Hronicar de film: Witcher si The wheel of time

Am mai scris despre Roata timpului, dar acum, după ce a ieșit și Witcher, poate e timpul să și continuăm, pentru că am ajuns și eu la volumul 5 din The Wheel of time.

La început, am fost ușor dezamăgit din cauza diferențelor dintre carte și film. Ca orice purist, voiam să fie totul la fel, acțiune and shit, pentru a-mi satisface juisările mentale din timpul citirii.

Dar după ce am citit 4 din cărțile TWT, nu mai sunt așa convins, ba, dimpotrivă. Autorul cărții suferă de ceva ce se numește vomă scriitoricească. Toate cărțile sale au în jur de 1000 de pagini, ceea ce e enorm. Și vomită încontinuu litere, complet aiurea. Orice descriere are minim câteva pagini, orice discuție stupidă, între personaje deja terțiare, se poate întinde pe zeci de pagini. O acțiune este descrisă în cele mai mici amănunte, de la cutele de pe rochia unei tipe,noroiul de pe stradă, zgârieturile de pe o balustradă sau o descriere completă pe două pagini a tipurilor de nori și ploi care mai trec pe acolo.

Vă spun, este o vomă incredibilă de vorbe, total aiurea, acțiunea din carte poate fi comprimată fără probleme în cel mult 30% din spațiu și ai câștiga enorm în stil alert, suspans, veridicitate, interacțiune cu personajul. Altfel, vezi timp de 50 de pagini o acțiune pe care o mai continui peste 600 de pagini, când își aduce aminte autorul.

Și fix de aceeași vomă suferă și polonezul care a scris The witcher. Jde mii de cuvinte aruncate aiurea, descrieri minuțioase ale zborului fluturelui și unduirii ierbii, discuții kilometrice care se pot rezuma la câteva rânduri, dar altfel nu s-ar face planul de litere pentru a mai scoate încă un volum. Efectiv, după ce am cumpărat toate cărțile, mă simt jefuit de bani, este evident că oamenii întind pelteaua, probabil la îndemnul editorilor, ca să scoată volume peste volume, că e mai scump decât să vinzi o carte.

Așa că, la final, vă spun absolut serios, filmele sunt mai bune și mai concentrate decât cărțile. Chiar dacă și la Witcher, și la TWT, deja acțiunea nu mai are nicio treabă cu realitatea, filmele câștigă mai mult în toate celelalte. Decât să mă uit la Ciri cum se plimbă cale de jumătate de carte prin Brokilon și vorbește ba singură, ba cu păunii, ba cu iarba, ba are niște rememorări, mai bine rezumatul filmului, așa cum este el.

Așa că mai bine vedeți filmele decât să cumpărați cărțile, ca să evitați dezamăgirile, de oricare ar fi ele.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.

Pe scurt