sclavii-bancilor

A trecut de Senat legea care spune că băncile vor participa la riscul creditării și astfel, dacă nu mai ai bani să îți plătești rata la apartament, pui cheia casei în brațele băncii, ura și la gară.

Bine ați venit în românia, raiul băncilor.
Dacă nu știați, în cadrul unui contract de credit, în românia, băncile nu își asumă nici un risc, niciodată, sub nicio formă. Singurele riscuri pe care și le asumă sunt doar atunci când sunt devalizate de politicieni, dar în general, se rezolvă. Știți, noi încă plătim pentru falimentul bancorex.

Prin urmare, da, dacă eu fac un contract de credit cu banca, banca are zero riscuri. Dacă nu mai plătesc, îmi scoate casa la licitație și, dacă nu își recuperează suma, eu sunt în continuare dator la bancă și mi se pune proprire pe toate bunurile posibile, conturi și salarii, până banca își recuperează banii. Și suma nu și-o recuperează niciodată la licitatii. Pentru că la licitații sunt chemați și acceptați cei din anturajul băncilor, care câștigă și ei o pâine cinstită cumpărând apartamente la o treime din prețul lor. Desigur, plătind și un comision grăsun cui trebuie, dar astea sunt detalii.

Mizeria asta a fost cea mai cruntă în perioada crizei. Acel moment când evaluatorul băncii venea și îți evalua casa la 300 000 de euro, tu făceai un frumos credit, după care, în 2009, aceeași bancă vine și îți spune că apartamentul tău valorează doar 50 000 și că ești invitat să aduci garanții până la 300 000. Dacă nu, pierzi casa, dar ratele tot le plătești, până la stingerea datoriei de 300 000.

CUmva, în mintea lor mică, românii nu au priceput că discuția dintre ei și bancă este o afacere din care banca iese în câștig. E un troc, bani versus bani+dobândă. Nu este în nici un caz o formă de milă a băncii Hai să îți dau și ție niște bani, săru-mâna, mi-ați salvat familia. E un business, nu o formă de milă sau subvenție socială. Acționarii băncilor doresc să ofere împrumuturi, este MODUL LOR DE BUSINESS și așteaptă dobânzi în schimb.

În românia însă, spre deosebire de țările normale, țări unde nu plătești comision de depunere numerar, ca la banca transilvania, banca participă la riscul clientului. Că de aia faci la un business în care ai partener. Ambii parteneri își asumă niște riscuri. Clientul că poate pierde banii de avans, banii plătiți până atunci plus casa. Banca, diferența până la suma completă evaluată la momentul vânzării.

Pentru că în evaluare stă totul. Pe bancă durând-o fix la 10 metri în spatele anusului și neavând riscuri, trimite evaluatorul, ăla se uită în tariful zonei de la notari și zice da, așa e, așa să fie, așa e bine. Și clientul plătește ce zice evaluatorul, pentru că clientul are nevoie de bani.

Dacă banca ar avea riscuri, prețurile apartamentelor ar fi altele. Pentru că banca ar începe să își pună problema valorii reale a casei. Va începe să facă cu adevărat analize de risc, iar swot nu va mai fi o glumă de care a auzit și vânzătoarea de credite de la casă. Va începe să calculeze cu adevărat cât este prețul real al unei case și care este prețul estimat al casei în cazul de default al unui client.

Și așa prețurile s-ar mai așeza puțin și ar veni cumva la realitate.
Dar mă îndoiesc că va trece de camera deputaților, cât timp banca națională e de părere că în continuare clienții trebuie să fie sclavii băncilor, pentru a asigura macro-stabilitatea.