Tu daca ai fi avut 18 ani si cu gandul rebel de a fugi in lumea ta, intr-o tara straina despre care n-ai auzit nimic vreodata? Sigur ti-ai fi facut ceva sperante bune.
Acum vreo 3 ani, am ajuns in Palermo ( Italia ). Nu stiam absolut nimic despre el, nici macar nu ii auzisem numele rostit vreodata. De fapt, cre`ca are Salam o melodie…

Ajunge sclavu pe insula Sicilia, dupa 3 zile de autocar ( ca daca luam avionu, oh, poate se prabuseste ) rupt in cur de somn si de-ale gurii, deja vizualizand urmatorii 15 ani lucrand la vreun service PC, insurat c-o italianca d’aia de-si unge Nuttela de pe degete prin reclame, deci o viata decenta.

Dar daca te duci si nu cunosti pe absolut nimeni ? Daca vezi ca stai in chirie intr-o zona “buna” a orasului, si italienii se mira cand vad un Român in scara?
Incepi sa iti pui intrebari. Si nu tot felul de intrebari, ci intrebari la care nu gaseai raspuns. Dar aveai sa afli…

Vreo 6 luni am stat acasa. Calculator, internet, de-ale gurii, tigarile + usual crap food asigurate de mama barza. A fost cel mai bun si cel mai linistit sezon din viata mea. Mama lucra la un tip, care avea un magazin de motoare, tineau niste quad-uri expuse afara. Am fost odata, i-am fost simpatic tipului si a apelat la prieteni sa-mi caute de munca. Mi-am zis, ca daca viata e buna, cand esti parazit, apoi cand ai banu` tau, oare cum e ? Tre sa fie jmecher…
Si mi-a gasit ! Dumnezau sa-i tie butelia di oxigen, ca a murit la vreo 2 saptamani dupa ce m-a scos din amorteala. Cica la un garaj auto, care are spalatorie, pula mea.

Am fumat de la patronul meu hasish, pe pleasca. Au trecut vreo 3 luni dupa ce am plecat si mi-am gasit de munca fix la barul in care lucra singuru amic de pe-aici. Din prima zi, fiul patronului a facut un joint, am fumat in 3, si ne-am rupt de munca. Si a inceput sa fie zilnic. Un fiu de patron, nu e chiar asa sarac, zic eu. Si l-am rugat sa-mi cumpere. Avea el prieteni printr-un cartier de italieni rau famat. Sparieti rau oamenii, de cartieru ala, Zen. Un fel de Bronx.

Si mi-a adus a doua zi. I-am dat banii, si a refuzat. Cica cadou, hah.
A treia zi, am fost direct in Zen, sa luam neste mercendise. Ruine de blocuri, dupa 2 stalpi de telegraf, stau panditorii. Am oprit, ne-a recomandat sa nu facem gesturi indecente ca ne luam muie. A fost chill.
Mi-a dat 15 euro de hash, cadou, hah.

Vreo 3 luni, tot am fumat de la el zilnic, plus ca imi dadea la pachetel. Eram colegi de munca, zilnic, aceeasi varsta. Mai o gluma, mai un fum si am fost concediat. Ca mi-am permis sa-i zic patroanei : Auzi, da de ce ridici vocea la mine ?

Am stat ceva vreme acasa, s-a taiat cu hashu, dependenta care parea sa fie clara, a fost blocata de x factori. Bani, nu cunosti pe nimeni, nu cunosti orasul.
Am plecat in tara, m-am intors si ma intalnesc cu un fost prieten de-al mamei. Avea probleme cu laptopu, si i-am facut o vizita spre dupa-amiaza.

Mi-a bagat un disclaimer d’ala, pe fundal. Eu eram concentrat la monitor dar :..eu nu am fumat cu musafirii..dar..daca nu te deranjeaza...
Nu m-a deranjat. A facut un sto, cica din hash super selectat :)), hah. Eu fumasem cacaturi pan’ atunci. Si am fumat 1 tigara in 2, dupa care mi-am luat coma. Hah, bagam weed shop-uri in mine, ca narcomanu, pana la 7-8 cuiuri pe seara. Si m-a rupt in doua, o jumate da tigara.

Asta si-a luat panica, ca deja trecusera 3 ore si eu nu dadusem semn de viata. M-am trezit in sfarsit, si l-am calmat. I-am cerut sa-mi dea si mie o bucatica pentru acasa. Scoate ditamai caramida, care s-ar presupune ca ar costa in jur de 15 euro/gram. Si imi da o bucata buna. Da bunaa rau. Mi-a asigurat vreo 12 stouri.

A trecut timpul, am inceput sa lucrez la acelasi bar, am intalnit un tip din Iasi, si am inceput s-o ardem prin cartiere ciudate. Si am aflat, cel putin acum as putea spune, ca peste 20-30 de persoane ma cunosc si mi-ar vinde fara probleme. Noi deobicei alimentam dintr-un cartier bomba, plin de negri. E o paraseala de zona, cu o bomba de bar deschis. Se aduna zilnic zeci de persoane, stau cu fundul pe borduri, pe baxuri de sticle, pe masini, dar majoritatea au navete de bere. Stau toti, ruleaza linistiti, la masa, pe motor, pe masina, oriunde, aer liber. Liber si fara miros de sbirri (Gabori, in argoul lor ).

Intr-o zi, m-am dus pana la o familie de cetateni rromi, prieteni de familie inca din Iasi. Stau intr-un sat langa Palermo, la vreo 7-8 km. Mergi lejer cu autobuzul. Mi-au aratat cum e mersul pe acolo, si am stat vreo 2 saptamani. Ca vroiam sa schimb aerul. Pe putin 13 dealeri, intr-o zona de maxim 300 de persoane. Tipul de la care cumparam mereu, in sat, avea un Alfa Romeo 147. Cumparat din tranzactiile ..specificate. Si urma procedura :

Urcam in masina, facea o tura de sat, linie de 300 de metri accelerata la maxim, ceva drifturi cu frana de mana, scotea hashu palmat prin diferite plastice ale masinii, baga banii la soseta si ma lasa de unde m-a luat. Sa-ti tot mai placa relatia dealer-client.

Intr-o seara, erau sa-l lege carabinierii fix in fata mea. Eram la o bere, cu inca 2 rromi acolo in sat. Il vad cum il controleaza carabinierii, il legitimeaza, si apoi dau prin statii. Avea 360 euro pe care nu-i putea justifica. De masina nu s-au atins. Dupa cateva controale, apuc intr-o zi sa-l vad in masina cu citatia la tribunal. I-a trecut placerea de a face bani. Deja avea o sentinta cu suspendare.

Revenind la Palermo, imi schimbasem locuinta recent. Recent, cand venisem. A fost pe nepregatite, dar cunosteam zona drept o zona buna. Un suierat de vant, imi povestea ca asta era cel mai bazat cartier din tot orasul acum ani buni.Sicilienii nu-s cunoscuti drept nomazi, hah. Si e ditamai zona…
Se da foc, la ghenele de gunoi, vin pompierii pulii la 3 de noapte cu sirenele pornite, sa ma frece pe mine la creier. Am gasit si un cartus tras, in fata scarii. Si alice.

Se impusca oameni, in zone publice si nu declara nimeni nimic. Mafia Siciliana rupe palermitanii in doua. Presupunand as zice, ca 30% din locuitori, sunt implicati, cunosc prieteni sau au rude ce comit ilegalitati. Majoritatea vand hash, prin diferite dughene. Sunt si killari, sunt si hoti de masini. Apropo de hoti.

Vine zilele trecute la munca, o colega, in ziua ei libera. Plina de nervi, cere o cafea si incepe sa spuna, ca a venit aici, lasandu-si motorul in fata la supermarket, a intrat si in 5 minute era disparut. In fata la supermarket, La ora 11, in zona circulata intens. Si eu as plange pentru 3.300 euro aruncati pe apa sambetei.

Am aici prin zona, un pod, de piatra, e antic. Dorm vreo 20 de tigani sub el. Majoritatea de prin Turnu-Severin. Ba nebunii astia, se trezesc la 6 si pleaca la cersit inaintea mea. Eu merg vreo..7 kilometri pana la munca, schimband doua autobuze. Si DA, au ajuns si la intersectia prin care trec zilnic cu autobuzu sa cobor la serviciu. Mai nou, s-au apucat de spalat parbrize. Au pancarte gen ” Mor de foame, sunt sarac, am 3 copii” si culmea e ca, tiganii, cum e prosti ei acolo, nebuni, aveau aceeasi chestie scrisa, doar ca au modificat numarul de copii. Hahaha, pula mea, cand vezi 7 tigani in intersectie, cu acelasi mesaj pe pancarte, si vezi 2,3,4,5,5,6,7 copii saraci si muritori de foame. Cat de inutil sa te simti ca om, neinspiratilor.

Da, si dupa o perioada de aproximativ 3 ani in Palermo, am ajuns sa inteleg cum functioneaza afacerile. Afacerile de fapt, nu prea functioneaza. Sistemu e controlat de mafie. Si mafia vrea : sa vanda droguri, sa fure masini, motoare, sa ceara taxe de protectie s.a.m.d.
In general reuseste.

Colega cu motoru, cand s-a angajat la noi, am luat-o cu vrajeala, daca are o foita. Si s-a intepat instant. L-am rulat, am fumat, s-a spart gasca. A doua zi la fel. A treia zi, vine ceva mai electrizata, si spune ca ea nu fumeaza asa des. In schimb…daca vorbim de prafuri..coca, gen. Am iesit noi in 4 candva, in oras. Adica eu cu tovarasul meu, si ea cu inca o prietena :)). Prietena ei, era cea mai drogangista din toti. Nu mai zic..

La bar, desi ma gandeam ca o sa ma razgandesc si plec acasa, s-a dovedit a fi alt aer. Total schimbat. Au inceput sa se poarte altfel, si patroana pulii nu mai ridica vocea. Ba chiar, acum, imi mai cumpara tigari, stam la o cafea, la o barfa. Ba si ce ii fute pe restu. Le rupe pula zilnic, cu curatenia. Esti jmecher daca o suporti o zi.

Cel mai vechi tip care lucreaza la bar, se intituleste Nino, care numara vreo 5 ani de sclav. Ca munca din barul ala, e munca de sclav. Pana si fiul patronului, acum vreo 2 ani, tot munca de sclav facea. Munca, cat cuprinde, bani cat mai transparenti. Deschide ochii nebunule. Am luat atitudine, cand nu mi-a convenit ceva, am spus pe fata. Tot barul, il striga pe patron Domnule Salvo, sau Seful..sau plm. Eu ii spun pe nume. De ce ? Pentru ca mi-am impus personalitatea de romano-italian, in grupul de colegi. Si am vrut sa fiu egal cu ei, nu doar un cacat din alta tara, care fute menta si-l zboara imediat. Frate, muncesc. Daca esti corect, muncesc. Si ambientul e prea maxim. Toti mistocari, toti glumeti, radem de pocnim.

Vine Nino zilele trecute, intra direct in patiserie. Si ne arata pe geam, o tipa, gabori, regular customers. Tipa, respectiva, tocmai iesise din baie. Nino, s-a dus in baia clientilor sa vada daca s-au terminat servetelele pentru uscat mainile. Ba si iese nervos din baie, se duce in separeul de afara si ii zicei tipei : E a ta cartela ?
-Da…dar stiti
– Acum 3 minute ai fost in baie. Acum 2 minute am fost eu in baie.Acum 2 minute, dupa ce am iesit eu din baie a intrat un gabor. Moment in care ii pune pe masa, cartela de metrou, cu o linie de coca pe ea ramasa, uitata in baie.
– Vai dar stiti, ca nu…
– Va rog, serviti cafeaua si nu va mai intoarceti. Din cauza dumneavoastra ne-ar fi putut inchide barul. Droguri, gen.

Am prins tupeu la inceput, si i-am intrebat pe fiecare, daca fumeaza sau nu. Culmea coaie, toti fumau pe ascuns in barul ala. Treaba e ca, eu la munca, prind 2 ture de barmani. Deci automat, mai multi colegi cu care sa fumezi.

Daca stau sa numar, ar fi in jur de 8 persoane, care au inceput sa fumeze la vedere, cu mine, incepand sa apara din umbra si ceilalti.
Cu fiul patronului fumam, apoi am inceput cu fiica patronului. Ea era mai incepatoare, da acu duce bine. Apoi a mai fost un nepot de-al patronului, un var, prieteni, prietena fiului patronului si vreo 6 barmani. Abia acum, poti spune ca e marfa la munca. Au si ei defectele lor, dar nu poti sa le dai la oameni in cap,

Daca esti fumator ocazional sau de placere si te afli intr-un loc nou, iti dau un pont. Te duci prin parcuri, uitate pe jos dupa chistoace. Stai, nu rade. Uitate dupa chistoace, daca vezi ceva urme de joint, e de bine. Treci mai des prin locatia respectiva, daca vezi pe cineva fumand, intreaba-l de unde a luat. E la risc 😉

Daca urci in sus, si treci de cartierul meu, e un alt cartier de speriat, ceva mai moale ca Bronxu. Mai mergeam si pe acolo, da imi da panica zona. E un gang, intre doua blocuri turn, si unu striga la geam, o femeie striga la altu, altu de la alt geam arunca, vezi vreo 2 uitandu-se prin jur, totul bine sistemat. Si deobicei mergeam seara, pe strazi fara lumina si cu gasti la colturi. E naspa senzatia.

Si, in final, dupa atata amar de timp, de cautat oameni dispusi sa vanda, intr-o seara ma intorceam mort acasa. Mort mort. Flenduri batut in cuie. Si, trec pe langa gasca care …ofera iesirea din cartier. Nu ai cum sa treci pe partea cealalta, pentru ca se intersecteaza cu alta strada. Asadar, treceam printre ei zilnic. Cu tupeu.
In seara aia, aud din spate : ” Iddu`, neanche nun salutaist “, zice un general de-a lor.
A doua zi, de la munca, ma duc direct spre el, hotarat. Auzi, unde gasesc si eu niste foc ?
– De cat ?
– …de 10
OK
Si am inceput sa ne salutam 🙂

Sume cuprinse intre 5 si 40 euro, eu personal. Mai mult n-am cumparat. Da oricum, daca vor sa ma agate, o pot face si pentru alea 1-2 grame de nimic, pe care s-ar putea, dintr-o intamplare, sa le am zilnic.

Cu Adi, ne luasem la inceput, fumam 2 jointuri posta si plecam spre casa. Fumam intr-un parc, de-a lungul unei strazi. Da fumam si in statii, sau la mare, bine-nteles la munca. Desi, mi-am impus sa nu fumez in timpul programului. Dupa program, stau la munca si bag cat pot. Dar nu “la munca”.
Acum, stam catedata si baxam 4-5 cuiuri, pe o banca, pe strada, oriunde ne mananca-n cur. Odata, inchiriase tipu o masina, si am zis sa iesim din oras. A fost o saptamana de rulat in masina, exceptionala. Desi, am dat-o gherla, si-au ramas putin masca, la o faza
Trecem fix pe langa Gara Centrala, eu in masina, pe locu din dreapta, dadeam foc la hash. Atent, concentrat, dupa vreo 30 secunde, de stat in trafic, aud BAAAA, tu esti nebun ?
– Coaie, deci tu cand sfaramai hash, a ajuns o masina de carabinieri, in paralel cu noi, blocati tot in trafic. Eram la 50 cm de om, si eu sfaramam hash. DA, un cunoscator stie ;). Nu, nu ne-au vazut, ca a apasat pedala instant.

Acest articol este scris de Watzap, un tânăr român plecat la Palermo, după tot binele oferit de guvernarea Băsescu Boc. Iniţial am vrut să sparg articolul în mai multe articole separate, dar ar fi fost păcat. Scriitura dură, de stradă, rebelă şi totuşi atractivă, nu ar avea sens fără să citeşti totul de la început.
Aşa că delectaţi-vă şi învăţaţi cum se face rost de haşiş şi marijuana la Palermo, printre carabinieri, mafia şi găşti de cartier. Şi totodată, învăţaţi să supravieţuiţi.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.