice tolcer (nu-ti pot baga cu tolceru-n cap)
NOU
@Nea_zăpadă, posibil. Nu mai știu exact.
@CSB, cică da.
Și tot oltenii se pogodesc în timp ce stau la azăvadă. (Se sfătuiesc în timp ce stau la adăpost- de obicei la adăpost de fenomene meteo).
NOU
Baistruc s-a zis? 🙂
NOU
Acum câțiva ani eram la Arad cu jumătatea, care e din Oltenia, eram la o cafenea si pe masa era o tăbliță pe care scria “plata se face la pult”. Nu stiu cat de extinsă e folosirea termenului in tara, dar a fost amuzant sa vad cum încearcă sa isi dea seama ce înseamnă.
NOU
Teleoltenia: se fărâmă ghiociu într-o ropină și vărsai tot orceagu…
ghioci – car
ropină – groapă, râpă
orceag – sămânța de ceapă (cred)
lubeniță – pepene verde
boldei – cățel de talie mică
juchel – câine (țigănește)
tâlv – un recipient făcut dintr-o tiugă uscată, în care se aducea vinul proaspăt scos din butoi
ceacâr – om sau animal cu un ochii de culori diferite
râncaci – mascul cu un testicul pronunțat mai mare decât celălalt
șovarcă – papornița de stuf împletit
gherlan – șobolan
Ferentari/Rahova
dă cu vastu-n caraiman – fură din buzunare
spavarache – spate, dos
Ardeal
jeburi – buzunare
NOU
orceagul nu e chiar sămânţa de ceapă. e arpagic. chestiile alea ca nişte cepe minuscule (cât o unghie de copil) care se vând primăvara în pieţe, să le pui în pământ să iasă ceapă.
nu e sămânţă. e o etapă intermediară. sămânţa e aia care rămâne când se scutură floarea. 🙂
n-am mai auzit cuvântul nici nu-mi amintesc de când.
NOU
bighidiu – tânăr, începător, nou-venit (la pârnaie)
NOU
De la Curtea de Arges dau citire:
“Băi năvlegule, ți-ai uitat sabena în motocar.”
NOU
La Sibiu- deci ne vedem la ora doua?(adica orele 14:00)
– Da, da, pe la ora doi…
NOU
rățoi – plosca aia ceramică de la spital, în care se pișau bolnavii netransportabili. Arăta că un rățoi decapitat…
NOU
Că mi-ai amintit, la olteni, la nunți, rățoi sunt invitații din partea nașilor.
Că nu e destul că trebuie să chemi toate neamurile însurățeilor, mai chemi și neamuri/prieteni ai nașilor (măcar părinții și frații).
NOU
de prin prima capitala a moldovei:
papușoi = porumb
chiperi – piper
chișleac – lapte de vaca, care se incalzeste pana cand se separa si se face branza de vaci
draperie=corniza
șiapa = ceapa
jin, gin = vin
hin = vin ( am auzit la Bârlad la socri)
ghițal = vițel
strujan = cocean de porumb
șâșcă = tocatoare de coceni de porumb
caimac = smântană ( am auzit la Barlad )
pepini = castraveți
prune = poame
poloboc = butoi
zacatoare = butoi mare in care fermenteaza strugurii pentru vin
ulituri = găini
cerdac = prispă
stog = capiță mare in care se stocheaza fânul pe iarnă
luțarnă = lucernă
țarnă = ogor
godac = porc mic
gealău = rindea
cordar = fierastrau
bărdiță = topor mic