Contul meu
Unii dintre voi știți că îmi place să mai gătesc, din când în când, zilnic, din cauză că nu vrem să murim otrăviți de Luna sau ceva.
Stăteam eu azi, în timp ce ciopârțeam o ceapă și mă gândeam la bunica mea.
Femeie de la țară, muncitoare de la cântatul cocoșului până noaptea târziu, epitrop la biserică, 4 copii.
Băi, femeia aia efectiv avea o mână de aur la gătit. Nu, nu țin minte cum erau mâncărurile, mi s-a spus că, din motive de traume, creierul șterge memoria non selectiv și lasă doar bits and pieces. Nu prea mai țin minte nici cum arăta la față, ultima amintire fizica, cu un trup micut, de pe un pat de spital, nu îmi aduce în fața ochilor și chipul.
Dar o țin minte cum tăia ceapa în cubulețe, ținând-o în mâini. Cu o dexteritate fantastică, din câteva mișcări transforma o ceapă de aia mare în niște cubulețe de câțiva milimetri, tăind-o în timp ce o ținea în mână. Același lucru cu celelalte legume, făcea cartofii feliuțe, cubulețe, în timp ce mai purta și conversație cu cineva sau dădea niște indicații. Întindea aluatul de ieșea, nu știu cum dracu, o foaie perfect rotundă, pe care presa un pahar și ne făcea pampuște.
Și mă uit la mine, care gătesc de zeci de ani și efectiv nu sunt în stare să tai o ceapă ca lumea. Ca să fac cartofii cubulețe, îi tai pe blat, felii, bucata cu bucata, ca ultimul loser. Dacă întind o foaie de aluat, iese un dodecaheidron în două planuri, vai mama lui, inegal, cu bucăți întinse aiurea, mai gros într-o parte, eventual și cu câte o găurică undeva.
Și mă întreb, unde naiba, pe linia genetică, s-a pierdut dexteritatea aia? Că sigur sigur am sângele ei, pentru că sunt nepot după mamă….
NOU
Ceapa olandeza nu se taie cubulete perfect,asa cum se taie cea romaneasca.
Despre aluat ,eu in rarele ocazii cand am facut am tinut cont de indicatiile lui maicamea,si conteaza mult faina ,sa tii ingredientele la o anumita temperatura….acelasi lucru mi-a fost confirmat si de un napoletan cu traditie de zeci de ani in familie la aluat pizza.
NOU
confirm chestia cu temperatura alimentelor, e o chestie de fizica si chimie elementara: cand sunt tinute min 30 min la temperatura camerei inainte de a fi gatite se elibereaza mai bine si mai multe principii nutritive din ele. De asemenea, daca le gatesti la slow cooker.
NOU
Hm, știi, asta e și senzația mea de multă vreme, că ceapă olandeză se taie nașpa. Și oricât ai toca-o, nu iese fină de tot (pt icre, de exemplu).
Ceea ce mi-a făcut poftă de icre. Și mi-a amintit să scot carnea din congelator, să gătesc mâine. 🙂
NOU
luati si voi ceapa de constanta!
NOU
Poate ca ea tinea geometria la degetul mic.
NOU
Eu habar nu am sa gatesc, nu am indemanare deloc, desi mama se apropie de descrierea bunicii tale. Si desi nu aveam mai nimic mereu reusea sa faca ceva gustos si pe placul tuturor. Ii admir foarte mult pe oamenii care știu sa gateasca, o fac cu drag si implicare pt ceilalți. Am mare noroc cu soțul meu care face o mâncare delicioasă. Spor la gătit, stim ca faci minuni!
NOU
Are și ceapa aia demnitatea ei…
NOU
Străbunica făcea o ciorbiță de legume date pe răzătoare, dreasă cu smântână, de dădeai cu căciula după câini
NOU
Așa dexteritate au și mama, și bunica. Eu întâmpin aceleași probleme ca și tine, dacă încerc să tai chestii în mână sunt șanse mari să iasă salată de roșii cu carne, cu aluatul făcut manual nici nu prea ajung la întins, că e tot lipit pe mine până la cot, deși altfel îmi iese o mâncare foarte bună și pe deasupra aspectuoasă (complimente primite inclusiv de la cele două doamne menționate).
Însă eu gătesc serios (nu cartofi prăjiți and co) de vreo 5 ani, am 30, și deja de pe vremea aia aveam tot felul de aparate ajutătoare, multicooker, mărunțitor electric, cuțite fancy, cred că știi ce zic, cele mai multe aparate electrice le am pentru bucătăreală. Ele nu au avut parte de proptele din astea unu și doi, au învățat să gătească de mici, deci sunt obișnuite cu mișcările, așa cum sunt eu obișnuită să tastez repede și fără să mă uit la taste, lucru pe care ele nu îl vor putea face vreodată (primul PC pe la 10 ani, primul cartof curățat pe la 20…).
La still de gătit, singura dovadă că deținem același cromozom X este că la fel ca lor, mâncarea îmi iese delicioasă deși nu gust deloc până nu e gata și pun ingredientele 95% din ochi (sunt aia pe care o înjură oamenii când îmi cer rețeta și le zic “pui nu-știu-ce după cum ți se pare”…). Îmi reușesc inclusiv rețete de chestii pe care eu nu le mănânc și nu știu ce gust au 😀
NOU
unde s-a pierdut si skillul sa ridici castele, piramide si ziduri de apărare fara macarale si basculante si sa reziste mii si mii de ani si casele ridicate in ultimii 30 de ani deja se clatină că s-a furat la material
NOU
Nu cred că noi ca nație am avut vreodată skill-ul de a nu fura la material.
NOU
Da, doar ca genetica nu funcționează așa, unele lucruri se sterg la combinare, probabil ai avut ghinionul… Insa daca e prezent la copii poate nu ai avut ghinionul complet doar partea in care la momentele potrivite nu s-a dezvoltat, asa ca nema dexteritate desi genetic o ai.
NOU
dodecaedru* 🙂
NOU
te asteptam, locotenente
NOU
bunicul meu ara de unul singur 15 hectare în fiecare an cu un cal si un plug nemtesc cu doua brazdare!
la batranete, pe la 70 de ani, incarca singur si cara cu caruta butoaie cu apa, busteni, pe niste drumuri pe unde mi-ar fi frica sa merg si pedestru.
nu l-am mostenit, nu ma tine fizicul.
NOU
Când s-a pensionat bunicul, la 60 de ani, era puternic ca un urs. La 90 de ani încă ne făcea cadou, când veneam pe la el, borcănele cu zacuscă pregătită de el. Era un tip extraordinar, chiar dacă el nu credea asta. Încerc să îl am ca exemplu măcar pentru modul optimist de a gândi
NOU
Mai taie din coada. Poate prășea, nu ara. Cu un plug bun si doar cu o trupiță, nu scarmanatoare, abia faci aratura buna cu 2 cai. Cu un singur cal, puternic, abia tragi 2 brazde si-l pui in genunchi. Sau că la acelasi plug dai cormana jos si atasezi cuțitele de prășitoare e altceva, merge un cal. Am arat și prășit ani destui ca sa-mi dau cu parerea.
NOU
Marinel, n-auzi că plugul era nemțesc?
NOU
posibil sa fi pus doi cai, ca avea, bine alesi si intretinuti, a si vandut cai.
bine eu n-am fost de fata, cand m-am nascut avea cam 57 de ani si era carutas la ceape.
dar tot ce am spus e real, inainte de colectivizare ara 15 hectare de unul singur.
cat despre bourul cu plugul german, ce sa zic, poate nu a vazut asa ceva la batranii din turma, ca nu le trebuia plug ca sa se ocupe de colectivizare.
NOU
băi, la aluat mi se-nfundă și mie, că stă lipit numa’ de mîini; și-mi place o plăcintă cu praz, de mor; mi-aș face zilnic da’ responsabila cu aluatu’…
NOU
..si facea poze cu mobilul fara deget
NOU
Gatesc. Binisor chiar, spunea si fiul si colegii de munca. Si eu tai cartoful in mînă, fie cubulete fie pai, fara sa am degetele rare. Dar chestia e ca fiecare leguma trebuie s-o pui la timpul ei in fiertura, altfel fie se face terci, fie e ca pentru iepuri…
NOU
Pampushtele sunt gogosi fara gaura, oarecum sferoide, nu toroidale ca cele din fast-food. Simteam nevoia sa explic, sa nu pierzi jumatate din cititori.
NOU
Faza cu taiatul imi aduce aminte de clipuletul asta nostim cu legendarul chef Marco Pierre White.
“I’m a home cook now, not a professional cook” :))
www.youtube.com/watch?v=FC9RvOuvLQY
NOU
eu sunt next level. Tai mana in cartof.
La aluat, pentru a scapa de partea lipicioasa, pun mai intai in robot pana se omogenizeaza si apoi trantesc cu el manual. Cand stiu sa il scot din robot? cand incepe sa iasa un fum mic din robot ca nu mai face fata la omogenizare 🙂
NOU
Cat timp sunt inca in viata dupa ce mananc ce gatesc, consider ca genetica si-a facut datoria. Sa mai aiba si gustul mancarii facute de mama (imi aduc aminte de niste ciorbe de mancai si oala), deja ar insemna sa manii pe Dumniezo.
NOU
La fel era si bunica. Pe sfârșitul vieții, după 2 AVC-uri din care au rezultat o semipareză și pierdere cam nasoală a dexterității, făcea o mâncare de leșinai. Am stat lângă ea de n ori când făcea supă de pui și tot nu îmi iese gustul ăla. La sarmale nu prea mai putea să amestece carnea, așa că de multe ori îmi spunea mie ce, cât și cum să pun (practic 80% le făceam eu după indicații) și tot nu le fac la fel. Ciorbe de orice, fripturi, până și amărâții ăia de cartofi prăjiți aveau alt gust din mână ei. Despre dexteritate nu mai zic. Gătesc de 20+ de ani și tot nu sunt în stare să curăț un cartof cu cuțitul. De fapt îl curăț, dar rezultă mai multă coajă decât cartof.
NOU
Da’ cu ce-l cureți?
Că eu doar cu cuțitul pot. Cu trăznăia aia de curățat legume…. vorba ta, mai multă coajă decât cartof.
NOU
Gustul statea in mana…Cand gateau si taiau legume in palma, nu se prea spalau pe maini bunicii nostri (sau nu cu jet de apa curata/sapun/detergent de vase etc.), asa ca aveau palmele ca oalele alea vechi de tuci, care absorb tot ce gatesti in zeci de ani de zile…
NOU
@ AdyP Curatitorul vertical de la Victorinox e mama si tata la curatat legume, numa cu ala pot
NOU
Din fericire, pt ca imi place sa mananc bine, am invatat sa gatesc orice inafara de dulciuri. Dar ma si uit la paprika si alte posturi de gătit cu orice ocazie. Tot folosesc blatu de lemn la taiat chestii, mai putin cartofi. Aia ii tai in mana.
De la tv am invatat niste tehnici, dar e nevoie de exercitiu. Pana la urma o sa iti iasa
NOU
Eu sunt un bucătar priceput, aproape știu să fierb apă. 🙂
NOU
Și eu am învățat să gătesc singur ou fiert și ceai, dar astea de avansați le las pentru alții. De exemplu cafeaua e complicat de gătit. Ceaiul nu-l greșesc prea des, dar oul nu iese întotdeauna bine.
NOU
daca ti-ai fiert doar cate un ou, ai suferit de doua ori!
NOU
Referitor la apa: cand ajunge la 90 grade, atunci face unghi drept 😉
NOU
deci am hahait ca un asin gadilat la boase
NOU
@Balaurul, a trebuit să plec de la mama de-acasă ca să fac experimente ca să-mi iasă oul fiert cum îmi place mie. De 20 de ani îl fac cu ochii pe ceas. 🙂
NOU
Ma pricep sa tai cartofii, ceapa nu am incercat, dar, banuiesc eu ca nu o sa mi iasa. La aluat nu am nici o problema, am avut o vreme in care faceam si aluat frantuzesc. (Impaturesti, strat de unt, impaturesti, alt strat de unt… faceai spumitze :)))), da, ieseau si pateurile ca niste carti rasfoite).
Ps: la mine cred ca se prinse ceva din gena basarabeanca.
NOU
Apropo de asta cu tăiatul – cine a inventat pâinea feliată, mare om.
NOU
Otto Frederick Rohwedder
NOU
Bunica ta gatea zilnic de mai multe ori pe zi si daca i-a si placut e normal ca s-a specializat dar nu e obligatoriu sa iti fi fost transmis si tie talentul ei. Si tu ai sigur unele aptitutini pe care ea chiar sa fi trait in timpurile actuale nu le-ar fi avut.
NOU
Oamenii vechi reau mai smecheri, treceau peste traume si taiau ceapa cum trebuie, fara sa le zboare mintea la smiorcaieli.
NOU
Si eu am avut o bunica splendida ,munteanca din Valea Sibiciului , care gatea minunat si ne iubea ca pe niste obiecte de pret. Parca simt si acum ciorba de cocos ” cu stele ” cum spuneam noi ( in copilarie) carnea de la borcan cu mamaliga si branza rasa, ciulama de bureti si varza acrita cu carne . Nu se mai nasc bunici ca ai nostri nici daca ne modificam profilul genetic. Ce a fost ,dus este si cu ei aproape toate valorile noatre. Mi-a placut articolul .
NOU
”Dar o țin minte cum tăia ceapa în cubulețe, ținând-o în mâini. Cu o dexteritate fantastică, din câteva mișcări transforma o ceapă de aia mare în niște cubulețe de câțiva milimetri, tăind-o în timp ce o ținea în mână.”
Dacă dai cu hârlețul, sapa, secera toată viața, când tai o ceapă sau un cartof în mână nu riști să te tai în palmă. Cred că acolo era secretul, la bătături.
NOU
In 6 generatii se pierd aproape toate caracteristicile purtate de catre adn.
Primim de la bunici chestii…dar nu multe. 🙂
NOU
din studiul tau de caz reiese ca dexteritatea nu se transmite genetic, bravo ma! am mai rezolvat una din problemele umanitatii.
poate totusi s-a transmis ceva, gen: grija fata de copii, familie, empatia hiperdezvoltata fata de semeni.
nu esti singurul barbat cu 2 maini stangi, mai important, cred eu, este ca gatesti…..ce iese, acum, na fiecare isi lauda ciocanul, e bine ca te starduiesti.
asa din poze nu prea pari lihnit de foame