Trebuie să înțelegi că acei căței nu au nici o vină, tu le-ai invadat teritoriul, iar ei se apără. Ne pare rău, de vină sunt oamenii care nu înțeleg că în buzunarele ONG-urilor care apără câinii trebuie să intre ȘI mai mulți bani.
Până atunci, ai grijă ca pisica ta să nu mai supere câinii din zonă, pentru că te vom da în judecată, există posibilitatea ca câinii să se rănească în oasele ei, plus alergie la blană.

Scris de Florentina

Buna Arhi,

Iti scriu si tie pentru ca sincer nimeni nu stie incotro sa ma trimita toti dau din umeri si considera ca asta e normalitatea.

In dimineata zilei de astazi, 30 septembrie 2011 la ora 7, motanul meu a fost muscat LA MINE IN CURTE de o haita de maidanezi care au deschis poarta si l-au atacat. Nu era afara, nu era pe strada, era la noi in curte. Sub balcon mai exact.

In acest moment sarmanul e internat la o clinica din Bucuresti la cusut, ecografiat si eventual operat. Nu e tocmai roz situatia lui, dar o sa scape. Bine ca am auzit, nu?

Ramane problema cainilor. Nerezolvata.
Am sunat la primarie, aia dau din umeri ca nu au suport legal ca sa ii adune sa-i eutanasieze sau ceva.

O parte din ei au crotal in ureche- deci vreo miloasa de ONG-ista i-a adunat, castrat si adus pe camp “sa se descurce” – la noi in comuna nu se fac castrari in parteneriat cu primaria [am intrebat] si cainii sunt animale teritoriale, nu ar fi migrat aiurea 20 de km din Bucuresti pana unde stau eu, in Domnesti.

Am scris la ONG-uri sa vina sa si-i adune ca ii eutanasiez, astept cu interes sa-mi raspunda ca-s nebuna si fara inima.

Ce naiba as putea sa fac? In locul pisicii mele puteau fi nepotii vecinei. sau fetita celui care sta un pic mai departe de mine.

Nici nu stiu de ce am scris de fapt. De furie, de nervi, de frustrare ca amaratul ala pe care l-am adunat de pe strada ca sa avem un animal sta si zace acum legat de pat si se chinuie.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.