Ce făceam eu noaptea trecută pe la ora 2? Mă uitam la fotbal american pe Sport1.

Trebuie să recunosc că îmi place foarte mult. Sport adevărat, de bărbați. Spectacol, tot ce vrei. Ce nu îmi plăcea?
Comentariul celor doi vorbitori pe fundal, că nu pot să le zic comentatori.

În loc să explice regulile jocului, fiecare element în desfășurarea lui, ce înseamnă toate acelea, ei erau ocupați să citească traducerea originală a comentatorilor americani. Adică o lectură stupidă, fără nici un sens, în care sunt amestecate nume de cluburi, de jucători, de emisiuni de televiziune americane, de porecle, de comparații între jucători de care nimeni nu a auzit. Total stupid și neinspirat. Habar nu aveam cine joacă, pentru că ei în loc să spună numele echipelor, spunea Cașcavalii și numaiștiuce. Jucătorii erau tot timpul comparați cu alți jucători de la echipe de care nimeni nu auzise. Execuțiile sportive erau denumite pompos, cu accent anglo-saxon, deși se vedea clar că citesc în ritmul meciului. Era chiar haios, că la un moment dat pierduseră ritmul și comentau faze care incă nu se intâmplaseră.

Astfel am început să realizez că, de fapt, Daniel Bontea și Marius Ancuța, comentatorii de la Eurosport, cei ce au introdus snookerul în rromânia, ca și alte sporturi, gen curling, sporturi total necaracteristice rromâniei, sunt niște comentatori extrem de buni, comparativ cu ce există pe piață acum.
Țin minte acum 4 sau 5 ani, când am văzut primul meci de snooker la Eurosport, cum stătea Marius Ancuța și explica fiecare prostioară din snooker, fiecare bilă, fiecare gest al mâinii arbitrului. Toate deciziile erau explicate, comentate, în așa fel încât orice tembel să înțeleagă regulile și să îndrăgească sportul respectiv.

De aia wrestlingul și fotbalul american nu prind în rromânia. Pentru că nu are cine să le explice. Pentru că autosuficiența și șmecheria sunt la rang de lege.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.