Filosofia pentru mileniali: Pitagora

Cei 7 intelepti ai antichitatii erau 22, intre ei si Pitagora. Putine documente scrise, multe legende tesute , practic a fost transformat intr-o fiinta exceptionala, se obisnuia sa se spuna ” trei sint naturele Universului : Zeii, muritorii si cei ca Pitagora”.

Ce se stie sigur. era fiul unui bijutier, a avut profesori renumiti, a calatorit mult pentru a studia (cu sacerdotii egipteni si babilonezi astronomia, cu cei fenicieni logica si geometria, cu magii — magia) Cind a fost intrebat “Cine esti?” a raspuns “Sint un filozof!” (=iubitor de stiinta), inventind acest cuvint a devenit practic primul filozof cu titlu, ca sa spun asa…

Intors in patrie nu i-a placut regimul de la putere, astfel incit a plecat in Italia, unde a fondat o scoala (unii zic secta) cu reguli ciudate (unele se pot interpreta ca metafore)
-nu minca fasolea fave
-nu rupe piinea
-nu atinge cocosul alb
-nu te privi in oglinda la lumina luminarii
-cind te ridici din pat nu lasa urma corpului tau
-nu atita focul cu fier

In fiecare seara Invatatorul tinea o prelegere, ascuns in spatele unei perdele incepind discursurile lui cam asa “pentru aerul pe care il respir, pentru apa pe care o beau, nu suport nici o obiectie pentru ceea ce o sa va spun”, ceea ce ne face sa intelegem cam ce gindea despre democratie.
Cei admisi in scoala traiau in comunitate iar la apusul soarelui trebuiau sa isi puna trei intrebari
-ce am facut bine?
-ce am facut rau?
-ce nu am facut?

Pitagora impartea oamenii in doua categorii :mathèmata (cei care au dreptul de a avea acces la cunoastere) si acusmata (cei care pot doar asculta). Pitagoricii erau cam cu nasul pe sus, foloseau intre ei coduri numerice pentru a nu fi intelesi, se salutau numai intre ei si incercau sa isi impuna superioritatea. Incet incet au devenit nesuferiti.

Intr-o noapte, un grup de dusmani , avind in frunte un tinar pizmas caruia ii fusese refuzata intratea in scoala (razbunarea a miscat cele mai multe pirghii in lumea asta) a dat foc vilei in care era sediul scolii… Foarte putini au reusit sa fuga, intre ei si Pitagora. Doar ca aici povestea se imparte in trei versiuni
-in spatele vilei era un cimp de fasole fava si pentru a nu-l traversa, filozoful a preferat sa fie prins si ucis
-a fost capturat si eliberat cu conditia de a pleca pe alte meleaguri
-s-a refugiat in Templul Muzelor, unde s-a lasat sa moara de foame

In doctrina lui au fost trei agumentele principale:
-metempsihoza (Pitagora afirma ca el insusi avusese patru vieti, iar intre o reincarnare si alta mai traise in corpuri de animale si plante — citiva biografi au facut un calcul din care reiese ca ciclul pentru o reincarnare era de 216 ani, unul din numerele magice, fiind cubul lui 6)
-armonia cosmosului
-Numarul ca element primordial al Universului (Unu e un punct, Doi e o linie dreapta, Trei e un plan, Patru e un solid. Din moment ce totul are o forma, chiar si noi insine, putem descompune aceasta forma intr-o multime de puncte si linii, adica numere)
Cine vrea sa aprofundeze….

Intre legende si curiozitati va dezvalui numai una un pic colaterala (ca iar e comentariul lung): Herodot povesteste ca Pitagora a avut ca sclav un zeu, un anumit Zamolxis. Acest sclav, dupa ce a fost eliberat , a devenit bogat si in timpul unui banchet la care invitase personalitatile importante ale orasului, a dezvaluit faptul ca era nemuritor, apoi s-a inchis intr-un apartament subteran pe care il construise inainte. A ramas acolo pentru 3 ani, iar intr-o zi, cind toti de-acum il credeau mort, a iesit viu si sprinten si a fost venerat ca un zeu de catre poporul getilor…