Cazul Ioana Grama, cea care isi tranteste copilul in gura cainelui pentru likeuri, mi se pare un studiu sociologic extrem de bun. De ce? Explică dihotomia de valori din creierele amorțite de internet. Pentru ca followerilor le place de domnișoara Grama, actiunea este minunata, bravo, ioana, ce ne-am distrat cand cainele tau tragea de copil, incredibil, ce părinte minunat esti, Ioana.

Daca in locul Ioanei Grama era o țigancă oarecare, toti ar fi sunat acum la politie, protvul era chemat pe baricade, inacceptabil, un biet copil agresat de un caine, săriți, să salvăm puiul de om din ghearele bestiei, nu se poate așa ceva, unde am ajuns să trăim, la Cluj în Pata Rât?

Da, acesta este internetul, facebook, locul unde urdoarea umana iese la suprafata si demonstreaza ca, de fapt, oamenii nu au nici un fel de reper moral propriu, ci doar aglutineaza resturile servite de idolii de moment. Și e ușor îngrijorător, pentru că demonstreză că, până în acest moment, încă nimeni nu și-a pus în cap să facă o treabă politică reală din asta.

Bine, demonstrează și cât de mult au greșit companiile și agențiile când au băgat bani în niște pizduțe care au ajuns astfel să trăiască din expusul curului pe internet, moment în care au devenit influencerițe și scală de valori pentru văcuțele cu bale care le urmăresc. Cam ca la Morodan.

În Norvegia, Ioana Grama făcea acum storyuri de după gratii, iar copilul era luat în grija statului. În românia, e liberă, bate câmpii pe net și denigrează oameni care erau aici când ea de abia descoperea că, dacă desfaci picioarele în fața cui trebuie, câștigi un ștrudel, și vor fi aici și când făbricuța de bani se va stafidi, scofâlci și nu va mai produce nimic.

Amin.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.