Contul meu
Ei bine, așa cum mi s-a întâmplat foarte des, din 2007 încoace, în această comunitate, faptul că am scris acel articol mi-a deschis o altă perspectivă asupra lucrurilor. Mai sumbră, urmată de un atac de panică îngrozitor (într-un loc care nu era acasă) și de o stare de anxietate perpetuă ce nu a trecut nici până azi. Dar în același timp o perspectivă edificatoare. Știu și mai bine cu ce ne luptăm și mi se pare un câștig.
Două comentarii de la articolul respectiv au fost revelatoare.
Primul, al Anei: „Asta nu se termină niciodată” și al doilea, al lui Ciprian care-mi recomanda două videouri pe Youtube. Am urmărit videourile, am contactat și persoana care le-a făcut, am discutat puțin și mi-a recomandat două cărți pe care aș vrea să le las aici. Le recomand. Sper să nu aveți nevoie niciodată, să le citiți dacă vreți doar ca literatură.
„Beautiful Boy”, de David Sheff (e și film pe Amazon Prime); povestea reală din perspectiva tatălui
„Tweak. Growing up on metamphetamines”, de Nic Sheff; povestea reală din perspectiva fiului
Și una pentru copii (de la clasa a 6-a aș spune eu e deja nevoie; din păcate e doar în engleză, dar limbajul nu e greu. Ar merita pusă în Google Translate măcar):
„High: Everything you want to know about Drugs, Alcohol and Addiction”, de David and Nic Sheff.
Cărțile se găsesc pe Amazon în format Kindle, hârtie și audio.
PS: De asemenea, obezitatea – că tot a fost un articol aici pe Arhiblog despre ea – nu e o boală per se, da. Dar există studii științifice care au făcut legătura între obezitate și un nivel scăzut de dopamină în creier. Acest nivel scăzut provoacă „lenea” aia și lipsa de motivație a persoanelor obeze. Dacă cineva are chef se poate documenta și despre dopamină. Destul de fascinant creierul uman.
Atât. Have a good life, you all.
Love & Care
NOU
Mișto, mulțumim si multă putere îți doresc !
NOU
Pentru informatii despre dopamina, serotonina etc. recomand talk-urile si podcasturile lu’ Andrew Huberman. A se lua cu sare pe alaturi dar overall chiar ok.
NOU
Traiesc intr-un mediu plin de junkisti foarte foarte functionali. La modul ca daca vorbesti cu oricare dintre noi nu iti vei da seama ca saptamanal (de 2-3 ori pe saptamana), consumam ori cox, ori speed, ori mdma in cantitati… cantitati :). Eu am inceput acum 22 de ani cu heroina si am avut o pauza de 5 ani de la orice drog, imediat dupa ce m-am lasat de heroina.
Apoi am luat-o de la capat cu alte substante. Dintre toate drogurile consumate cronic IARBA a fost cea mai infecta pentru majoritatea dintre noi. Mai infecta decat heroina, pentru ca iarba te pacaleste zi de zi ca este inofensiva, insa efectele negative ale consumului cronic de iarba se vad si dupa cativa ani de la renuntarea la acest viciu. La heroina era simplu: ori te lasai de ea dupa un an-doi si probabil nu aveai probleme de lunga durata, ori ajungeai la puscarie, ori crapai. Dar toata lumea isi asuma cu adevarat riscurile si era constienta de ele.
La iarba nu e asa, pentru ca toti dobitocii spun ca daca fumezi iarba zilnic nu se intampla nimic, pentru ca este o planta naturala. Bullshit. Iti face ravagii la bibilica, iti face praf flora bacteriana, iti afecteaza grav plamanii si uneori inima. Pe langa asta iarba este si va fi un gateway drug, oricat s-ar caca toti tampitii pe ei ca nu e asa. Pustanii care fumeaza iarba ajung sa incerce si altele. 99% din ei. 99.99% as putea spune. E de ajuns sa vina cineva din anturajul lor de fumaciosi cu alt drog si gata. Au facut pasul cel mare.
Prietenii din grupul nostru actual au si ei destui ani de droguri in spate. Mult mai putini decat mine, dar au recuperat din plin diferenta. Cel mai tanar are 30 de ani. Cel mai “batran” sunt eu, la 40. Avem joburi bune, unii dintre noi avem functii de conducere in companii maricele, altii au propriile afaceri profitabile. Am vrea sa ne oprim? Nu cred. A devenit obisnuinta. Nu dependenta, ca nu avem sevraj sau depresii fara droguri. Doar obisnuinta. Uneori devenim constienti ca am exagerat si ca ar fi cazul sa luam o pauza, dar pauzele astea dureaza maxim 3-4 saptamani. Apoi o luam de la capat. Alcool, prafuri si distractie. Daca nu ar fi alcoolul in schema asta probabil ca am renunta total si la substante. Dar ne place sa bem, apoi vrem sa bem si mai mult si… avem nevoie de stimulente. Multe stimulente si mult alcool.
Singura diferenta pe care am sesizat-o la noi vs ceilalti “pofticiosi” din alte grupuri este ca suntem mult mai informati decat ei si acordam mare atentie recuperarii de dupa. Suplimente, hidratare, odihna, sport, alimentatie buna. Creierul functioneaza in parametri normali, chiar daca nu ne alimentam cu stimulente tot timpul ca sa mentinem “standardul” de gandire ridicat. Nu amestecam drogurile intre ele. Asta este litera de lege. Daca am consumat peste masura stimulente intr-o noapte, in urmatoarea zi evitam sa facem dusuri fierbinti, sa consumam cofeina, sa facem efort sustinut care sa ne afecteze inima. Din nou, repet: suplimente, hidratare, odihna, alimentatie buna. Apoi, dupa ziua de pauza: sport. Cardio si sala. Nu toti fac sport, dar marea majoritate da.
O alta diferenta o fac de vreo 2 ani testerele de droguri de pe piata. Procedura este foarte simpla. Te duci la dealer, ceri un sample insignifiant pentru el ca si cantitate, il pui pe tester de fata cu el si afli daca nu cumva contine mizerii periculoase. Daca apare ceva dubios nu cumperi. Data viitoare cand dealerul anunta ca are ceva nou stie ca nu are cum sa ne vanda mizerii. Daca are tot mizerii si il contactam noi ne zice ca nu dispune de marfa. Iar noi contactam alt dealer, ca sunt destui.
De ce spun toate astea? Pentru ca nu s-a incheiat saga drogurilor pentru copilul vostru. In zilele noastre vad oameni la 30-35 de ani care incep sa experimenteze pentru prima data tot felul de substante si o tin asa ani de zile. Ce sanse are un pustan sa le evite daca anturajul lui consuma? Ce anturaj ar putea sa isi gaseasca pentru a evita expunerea la substante, cand toti pustanii fac asta, iar daca nu o fac o vor face cu siguranta in 2-3 ani? Bani sa aiba, ca de droguri se face rost usor.
Daca vreti ca pustiul vostru sa fie un om cu o viata normala incepeti sa il ghidati catre surse de informare. Carti, podcasturi, etc. Trebuie sa isi doreasca el singur sa invete ce inseamna adictiile, ce inseamna neurotransmitatori, ce efecte pot avea drogurile, cum poate limita efectele nocive de dupa consum s.a.m.d. Degeaba va informati voi daca la el nu ajunge informatia, sau ajunge din gura voastra sub forma de repros. Mai bine va asigurati ca orice decizie a lui de moment va fi asumata si va fi pregatit pentru recuperarea din zilele urmatoare. Invatati sa discutati cu el ca un terapeut. Schimbarea trebuie sa vina mai intai din partea voastra ca sa puteti mai apoi sa ii insuflati idei. Trebuie sa va respecte ca sa va poata accepta sfaturile.
Invatati sa va puneti in locul lui. Incercati sa nu judecati o singura abatere atunci cand se va mai intampla, ci sa discutati cu el ca si cum ar fi un prieten foarte apropiat de varsta voastra care a avut in trecut probleme si acum se mai distreaza din cand in cand.
Pana una alta tineti-l departe de anturaj. Cand va fi mai matur e treaba lui ce va face in continuare. Datoria voastra ca parinti e sa il pregatiti sa fie “neprost” chiar si cand face prostii. Sa faca prostii asumate. Iar ca sa fii cu adevarat asumat trebuie sa fii corect informat.
P.S. – adictia de droguri, la fel ca adictia de alcool, are de obicei scopul de evitare. Mare atentie: adictia, nu consumul ocazional. Pustiul incearca sa evite sa simta anumite stari sau sa isi stearga din memorie anumite amintiri traumatizante. Terapeutul trebuie sa afle ce anume incearca pustiul sa stearga din memorie si apoi sa lucreze la solutionarea acelei probleme.
NOU
Potential util…
Interesant…
Înfricoșător!
NOU
Mulțumesc. Abordarea noastră nu e cu reproșuri deloc. Dar tot ce discutăm se face cu pași foarte mici pentru că încă nu e deschis să accepte să asculte (părerea mea este că îi e rușine și cumva dacă nu vorbim e ca și cum nimic nu s-a întâmplat). Scopul meu este, da, să discutăm cât mai mult și mai bine cu el. Pas cu pas.
Cel puțin până acum, de anturaj se ține și singur departe. Ceea ce face totul foarte heartbreaking pentru că efectiv rămân doar două persoane cu care mai poate ieși. Vara asta va fi grea și frustrantă.
Addiction runs deep in our family, moștenirea lui genetică nu e deloc amuzantă. Nu sunt expertă (încă), dar adicțiile sunt strâns legate de un nivel redus al dopaminei în creier. Mai degrabă decât de evitare.
NOU
Ce suplimente te rog?
NOU
Subscriu la ce a zis autorul comentariului legat de adictie. Exista desigur si o componenta genetica si este mult mai usor sa devii dependent daca ai anumite sensibilitati genetice, dar nu e singurul motiv.
Schizofrenia de exemplu are si ea o componenta genetica, dar nu e obligatoriu sa apara la toate progeniturile, anumite tipuri de cancere la fel si diverse alte maladii, fiecare cu factorii lor declansatori.
Ce incerc sa spun este ca exista pe langa factorul genetic si un factor de mediu.
Va recomand, daca vreti si doriti desigur, da urmariti:
myfoxhd.com/play.php?movie=tt138tt63968tt
The wisdome of trauma – de dr. Gabor Mate. Este un film documentar foarte interesant si atinge tangential si consumul de droguri.
NOU
Faceti un pas in spate si priviti situatia din exterior. Poate ca in clipa de fata nu are nevoie sa vorbeasca cu parintii lui, ci cu o terta persoana despre care el crede ca il poate intelege. Sa nu uitam ca nu vorbim despre o singura cauza a unui comportament “diferit” ci despre trei cauze ce se pot intersecta uneori:
– o posibila adictie
– varsta la care hormonii lui isi spun cuvantul
– dorinta de statut in grup.
Spun ca este o POSIBILA adictie pentru ca daca nu a trecut printr-o forma de sevraj nu este vorba de o adictie fizica, poate nici psihica, ci de cu totul altceva. “Adictia psihica” difera total de la o persoana la alta, indiferent de varsta. Uneori nu e adictie, ci nevoia de detasare fata de ceva mai mult sau mai putin traumatic, ceea ce face ca abuzul de alcool sau substante sa fie trecator, sau intermitent. In alte cazuri este nevoia de validare din partea grupului, pentru ca nu se simte validat de persoana pe care o place, sau in alte medii sociale din care face parte. Asa ca, mare grija. Este posibil ca voi sa considerati ca este o mostenire genetica, sau o adictie in adevaratul sens al cuvantului, cand de fapt este vorba de altceva ce necesita o abordare diferita.
Cand este vorba de psihicul uman nu vorbim despre alb si negru, ci despre multe nuante de gri. Fiecare dintre noi are un motiv pentru ceea ce face. Nu toti cei din jur pot intelege motivele noastre nici macar atunci cand le verbalizam. Voi ca parinti veti percepe probabil totul in alb si negru, ceea ce este foarte normal din moment ce trebuie sa va aparati puiul, dar nuantele de gri sunt cele care conteaza, pentru ca va vor da libertate de miscare in a experimenta tot felul de abordari care sa duca la un rezultat bun. Cu pasi mici, dar siguri.
Ziceam mai devreme ca schimbarea incepe de la voi. In primul rand nu va invinovatiti pentru ceea ce se intampla cu copilul vostru. Nu stiu daca o faceti, dar sfatul meu este sa nu o faceti. Oricum nu va ajuta la nimic chiar daca ati avea voi o parte din vina. Copilul deja poate lua decizii de capul lui. De la 12-13 ani o face zilnic de zeci de ori in mediul in care se invarte, dar este greu pentru un parinte sa observe asta din prima. Oricat de perfecti ati fi ca parinti, nu aveti cum sa controlati 100% dorintele lui, anturajul lui, frustrarile si traumele lui personale care nu au legatura cu voi. Este deja o persoana distincta, nu doar copilul vostru. Fiti orientati catre solutii, nu catre cine poarta vina.
Daca nu luati vina asupra voastra veti putea actiona cu calm si detasare, atat cat este posibil pentru un parinte. Daca sunteti calmi si detasati veti putea actiona cu sange rece, ceea ce poate inspira din partea voastra logica, coerenta, putere si respect, elemente esentiale pentru ca fiul vostru sa inceapa sa va asculte sfaturile. Copiii cu varsta cuprinsa intre 7 si 25 de ani cauta constant modele de la care sa invete. Baietii mai ales ii considera modele in viata pe oamenii puternici. Uneori isi aleg modele gresite doar pentru ca le inspira putere. Trebuie sa deveniti si voi astfel de modele. In acelasi timp afectiunea voastra va juca un rol important in intreg procesul. Empatie din belsug si zero ego. De asta are nevoie pe plan afectiv din partea voastra.
Asta nu inseamna ca veti reusi sa il tineti departe de droguri si alcool pe toata durata vietii lui. Poate ca nici nu este nevoie. Trebuie doar ca pana se maturizeaza sa invete ce inseamna limitele. Daca va depasi acele limite va trebui sa isi dea singur seama ca este timpul sa se opreasca, sau sa o ia mai usor. Sa stie ca in viata se va lovi de momente grele, dar ca acestea se vor rezolva daca actioneaza pragmatic pentru a le solutiona. Sa isi faca o iubita cu principii sanatoase. Sa stie ca nu trebuie sa se fereasca de ea cand consuma alcool sau altceva, ci sa fie sincer cu ea si sa ii ofere puterea de a il avertiza cand exagereaza. Sa ii asculte sfatul atunci cand il primeste. Sa aiba mereu in preajma prieteni care il trag de mana atunci cand o ia pe aratura, chiar daca are in preajma si panarame de oameni cu care face tampenii. Cumva lucrurile se regleaza de la sine cand toate aceste piese de puzzle incep sa se potriveasca.
Cu suplimentele nu este de joaca. Nu il puteti indopa pur si simplu cu suplimente. In primul rand pentru ca este inca un pustan si prin alimentatie corecta asimileaza cam tot ce ii trebuie. In al doilea rand pentru ca fiziologic oamenii sunt destul de diferiti.
In general Vitamina C, DHA, Vitamina D3, complexul de vitamine B, Magneziu, Zinc, sunt necesare oricarei persoane, indiferent de varsta. Se respecta recomandarile specialistilor sau cele din prospect.
Pentru adultii cu vicii N-A-C Sustain, Alpha GPC, Citicolina, L-Glutamine, L-Tyrosine, GABA, Ginkgo Biloba si suplimentele pentru ficat, fac diferenta daca sunt luate cu cap, fara excese, doar atunci cand este nevoie si daca se respecta un regim alimentar sanatos. Nu toate deodata, ci in functie de ce ne cere organismul. Hidratarea si odihna sunt si ele la loc de cinste. Degeaba luam suplimente daca nu avem grija de alimentatie, hidratare si odihna.
Continuati cu terapia, iar daca rezultatele intarzie sa apara in urmatoarele 6 luni va recomand un psihoterapeut licentiat cu experienta de peste 20 de ani in tratarea adictiilor care i-a tratat cu succes pe doi prieteni dependenti de heroina: Florin Predescu 0744.124.195. Am fost si eu la el in urma cu 3 ani pentru rezolvarea anxietatii cauzate de iarba si m-a ajutat foarte mult.
De curiozitate intreb. Cum naiba au gasit copiii astia metamfetamina? Nu stiu pe nimeni care sa fi consumat meth in Romania. Este vorba de Speed sau meth?
NOU
Va recomand sa urmariti clipul de mai jos si sa acordati atentie la felul in care sunt formulate intrebarile. Tehnica functioneaza foarte bine pentru a capata unele raspunsuri chiar si daca sunteti incepatori fara studii in domeniul psihanalizei, dar este important sa invatati cum sa ascultati “subiectul” fara a il intrerupe si fara a da de inteles prin limbajul corporal ca va deranjeaza ce auziti. Si mai ales sa fiti atenti nu doar la ce zice, ci si la cum o zice. Daca discutati despre consumul de droguri si foloseste deseori in exprimare expresii de tipul: “simt ca”, “ma doare cand”, “imi este teama sa” (emotii) etc., sunt semnale ca motivul din spatele consumului de droguri are cauze emotionale si nu este vorba de statutul lui in grup. Exersati intre voi, parintii, inainte de a folosi parti din aceasta tehnica cu copilul, nu abuzati de ea daca nu simtiti ca nu o stapaniti prea bine, pentru ca daca va parea ca sunt intrebari fortate si nenaturale o sa evite sa va raspunda.
www.youtube.com/watch?v=Ttpydn8udvI&feature=youtu.be
NOU
@friend who isn’t me, e vorba majoritar de Speed. Care, am aflat zilele trecute, în România nu e metamfetamină (în SUA Speed = metamfetamină). Ce se vinde în România este doar amfetamină.
Dar el a consumat de câteva ori și crystal meth (asta dacă era crystal meth pur…). Dar probabil era pentru că a povestit cuiva că „ce păcat că se găsește așa de greu”. Bun, a încercat de toate aparent, mai puțin heroină. Mi le-a enumerat acum vreo două săptămâni. Inclusiv de două ori LSD (de care apoi i s-a făcut frică).
(Vrei să știi că inclusiv Xanax reușesc să cumpere din farmacii…) Un prieten de-al lui a luat o cutie întreagă de Xanax la un party. Fenomenul este înfiorător.
Despre suplimente: no worries, nu-s fan nici medicamente, nici nimic. Doar voiam să văd dacă enumeri și l-tyrosina. Pe ăsta e posibil să-l studiez un pic. Plus Omega 3.
Cu adicția și genetica: văd la el din păcate pe tatăl meu. Pe linia paternă există în mod cert deficit natural de dopamină (unchiul meu, fratele tatălui, are Parkinson). Dar la fiu-meu anturajul și validarea sunt 99% din problemă. Explică studiile că cei cu istoric de adicții în familie trebuie să evite orice fel de substanțe cu potențial adictiv. Eu de aia nu am băut niciodată, nu am testat țigările și nimic. Instinctiv m-am gândit mereu că de la „o dată să văd cum e” ar putea începe.
Despre iubită e chiar amuzantă treaba dacă nu ar fi tragică. Primul „dealer”, de la care a început totul, a fost chiar iubita. Acuma eu le spun dealeri, dar ei sunt probabil cel mult plasatori/cărăuși.
Mulțumesc pentru tot timpul pe care ți l-ai luat să-mi dai acest informații, le voi citi și reciti.
NOU
DHA -> Omega3.
Recomand DHA 600 de la GNC. Este scump, dar este potent. Nu va faceti iluzii ca il ajuta pe partea cu pofta de substante sau cu starea de “suparare”. Nu ajuta nici macar la o anxietate medie. Dar are destule alte beneficii pentru creier si organism.
Nasol cu Speed. Recuperarea totala dupa o singura noapte de abuz cu Speed dureaza cel mai mult. Cam 4-5 zile. Cand consumi de cateva ori pe saptamana timp de mai multe saptamani se extinde timpul de recuperare si apar brain fog si oboseala cronica. In cazul asta suplimentele fac miracole. Formula pe care o foloseam pentru reveneala rapida era N-A-C Sustain + Vitamina C 1000mg + complex de vitamina B, impreuna cu baby spinach, sfecla, struguri, telina, blenduite si baute pe stomacul gol a doua zi. Scadeam timpul de recuperare totala de la cateva zile la o singura zi.
Daca tin bine minte Tyrosina este destul de toxica pentru ficat daca se suplimenteaza mai mult de 45 de zile.
Ca efect advers destul de des intalnit e posibil sa provoace un crash care sa cauzeze depresie pentru o perioada scurta de o zi sau doua. Crashul l-am simtit de doua ori pe pielea mea si e identic cu cel cauzat de MDMA, deci nu e de joaca. Depresia desi scurta este foarte profunda si debilitanta. Trebuie sa stii cum sa o gestionezi. In opinia mea Tyrosina ar trebui sa se dea doar pe baza de prescriptie medicala.
As recomanda la orice ora N-A-C Sustain in detrimentul Tyrosinei. Efectul este mai broad si rezolva mai multe probleme deodata. Impreuna cu Vitamina C si complexul de vitamine B apare o stare de bine foarte naturala, iar odihna pe timp de noapte este senzationala, cu vise si tot tacamul.
NOU
Thanks a lot, OMG. Oricum niciodată, never nu a luat medicamente copilul ăsta. Eu și răcelile i le-am tratat doar cu tinctură de propolis cu miere doar, iar imunitatea lui naturală a fost de fier până acum. În pandemie doar i-am dat ceva complex cu vit C + D + zinc, dar foarte puțin, sub o săptămână.
Așa că în niciun caz nu mă apuc de suplimente fără să discut cu un medic și, mai ales, fără să citesc eu mult înainte despre ele. 🙂
Da, are brain fog de la Speed, cel puțin asta cred că am observat. De exemplu, după fiecare oră de la școală îmi scria pe whatsapp ce are de făcut pentru ora viitoare (am de făcut referat x, am de învățat aia, am ailaltă). Instinctiv cred că și-a dat seama singur că uită. Apoi, într-o zi când l-am trezit dimineața să transcrie la o materie, pur și simplu nimic nu și-a amintit, abia după ce s-a uitat pe Whatsapp. 🙁 Asta mă îngrijorează teribil pe lângă toate celelalte, dar mno, rând pe rând „bucuroși le-om duce toate”. Feedbackul de la școală a fost foarte bun pentru ultima săptămână, de exemplu, ceea ce îmi dă mari speranțe. Adică el, care a lipsit o lună întreagă în semestrul 2 și care toată clasa a 9-a nu a scris NIMIC, s-a descurcat mai bine în perioada notelor de final an decât colegi care acolo scriu toată ziua și învață. Uite, e bine că scriu despre asta, s-a mai dus din anxietatea legată de studiu și școală.
NOU
@A friend: scuze ca e destul de offtopic intrebarea mea. Ce insemna sa fii un junkie inalt functional? De fapt: cum poti trai cu tine, mai ales profesional? Adictia mea e alcoolul; am o pozitie destul de inalta in compania mea, dar sunt zilele alea de mahmureala crunta cand nu pot presta nici macar la 15% din capacitate. Si sunt frecvente, de 2-3 ori pe saptamana, lunar. Ma ajuta experienta, da, faptul ca pot produce mai mult si mai bine intr-un timp mai scurt decat altii, insa tot e frustrant si scary. Din fericire, capacitatea cognitiva nu e alterata exagerat, pot gandi si la mahmureala, insa e dificil sa porti o discutie cand ai ochii injectati si interlocutorul te vede. Am 40 de ani si toti prietenii mei sunt oameni relativ “normali”, doar eu exagerez.. si nu ma trage nimeni de maneca. Dar ma simt bine cu mine, din pacate (cred?).
NOU
@autoare isi va reveni din brain fog. No worries. Pregatiti-l sa fie mai cu capul pe umeri cand va intalni din nou ispite. Cine stie, poate ca se va tine departe de ele definitiv. Mult succes si gandire limpede!
@Car “foarte functionali” la modul ca putem reveni la normal destul de rapid si sa parem oameni “normali” care fac fata provocarilor de zi cu zi. Analizele ne ies foarte ok. Uneori colesterolul este ceva mai mare la unii dintre noi, ca la bautura merg bine grasimile animale. Dar nimic iesit din comun.
Suntem constienti ca la un moment dat ne vor ajunge din urma abuzurile, la fel cum si tu trebuie sa iei in calcul ca alcoolul iti va cauza probleme grave. Eu am trecut prin multe probleme de sanatate cauzate de consumul cronic de alcool, probleme de care, teoretic, dupa spusele medicilor, nu ai cum sa scapi. Nici eu nu am crezut ca voi mai scapa dar, ei bine… am scapat. De atunci am adoptat adevarate scheme de tratament care au fost preluate de toti membrii grupului nostru. Poate ca data viitoare cand imi scapa situatia de sub control nu mai am destul timp la dispozitie sa gasesc solutii si se va intampla ceva foarte foarte rau. Dar mi-o asum pentru ca deja am aflat pe pielea mea prin ce chinuri groaznice pot trece din cauza abuzurilor.
Cum pot trai cu mine profesional? Nu imi afecteaza munca. Gandeste-te ca pe langa atributiile mele zilnice mai sunt si trainer pentru noii angajati. Deci turui toata ziua ba in sedinte, ba in training, ba la prezentarea muncii mele catre superiori. No problemo.
Daca vrei sa scapi definitiv de zilele nasoale incearca Wim Hof si meditatia ghidata. Functioneaza din plin si iti ofera un control urias asupra intregului organism dupa aproximativ 2 luni de zile de practica. Chiar e posibil ca astfel sa incepi sa iti doresti si sa reusesti sa lasi bautura pentru o perioada de timp sau definitiv.
Si sa nu uitam: alimentatie, cardio, N-A-C Sustain, vitamina C, vitamina D, magneziu si complex de B-uri. Baga si niste slanina, ca are grasimi bune si e plina de L-Glutamin.
NOU
nu ai vrea sa compilezi intr-un articol ce ai scris aici? de unde a pornit, cum ai manageriat, de ce continui, chestii de astea? ar fi de UN ENORM ajutor, tot ce se scrie pe tema este doar dual, or drogatii sunt cancer, ori inger, nimic de genul experientei tale
NOU
@friend…, am verificat puțin, iar N-A-C Sustain și toate suplimentele N-A-C au fost scoase de FDA din SUA de pe lista de suplimente fără rețetă. Nu am văzut să fi reglementat deja altceva.
Momentan se mai găsește NAC pe iherb, dar nu și N-A-C sustain (care din ce am văzut e produs de Jarrow). Recomanzi un brand anume de N-A-C? De exemplu cel produs de Now? Pentru că probabil se mai găsesc atâta cât există stocuri. Și evident până când intră în atenția EMA în UE.
Thanks!