Dacă nu știați, Mircea Kivu e un statui de om, care umplea internetul și ziarele cu opiniile sale verticale si despre verticalitate și espre cum ar trebui sa facem sa fie bine, ca să nu fie rău, exemplu pentru toți ceilalți gen Băi, a zis Mircea Kivu, deci e clar. Surpriză, Mircea Kivu a fost turnător care chiar turna, adică muncea, nu glumă.

După deconspirare, domnul Kivu a dat publicității un comunicat lacrimogen, despre cum nu știa el ce face și probabil a fost laș.
Dar nu despre asta e problema, ci despre ipochimena de mai sus. Cel în cauză…asta e, trebuie să se justifice cumva. Dar ipochimenii aceștia care îi justifică acțiunile și îl ridică chiar pe un mic piedestal, merită scuipați în gură. Nu ai cum să faci asta și să mai pretinzi că ești om, că faci, dregi, lupți, rezist și alte căcaturi. Pentru că vai, de fapt el lupta pentru idealuri și nu aveai cum să faci altfel.

Ba aveai, mizerabilo. Nu toți au acceptat să își vândă prietenii. Mizeriilor cu chip de om.

Jegurilor.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.

Pe scurt

Loading RSS Feed

25 comentarii Adaugă comentariu

  1. O sa-l sustin pe Mircea Kivu si ii voi lua apararea atunci cand isi va face ritual seppuku sa-si reabilteze onoarea. Pana atunci e un jeg ipocrit de om.

  2. #2

    Contrar a ceea ce se vehiculează, dacă erai un om ”obișnuit” băieții nu insistau prea mult. Încercau, dar daca spuneai ”nu” (în diverse forme, depinde de cât de elegant te eschivai) nu forțau nota. Știau probabil că avea balta pește. Cu taică-meu au făcut o singură încercare. Acum, nu știu cât insistau și cât era de ușor să refuzi dacă aveai un statut social mai deosebit sau chestii dubioase prin CV.

    • #3

      Pot confirma asta și din experiența familiei mele. La taică-meu au fost de două ori. I-a refuzat și cam asta a fost). A fost repartizat la mama dracului departe de casă după facultate deși avea doi copii, dar nu au fost alte consecințe. Adică nu te strângeau chiar cu ușa, dar îți tăiau din privilegii. Ca la orice pușcărie civilizată.

  3. #4

    Toți turnătorii ar merita exilati pe Insula Serpilor . A fost alegerea lor sa lase vrajeala cu obligațiile !

    • #5

      numai pe aia de atunci sau si cei de azi……?

    • #6

      Deci Insula Șerpilor îi a noastră sau a Ucrainei?

    • #7

      A Ucrainei)

    • @Mircea – nu stiu daca ai trait pe vremea aia ca sa poti sa dai un verdict.

      In ziua de azi nu te mai numesti turnator cand ai “peer reviews” odata la 2 luni in care dai cu subsemnatul referitor la comportamentul colegilor.

    • #9

      Am prins acele vremuri . Si azi imi vine sa urlu la luna ( no ofense ) cand aud inepții de genul ” ce bine era înainte ” .

  4. #10

    mda….sa vezi ce misto e sa inveti de mic legaturi de cuvinte…ca nu cumva sa te scapi cu ceva nepotrivit….de la lucruri marunte gen: “acasa nu se face tuica—se face iaurt” si pana la alte cacaturi…ca nu esti niciodata sigur de cine asculta….mai ales ca nu ai nume chiar potrivit…si prin arborele genealogic mai ai si un unchi care a ajutat la realizarea Canalului.

  5. #11

    Virtutea e-o poveste cand gandul ti-l ascuti,
    Tu vezi ca slabiciuni sunt vestitele virtuti:
    Nobletea-i slabiciunea acelor ce nu pot
    Pe sine sa se puie deasupra pestetot,
    Sa aiba pentru toate adanc si greu dispret,
    Hranind a lui viata din sute de vieti.
    A nu-ti tine cuvantul cand nu-ti vine-ndemana,
    A dezbraca pe-acela ce ti s-a dat pe mana,
    A insela multimea cu mii fagaduinti,
    Cand ai mintit o data sa te mai pui sa minti,
    A urgisi pe-acela care ti-a facut bine,
    A umple a lui nume de pete si rusine —
    Aceasta nu e nobil Dar toti — si-ndeosebi
    O fac usor — tu numai stai vecinic sa intrebi.
    Tu numai iti pui vorba si gandul la cantari,
    Tu numai vrei a-ntrece caracterele mari,
    Privind peste multime cu multa nepasare
    Ei bine! P-asta drama si soarta ta cea mare,
    Din asta cumpanire de drept si datorie,
    Ce ti-a ramas la urma? urat si saracie.
    Iubit-ai? Ah! un caier de canepa nu-i moale,
    Nu-i blond cum e podoaba cea dulce-a fruntii sale!
    Cu gura ei subtire si maini reci ca de ceara,
    Iar ochiu-i plin de raze straluce in afara,
    Rapindu-ti tie ochii cu a lor stralucire.
    Tu n-ai gustat din rodul acel de fericire:
    Tu esti onest si plin de respect si generos
    Sa frangi in zarea vietii un rod asa frumos.
    Te-ai dus si te urmara parerile de rau.

    Miahi Eminescu -Urat si saracie

    • #12

      […]
      Alei puică…
      …De când dragă te purcişi
      Urlă valea când te pişi
      Merge drumul din lindic
      Până chiar pe sub buric
      Şi buricul frică n-are
      Că el merge tot călare.
      Da lindicu-i mânios
      Că el merge tot pe jos
      Pe speteaza pulii late
      Pe băşine afumate.
      Mult mă mir şi mă gudur
      Cum stă pizda lângă cur,
      Şi nu moare
      De putoare.

      Tot Mihai Eminescu

    • #13

      Vreme trece, vreme vine,
      Toate-s vechi si noua toate;
      Daca nu ai talent ca mine
      Vin dusmanii si te bate.
      Mishu M.

  6. #14

    Pe asta cu “m-am speriat de securisti ca ma bat si am acceptat sa torn” a bagat-o si brokerul Sima. De fapt, in anii ’80 securitata nu te ameninta ci te santaja. Deci trebuia sa fii santajabil. Nu obtineai anumite avantaje, ti se luau anumite avantaje si erai trecut in randul lumii etc.
    Al batran povestea amuzat cum incercasera securistii sa il recruteze. Ideea era sa nu ii refuzi obraznic, gen “ma pish pe sistem”. Le-a explicat ca el era mai distrat de felul lui (ceea ce era adevarat) si ca nu observa chestii de astea dubioase si ca nu le poate fi de ajutor. Intr-un final la locul lui de munca 2 persoane s-au dovedit turnatori: unul care nu avea calificarea necesara pentru post dar fusese propulsat acolo de ceva pile si restul colegilor ii faceau treaba si o femeie al carei sot facea o groaza de bani prestand servicii in afara orelor de program (electronist care repara televizoare pare-mi-se) dar cu piese de la intreprindere si, in plus, se temea ca il prind aia cu “ilicitul” pentru ca nu isi putea justifica veniturile.
    Cei care nu prea aveau avantaje necuvenite nu puteau fi constransi sa colaboreze. E adevarat ca unii o mai faceau si voluntar, din prostie sau ticalosie.

    • #15

      … iar altii, in alte iepoci, au turnat cind li s-a bagat naganu-n cur. La propriu. Asa a “reusit” al foarte batrin sa mai ia un an de lagar.

      Revenind, o mica observatie: dupa haloimisul de acum doua-trei saptamini, careva face un fel de curatenie in USR.

  7. #16

    Au trecut 27ani, in 1996 au fost cei de la CDR la putere, ulterior s-a infiintat CNSAS. Au inceput sa apara informatii despre diversi colaboratori. Si tu, jeg uman Kivu, stau pitit in colivia ta si scrii despre morala, idealuri marete si alte cacaturi de acest gen.
    O generatie intreaga a aparut intre timp, cautand in jur repere morale la cei mai in varsta. Si tu, jeg uman, cu fata de intelecual, ai distrus si ultima speranta pentru mii de tineri.
    Daca pentru indivizii turnatori, ce au recunoscut, imediat dupa 90 colaborarea lor cu secu, mai am un gram de intelegere, pe indivizii actuali ii dispretuisec deschis.

    1
  8. #17

    Si ne mai miram de gadea si de badea si ceilalti care il pupa in cur pe dom profesor. Si incercam sa intelegem de ce fac asta. Si nu reusim, pentru ca nu suntem construiti la fel ca ei si ca turnatorii ca kivu (!).

  9. #18

    Eu am retinut esentialul din caracterizarea doamnei..:” mizerabilo” si este suficient. Este exact ca prostituatele care isi justifica optiunea de viata prin faptul ca au copii si trebuie sa ii cresca, celelalte femei sunt fraiere ca muncesc .

  10. #19

    Victoria Stoiciu e o pésă care-si tot incerca penita pe la criticatac.ro (un site de comunisti cu basca si fulare palestiniene). Si da, era o japita comunista. Nu mai stiu ce e acuma, probabil ca toti ceilalti: deontolog, expert in…, jurnalist ‘de exceptie’ etc.

    Vb lui Titu Maiorescu: “Nu de inteligență duce românul lipsă, ci de caracter”

  11. #20

    Intrebarea este cum stam cu turnatorii in zilele noastre, stiut fiind faptul ca avem vreo nspe servicii si nu stiu cate “suti” de organe care lucreaza si ei acolo si deh trebuie sa culeaga informatii din “piata” cu ajutorul unor …

  12. #21

    sunt curios cum si daca se retrage domnul kivu din viata publica. si cine altcineva.

  13. #22

    i-am vazut si eu pe cei doi domni care incercau s-o convinga pe mama (profesoara de matematica) sa colaboreze. Pe atunci nu era titulara si se chinuia an de an sa prinda o pozitie la o scoala mai aproape de casa.
    N-a acceptat si de atunci a lucrat pana la revolutie la o scoala ajutatoare (cu naveta si alte bucurii).
    Dupa revolutie s-a titularizat si a iesit la pensie de la scoala de unde n-a fost sa fie inainte de revolutie. In plus ai mei n-au fost nici membri de partid caci s-au ratacit cu carnetele de UTC si nu s-au mai inscris in partidul mare. Pentru asta n-am avut niciodata telefon fix iar tata n-a reusit sa fie director de scoala desi lumea l-ar fi vrut.

  14. #23

    Două păreri:
    1. Fiecare om are un punct limită la care cedează. Structura umană este fragilă. Integritatea, onoarea, corectitudinea – toate astea se surpă într-un moloz, odată cu structura. Punctele limită diferă, bineînţeles, de-asta unii oameni sunt consideraţi mai nemernici decât restul.
    2. În presă, cantitatea de mizerie este egală pe ambele părţi ale baricadei. Iar punctele limită definesc intervale scurte.

  15. #24

    in genere, oamenii de tipul lui sunt cei mai verticali dintre verticali

  16. #25

    Oamenii sunt construiti genetic oportunisti, restul e can can, ca unii din ei au ghinionul de a pati chestii nasoale pe drum care ii indeamna sa spuna un “NU” acolo unde altii ar zice “DA” la megafon e doar o chestiune de sansa. Si ai mei au luat maciuci pe spate pentru chestii legate de turnat, au fost turnati chiar si atunci cand nu a fost cazul, dar in final tatal meu avea o vorba: “Cu prostul nu stai la discutii.” … iar comunismul continea foarte multa prostie.