Acum vreo 2 săptămâni, la un articol, cineva spunea că el nu ar mânca ceva scârbos sub nici o formă, indiferent cât de foame i-ar fi. Am râs, gândindu-mă cu drag la Bear Grylls și felul său în care își iubește femeia în toate zilele lunii.
Tinere cavaler, dacă consideri că nu ai mânca ceva ce, în teorie îți aduce energie în organism, înseamnă că nu ai flămânzit suficient. Hai să vă zic care era meniul unui pompier și din ce era el alcătuit.
Dimineața aveai o cană, O CANĂ de ceai, o felie de pâine, o pătrățică de unt tăiată în patru (da, pătrățica aia care nu îți ajunge ție să o întinzi dimineața la hotel, noi o împărțeam în 4) și o linguriță de gem.
La ora 11 primeam gustarea, o felie de pâine unsă cu pateu sau cu o feliuță transparentă de brânză.
Masa de prânz era în jurul orei 15 și consista din 2 feluri de mâncare. Ciorbă de ceva și mâncare de fasole sau mâncare de orez.
De menționat că până la acea oră, tu făcusei deja câțiva kilometri în fugă, cu furtune și alte mizerii, făcusei sute de flotări sau sărisei sute de garduri, ferindu-te de diverse aviații inamice.
Revenind.
Știți cum arată un gândac în mâncarea de fasole? Nu arată, pentru că gândacii se embeduiesc în boabele de fasole. Iar la fiert se destind și le apar piciorușe prin partea aceea curbată de la interior.
Știți cum arată un vierme în orez? Pentru că orezul nu face gândaci, ci viermi mari, inelați, aproape cât un bob de orez. Arată a vierme, alb și inelat, dar în general nu îl vezi dacât dacă e poziționat cu capul în sus, altfel arată ca orezul.
La început nu am putut să mănânc nimic la masa de prânz. Unii au vomitat când au văzut prima oară așa ceva. Alții s-au prins de șmecherie, au făcut rost de viermi și când colegul de masă se uita în altă parte, i-l strecurau în farfurie. Puah, băi, ai un vierme mare în mâncare, o mai mănânci? Nu o mai mâncai, iar tipul cu stomacul tare mânca porție dublă. Sau triplă.
După vreo 4-5 zile, când am început să simt că înnebunesc de foame, am închis ochii și am mâncat. Și gândacii din fasole, și viermii din orez. Nu se simte nici un gust. Dimpotrivă, e cărniță bună, cu proteine.
Singurii viermi care nu îi mâncam erau cei din salata de la friptura de seară, adică o talpă zgârcioasă, servită cu salată de varză. Varză nespălată, plină cu viermi, gândaci de colorado și alte buburuze. Oricum niciodată nu mi-a plăcut salata.
A nu se înțelege că acum aș putea mânca precum Bear Grylls. Dimpotrivă, când am venit din armată, câțiva ani nu am putut mânca balastru (orez) sub nici o formă. Nu pot mânca nici o mâncare ce conține cimbru uscat, pentru că seamănă cu gândăceii. Nu bag în gură boaba de fasole, până nu o verific că e intactă. Și altele.
Ideea e că, dacă ți-e suficient de foame, mănânci orice.
NOU
Ai dreptate. Totusi, nu cred ca as manca peste, deloc! Prefer sa mananc un vierme.
NOU
Razvan » asta deja e o preferinta alimentara, mai cunosc oameni care nu mananca peste. eu, de exemplu, nu mananc oaie. DELOC.
NOU
@Arhi, sa nu imi spui ca ai patt si tu ce am patit eu in tinerete. Mai exact, ma aflam intr-o deplasare vertiginoasa catre santz, parasind saua bicicletei Pegas, iar la aterizare am cazut direct intr-un lesh de oaie. Nu am mai pus gura pe carne de oaie de atunci. :)))
NOU
baxter » mie nu imi place cum pute
NOU
Nici eu nu mananc miel/oaie/berbec etc in alta combinatie decat pastrama ( facuta bine, preferabil de batranu’ ). Pastrama de oaie pe gratar e ok – probabil n-ai incercat una facuta ca lumea 🙂
NOU
Armata ’92 la Baicoi: dadeai sobolanu’ mort la o parte din putina cu varza si te-apucai sa tai varza murata marunt-marunt, bibane!
Scoateai cat puteai din “boabele de piper” sobolanesc din farfuria de paste si balotai, bibane, balotai! Alea
NOU
Cand ti-e foame cu adevarat mananci orice. De vazut filmul Goana Dupa Aur (The Gold Rush) cu Charlie Chaplin. O secventa comica aici: www.youtube.com/watch?v=mtZTIwSIuGw
NOU
sorry, continui: alea de ramaneau prin macaroana…fie-n bafta racanului!
Am taiat 5 porci de la grajduri, da’ ai dracu’ dac-aveau f’un pic de carne pe ei, cand venea vorba de farfuria bibanului…Numa’ muschi adipos avea, al dracu’! Restu’-la popota alora cu grad!
Iar dac-ai mai fost si bulimic f’o 15 ani(in ciuda celor 1.93 m si 62 de kile la Bac, 1.93m si 86 kg , acu’ la 41 de ani), dintre care 4 ani la cantina ceausista de liceu, Il “tai” si-acu’ pe Bear cand vrea muschiu’ dumisale!(mint, c-o exceptie: nu poci sa halesc “natto”, chit ca nevasta nipona se chinuie sa ma convinga ” ca cate” proteine are!
NOU
nea_zapda » ce e aia natto??
NOU
@Arhi: en.wikipedia.org/wiki/Natt%C5%8D
Arata intr-un mare fel.
In alta ordine de idei, inainte sa plec din Romania n-as fi pus mana in mancare nici batut. Acum n-am o problema sa folosesc lopatica din dotare in acelasi bol cu alti oameni la un restaurant indian sau sa mananc ceva care arata dubios.
NOU
Când am citit mi-a sărit gândul la cateva filme sadice:))
Şti tu filmele alea în care unii erau încuiati într-un beci iar de foame ajungeau să se mănănce unul pe altul pentru supravieţuire.
Chestia e ca acum suntem lucizi şi zicem “nu mananc aia,aia” dar când suntem rupţi de foame creierul nu mai funcţionează bine,avem halucinaţii…mâncăm pietre şi ne gândim la sarmale.Nu cred că mai există mofturi când mintea îti joaca feste…
NOU
Exact ce ziceam mai sus. Vezi clipul ala cu Charlie Chaplin.
NOU
natto: en.wikipedia.org/wiki/Natt%C5%8D
NOU
nea_zapda »
a ce miroase?
NOU
nu ma-ntreba, am gustat o singura data(ultima) in 2004…ceva nedefinit, da’ NU, definitiv! da’ 98% dintre amicii japonezi expati pe care-i intalnesc si carora le dau cadou cate-o cutie-doua cu natto primita de la soacra, fac niste ochi imensi, ne-asiatici, de bucurie !:)) Ailalti 2% sunt la fel de convinsi ca mine ca-i nashpa!:))
NOU
nea_zapda » eu am gustat o singura data peste de ala crud invelit in orez si mi-a venit sa vomit. era exact ce presimteam. un cadvru rece de peste, crud, cu orez. rece. grrrr
NOU
Mananc cu pofta absolut tot din bucataria lor (y compris sushi, de care vorbesti, de care si gatesc de altfel), precum si orice altceva ce-am avut ocazia sa gust in viata asta, pe oriunde m-au dus pasii prin lume. Mai putin natto, am refuzat cu obstinatie sa mai incerc de-atunci. Oi vedea, poate mai tarziu, nu se stie niciodata!
NOU
Fenomenal “nea_zapada”. Am ras cu lacrimi la postarile 2 si 4.
NOU
Cand iti este foame oricum gustul se schimba. Chiar si o mancare pe care in mod normal o cam ocolesti devine delicioasa.
NOU
Cine n-a facut armata, nu are de unde sa stie ce fel de mancare se dadea.
NOU
Armata, primavara … doua saptamani de varza murata de toamna (aproape imputita) si carne de oaie. Cam trebuia masca de gaze ca sa poti baga sub nas asa ca doua saptamani am mancat doar ceai cu pesmeti – pesmeti pe care ii dadeam de muchia mesei ca sa sara viermii de faina din ei 🙂
NOU
Si eu am facut armata insa in 98… Fazele de care zici tu nu le-am prins ( desi am auzit de ele). N-as putea sa zic ca am prins mancare misto in armata, dar in tot cazul nu avea in ea alte ingrediente decat ar fi trebuit sa aibe…
Ce imi amintesc este ca mancarea era preparata de 3 persoane cu randul: un sergent angajat, o femeie ( nu-i stiu gradu, posibil sa fie chiar civil cu contract) si un maistu bucatar ( avea grad de maistru, si probabil in bucatarie).
Ingredientele erau aceleasi – aprovizionarea se facea la fel de fiecare data , insa mancarea era foarte buna cand o prepara maistrul bucatar, acceptabila cand o prepara sergentul si sub orice critica cand o pregatea femeia angajata… Imi aduc aminte ca la o cina cand ne-a servit macaroane cu branza sub forma de ciorba de macaroane cu branza – am luat toti farfuria de mancare si am aruncat-o fara sa mancam. A 2-a zi eram toti la careu… Dat fiind ca am fost toti uniti, n-am patit nimic si au dat-o pe nesimtita aia afara ( care, desigur , ciordea cam multisor ) … Desigur asta se intampla in 98… inainte de 89 nu stiu ce s-ar fi intamplat 🙂
NOU
La Giurgiu alergam şobolanii cu lopata când mergeam la beci după cartofi. Din 3 coşuri mari de cartofi două şi jumătate se aruncau că erau prea stricaţi. Un plutonier mai la locul lui i-a zis unui copil o vorbă pe care acum o repet şi eu altora: “nu-ţi place cartoful? înseamnă că nu ai cunoscut foamea.”
NOU
si-am uitat sa zic: am mancat toata iarna ’92 pesmeti militari care erau, conform etichetei, fabricati in 1965. Ii spargeam cu manerul de la baioneta si-i bagam in ceai, ii lasam sa se umfle si ne umflam si noi burdihanele.
NOU
mama, doamna mardare, e o curva
NOU
Am prins si eu pesmetii in ’92, tot in iarna. La noi gustarea era decat o data pe luna, in rest imi aduc aminte cu placere de marmelada si de unt (asta era chiar bun). Unitatea noastra avea GAZ, si aveam parte de un porc la 4-500 de insi (vinerea). Varza era sub orice critica, cartofii electronici digerabili, iar fasolea era un deliciu.
Uneori primeam dimineata o conserva de pateu de ficat ceheasca, in format mic. La 4 sau 8 oameni, total la intamplare.
NOU
eh, asta e adevarat. stii cum se zice: foamea e cel mai bun bucatar. in conditii normale as prefera sa nu mananc chestii scarboase, dar daca nu am de ales, aia e. oricum am crescut la tara cu paine de casa udata cu apa ca sa se lipeasca zaharul care se presara apoi, untura cu rosii, oua fierte. apoi au mai fost perioade in care am facut foamea si mancam supa la plic si covrigi. acuma da, important e sa nu uiti 😀
NOU
In mod cert, asa e!
Si eu spun de multe ori ca nu as mai manca niciodata carne. Dar cu siguranta daca as fi in varful muntelui si aia mi-ar fi singura sursa se hrana, nu as sta pe ganduri. 🙂
NOU
am sarit peste armata ca prin urechile acului in 2004(cand s-a scot obligativitatea de racan) dar stiu de la tatal meu ca dupa ce a iesit din armata pana in ziua de azi nu a mai pus cartof pe limba si nici fasole.
Delicatesele din UM-ul de barlad erau conservele de orice,si cand se dadeau era cu adevarat sarbatoare.
NOU
adrian
Eu am trait reversul medaliei: singurele lucruri care nu-mi placeau inainte de armata erau napolitanele, slanina si varza… Sa vezi de-atunci ce fan am devenit! 🙂
NOU
TROLL:
După avatar, aş zice că n-ai trecut la mai puţin de 50 de metru de o unitate militară, darămite să-i calci pragul vreo un an de zile la modul “tabără de distracţii”.
ON TOPIC:
Arhi, depinde şi de unde ai făcut armata, că tot ziceai de mâncare. Eu spre exemplu am făcut la jandarmi, pe Mircea cel Bătrân (tu ştii unde e unitatea). Şi vreau să zic că am avut mâncare incredibil de bună iar uneori era aşa de multă că nu puteai mânca tot ce se punea pe masă. Pe partea cu mâncarea s-a stat bine, deşi la unitatea din Palas sau la alea mai mici era o mâncare execrabilă. Cum se spunea la noi, soarta 😀
NOU
P.S. “TROLL” era pentru gaby de la punctul 11.
NOU
…acum imagineaza-ti ca fasolea cu gandaci si orezul cu viermi costa 40 de lei kilogramul! 😉
NOU
Da unde ai facut vere armata?!…la regimentul disciplinar?
NOU
yasser » pompieri
NOU
Foarte bun post-ul ! Cred ca de foame poti manca si scoarta de copac …
Unii decupeaza din reviste feluri din mancare , pe urma mesteca decupajul si se gandesc ca mananca ceva ceva …
NOU
Presupun ca ai facut ciclul militar in provincie. Am facut si eu armata in 2001-2002 la pompieri in Bucuresti. Am fost la S1 Pieptanari, D1 Izvor si la groapa cu lei aka S2 si printre altele m-am ocupat si de partea de logistica ce includea, desigur si ratiile de mancare pe subunitatile batalionului 1. Sa mor de am vazut vreodata un gandac sau vierme in mancare sau in legumele ce se puneau in mancare si sa mor daca am dus vreodata lipsa de alimente. Da, la S2 era o mancare execrabila in comparatie cu celelalte subunitati asta pentru ca subofiterul responsabil (mai tuciuriu la culoare), fura cat putea duce cu Dacia lui de cioroi tarus infect si bucatarii lor nu aveau nici o treaba cu gatitul, dar in restul subunitatilor din Batalionul 1 sfaraiau carnatii, ouale ochiuri cu cartofi prajiti, salamul prajit si sunca de praga aproape zilnic in bucatariile noastre si nu era vorba de pilosi veniti cu dedicatie care aveau parte de tot ce era mai bun ci de simpli soldati in termen din care 60% venisera de la coada vacii. La un moment dat chiar plutonierului responsabil cu ratiile la D1 i-am dus cutiile infecte de pate de ficat acru din care ieseau floace de par de porc si i-am cerut o gustare decenta altfel la urmatorul foc se vor pomeni cu echipajul a doua autospeciale lesinat de la o mica greva a foamei. Pateul a fost schimbat cu supliment de cascaval sau branza topita + sunca de praga sau salam pentru ca nu isi dorea sa mergem 30 insi la comandantul batalionului sa reclamam probleme cu alimentele cand noi eram unitatea in grija careia se aflau cele mai multe puncte de mare interes din Bucuresti. Repet nu eram pilosi dar stiam ce avem de facut.
Balastrul era ca sa zic asa la alegerea fiecaruia. Cine nu putea sa manance pilaf primea altceva de la magazie. La fel a fost si in perioada de dovlecei despre care sigur stii si tu. Asta era valabil pentru toate subunitatile din batalionul nostru. Cine nu putea manca dovlecei primea macar un sfert de salam si o jumatate de cutie de branza topita ca sa manance. Ciorbele, fasolea si mazarea erau preferatele noastre pentru ca ieseau senzational multumita militarilor in termen ce se ocupau de bucatarie. Totul era curat pentru ca noi cu mainile noastre spalam vasele (in 4 ape chiar, cu Axion si Pur cumparate la fiecare solda primita), alegeam fasolea, alegeam orezul s.a.m.d..
Pot sa spun ca la pompieri cel putin la capitolul mancare si igiena am dus-o destul de bine, mai putin in primele saptamani de instructie cand plangeam dupa dulciuri si nu aveam decat o lingura de dulceata la 4 insi + o cana de ceai sau cacao cu lapte si biscuiti fara gust.
NOU
mura » am facut-o in bucuresti. si da, si eu ma refer la ciclul 1. doar ca diferenta dintre noi e de vreo 7 ani
NOU
Ah 7 ani. Asa se explica multe 🙂 La ce unitate ai fost?
NOU
mura » in baneasa si la d2. putin si pe 13 septembrie, putin si pe la GAZ
NOU
Nici eu nu mancam oaie, DELOC! Pana am murit de foame si singura mancare disponibila a fost o mancarica de … exact, oaie. Am bagat in mine ca porcul, tinandu-ma de nas.
NOU
in octombrie `98 s-a schimbat macazul in armata. si la mancare si la uniforma. pan-atunci aveai parte de mancaruri calde la micul dejun si cam dracu putea sa manance mancare de cartofi, fasole, mazare… dimineata la 7. pe urma se dadeau numai racituri dimineata. si parca era altceva. iunie – octombrie `98 am slabit vreo 14 kg in armata. pe urma m-am ingrasat.