Observ cu atenție și îngrijorare despre cum toată lumea discută despre Meghan Markle și dezvăluirile ei de la Oprah, oh, the tragedy, the divinity și cât de greu o duc ei de a trebuit săracu’ Harry să intre în banii de avere, ca să le poată lua pamperși plozilor.

O să vă spun o veste.
Casele regale, cea a Marii Britanii fiind cea mai vizibilă, dar mai sunt, o dată la o generație sau două, își trimit moștenitorii, pe linie masculină sau feminină, contează mai puțin, în lume, cu 2 scopuri primordiale.

Primul, și cel mai important, aducerea în atenția publicului a respectivei case regale. Pentru că paraziții de acest gen se bazează exclusiv pe adulația publicului, nemaitrăind în vremurile când regalitatea se păstra cu descăpățânări. Ai ieșit din atenție, ești pa, săptămâna viitoare se face referendum și începi să îți cauți joburi la Starbucks.

De asta a existat, ca să păstrăm o distanță temporală decentă, Grace de Monaco. Pentru că prințul Rainier a fost trimis să ridice principatul falit, iar omul a intrat în piață cât de bine a putut, cu scandaluri, cu bătăi și-alte-aventuri de licean, erou în armata franceză, rege, cazinouri, paradisuri fiscale dar avea nevoie să fie și popular. Și atunci Grace Kelly a fost alegerea normală. La fel ca și moartea ei, de altfel.

Mai aproape de zilele noastre, Stephanie de Monaco a preluat ștafeta popularizării casei regale, care intrase într-un con de umbră, totul era molcom, bani, cazinuouri, circuri, începând cu moartea mamei sale, de care a fost acuzată, voalat, la vremea respectivă. Și a venit rebela Stephanie, scandaluri sexuale și nu doar, cântăreață, chiar de succes, pentru anii aceia. Nici ea nu mai ține minte cu cine și câți oameni s-a căsătorit, a fost și într-un circ ambulant, a fost amanta lui Alain Delon dar și a rivalului său, Jean Paul Belmondo, a făcut tot.

Ce face acum doamna Stephanie? E o prințesă elegantă, la castelul Monaco, puradeii regali sunt în linia de moștenire a casei regale, toată lumea e mulțumită, și-a făcut treaba, s-a sacrificat pentru binele liniei de sânge, dar acum s-a întors în matca, totul bine.

Acum 2 generații, doamna Diana, fiica unui nobil de mâna a 8 a, se căsătorea cu fiul reginei Angliei. Absolut de circumstanță, Charles având deja o relație cu Camilla Parker Bowles. Doamna Diana, fiind mai ușuratică de felul ei, și-a căutat fericirea în diverse brațe și și-a găsit-o în cele ale unui arab bogat, unde și-a avut și sfârșitul, spre ghinionul ei. Dar, cât timp a făcut parte din casa regală, și-a făcut datoria cu vârf și îndesat, a promovat monarhia peste tot, ba cu vorbă bună, ba cu scandal (ciudat cum prințișorul Harry seamănă mai mult cu un leproachan, nu cu alburii monarhi englezi). Discuțiile pe tema asta sunt neterminate, ipotezele precum că Casa Regală a ajutat-o să facă marele salt mai rapid, pentru că voia să divorțeze, ceea ce era cam de neconceput, așa că au preferat să o facă sfântă.
Goodbye, english rose.

Așa că, dacă cineva are cumva impresia că tot ce se întâmplă acum nu e doar o comedie regizată fin, de către un regizor cu experiență, că prințul Harry se putea căsători cu cine voia organul său, cât timp trăiești în UK, că puteau pleca așa ușor cu moștenitori ai coroanei regale, că puteau avea acces la finanțele necesare acesturi circ, în timp ce vorbesc prin toate colțurile lumii despre regalitatea din UK, acel cineva ar trebui să își revizuiască masiv filtrul de bullshit din dotare.

Pentru că asta este tot. Un bullshit. La fel ca regalitatea, oriunde ar fi ea, un rahat desuet, care ar fi trebuit să moară demult, dar este ținut în viață de artificii de astea stupide de PR.
Cât o mai ține și asta, nu de alta, dar, în Spania, fostul rege a abdicat pentru că era un hoț, după care a șters-o din țară, ca să protejeze Spania de mizeriile lui, conform propriilor declaratii. Asta după ce iubirea infantei Cristina, handbaliatorul Inaki Urdangarin, a fost prins după ce a furat 6 milioane de euro și acum execută niște pârnaie. Așa că, prin prisma scindării Spaniei și a scandalurilor, nu îi văd bine.

Ducă-se.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.