Ne întreba ieri, un prieten, care are o companie micuță, ce părere avem de teambuildinguri. Discuția pornise de la faptul că el organizează anual teambuildinguri la firma lui, de vineri până duminică, sunt, desigur, opționale, dar cine nu vrea să vină în teambuilding, trebuie să vină la muncă, program full.
Și, deși la început nu am înțeles logica lui, după ce ne-a explicat-o, trebuie să recunosc că da, nu o înțeleg nici acum. Oricum, dacă ar fi venit la teambuilding, oamenii ăia nu veneau la muncă, deci deja îți bugetaseși această lipsă. Practic, prezența aia facultativă la teambuilding este, de fapt, obligatorie, prin șantajul ori vii, ori marș și muncește.
Dar poate opinia mea nu este cea mai potrivită, din 2 motive.
Primul argument ar fi cel că urăsc tot ce reprezintă HR din adâncul rărunchilor și îl consider drept ramura muncii care ar putea dispărea fără ca nimeni să aibă vreun regret. Toată viața am urât mailurile alea cu Dragi colegi, colegul nostru Xulescu trece printr-un moment fericit, i-a născut soția al 14 lea copil, hai să strângem bani să îi luăm o trusă de scule. Dragi colegi, mâine este ziua colegei noastre Xuleasca, haideți să îi facem o surpriză de proporții și să îi luăm un tort și un vibrator frumos. Dragi colegi pentru că suntem o familie și familiile au grijă de sănătatea lor, propun să organizăm competiția Cine face cei mai mulți pași săptămânali. Dragi colegi, începând cu săptămâna viitoare, după orele de muncă, avem cursuri de yoga. Prezența e obligatorie.
Prin urmare, da, sunt antiteambuildinguri. Ultimul teambuilding la care am fost a fost prin 2006 sau 2006, când pierdeam vremea la Praktiker. De vineri până duminică. Luni mi-am dat demisia. Nu din cauza TB, dar așa s-a nimerit.
Celălalt motiv este că eu și firma la care lucrez nu suntem familie (vorbesc despre un eu ideatic, la modul general, da?) Mi se rupe la cel mai fin mod de tentativele tale de a-mi ține veniturile jos, vorbind despre cum suntem o familie și trebuie să ne susținem, să dăm totul pentru familia noastră, colegii noștri. Familia mea e acasă. Eu mi-am ales-o. Eu am decis că acolo, oamenii ăia, unii dintre ei creați de mine, alții păcăliți de mine astfel încât să creadă că sunt suficient de bun încât să îmi creeze cópii genetice, sunt ai mei, responsabilitatea mea. La muncă mă duc pentru a putea să le ofer celor de acasă, familiei mele, cele necesare. Cum ar suna ca, după o săptămână în care stă nevastă-mea acasă cu diavolii zi lumină, vineri să o anunț Pisi, vezi că plec la teambuilding, e obligatoriu, nu am ce să fac, doar light fun și, poate, niște sex, dar promit că nu o să îmi placă.
Vrei să mă faci să mă simt că fac parte din echipă? Banii ăia de TB ia-i, împarte-i în mod egal și dă-ne nouă astăzi pâinea noastră de toate zilele, precum în cer, așa și pe pământ. Copiii mei nu mănâncă echipe sudate, ci mâncare, au nevoie de haine, de vacanțe, de distracții.
Dar, cum ziceam, poate greșesc. Ultimul meu TB a fost și ultima oară când am fost angajat undeva. De asta și zic, că eu nu pot privi lucrurile acestea din perspectiva unui angajator, pentru că nu am responsabilitatea de a plăti salariile a câtorva zeci de oameni, impozite, asigurări de sănătate și chestii de astea. Dar printre voi sunt destui.
Deci, opinii?
NOU
Sunt de aceeasi parere cu tine.
Moda acum este sa ofere consiliere psihologica, cursuri de mindfulness and shit, orice, dar orice, numai sa nu dea bani angajatilor si sa nu elimine cauzele toxicitatii la munca.
NOU
TB-urile sunt ok doar daca esti ca mine, ai 20 si ceva de ani, fara familie, fara alte responsabilitati iar asta e doar o ocazie de party, bautura si sex. Mai incolo, nu mi-as lasa niciodata nevasta si copiii acasa si eu sa merg in TB.
NOU
exact. voiam sa scriu si asta, dar am uitat, pana am terminat de scris, tks:)
NOU
io am fost cu ai mei in TB, adica cu familia. asta pt ca era la dracu in praznic unde nu aveam cum sa ajung decat cu masina.
asa ca am luat cazare separata pt ai mei si am fost la TB :))) bine, eu am dormit cu familia, am petrecut doar juma din timp in TB efectiv.
NOU
Foarte foarte foarte bun articolul. Rezonez cu fiecare idee, fix la fel gândim si eu si sotul. Nush de unde atat de populara ideea ca e urat sa vrei sa petreci timp acasa, cu familia. Dupa ce ca mai mult timp stai la munca, esti obosit, copiii te vor, nevasta/sotul te vrea..tu esti obosit si ti e dor..colac peste pupăză vine un TB. Si intalniri la distracție, tot in afara muncii, sa fii de echipa, sa ne conectam, bla bla bla..
NOU
Eu am doua firme: un PFA si un SRL. La pfa lucrez eu, iar la srl m-am angajat pe mine. La srl exist eu, administratorul si mai exista (sau exist, depinde de unde privim) eu, angajatul. Deci unu de la pfa cu doi de la srl, ar fi trei oameni ai muncii. Si cu mine, patru. Ce sa zic, eu sunt de acord cu teambuildinguri, la fel si restul, toata lumea se simte bine. Pana apucam sa bem, ca pe urma ne mai aprindem asa, mai ies si certuri, bátái; pana a doua zi trece, suntem iarasi o familie.
NOU
plus că și sexu’ îi safe, în cazul vostru…
NOU
Da, nu. Mersi, am destui prieteni, i’m good. Asta cu teambuildingurile mi se pare o nevoie de a acoperi o lipsa de abilitati a managerului. Un manager ok reuseste sa construiasca o echipa functionala si fara sa ii imbete pe aia la comanda o data pe an. Mi se par copilarii astea cu teambuildingurile sunt pentru oameni care nu au fost in copilarie in tabara, nu au prieteni, sau au ramas la varsta mentala de 17 ani. Iar apropo de recompensat angajatii, frate, ai buget? Marca banu. Nu ai buget, oferi altceva ce pot folosi sa imi fac viata mai usoara, zile libere, flexibilitate a programului, etc. Tine si de maturitatea angajatilor, daca ai 20+ ii mai faci cu o excursie la trei brazi si niste votca, mai o mana pe buca colegei. Daca ai tristi din astia cu familii si responsabilitati degeaba incerci cu votca si buci ca ei se gandesc cu ce dracu platesc aparatu dentar al lui ala mic..
NOU
#amin. plus, ti-e si frica sa scapi mana pe buca colegei, cand stii ca nevasta-ta te poate ucide remote fara sa o banuiasca nimeni
NOU
Vezi tu…sunt atatea tantici care arunca in noi din toate directiile cu workshopuri de mindfulness, facut lumanari din seu de veverita virgina pentru destresat, etc. Uite pe mine m-ar interesa un workshop din asta de ucis remote fara sa ma banuiasca nimeni. Simt ca m-ar destresa foarte mult. Luna, piata cere!!!
NOU
Am fost in viata mea in 2 team building-uri. E drept ca si viata de corporatrist s-a rezumat la 2 ani si ceva.
Nu am perceput nici una din experiente decat una da tipul “bagati alcool ca nu-l platiti voi”, iar eu din pacate bag alcool, dar cumpatat si in general de buna calitate, deci nu m-a prins la capitolul asta.
Sudari de echipa si alte balarii – nu m-au interesat si nu rezonez cu chestii artificiale. Am prieteni din echipa in care am lucrat acum, la peste 12 ani distanta, dar sunt si indivizi pe care nu-i stiu cum ii cheama. Si ce sa vezi, asta fara TB, doar pe baza de afinitati (sociale, culturale,etc).
Nu cred ca s-a supara vreun angajat (cu exceptia HR) sa i se spuna: “azi oprim munca la 15.00 nu la 17.00 ca de obicei si iesim la o masa la localul X. Dupa masa vi se va inmana plicul cu diferenta pana la costul unui TB pe care nu l-am mai organizat. Asta e modul firmei de a multumi tuturor pentru activitate, iar banii spargeti-i pe ce vreti voi, un weekend undeva, alcool, gagici, scule, hobby, ce te face pe TINE cu adevarat fericit.” Si as mai adauga cu steluta – HR-ul sta la munca pana la 17.00, iar pana la ora 18.00 redacteaza un memoriu cu propuneri pentru “sudarea” echipei si cresterea productivitatii prin “over-time” 🙂
NOU
Situatiile din articol sunt ciudate si de neam prost, dupa mine.
Eu am participat de doua ori la Team building, la doua firme diferite. La firma mare, doar echipa formats din aprox 15-17 oameni a participat. Toti eram mai tinerei, am jucat tot felul de jocuri, ne cunosteam bine si a fost foarte distractiv. Multi aveam perechile acasa si ne cunosteam cam toti astfel ca nu s a pus problema nici macar o secunda de futaiuri sau alte minuni. Per total o experienta foarte frumoasa.
La firma mica si mai distractiv, ca eram cu totii, inclusiv cu directorul si fiecare cu partenerul/a undeva la 14 oameni. Mai uniti, mai distractiv, varste diferite, altii au venit cu copiii liceeni, a fost relaxant, cu vin mult si glume. La fel, no funny business, cupluri si familii prezente.
Dar stiu si eu ca la alte echipe care au facut team building, la firma mare, a fost faze desprinse din sodoma si gomorra.
Ca o paranteza: daca nu participam la actiune, puteam pleca acasa mai devreme.
NOU
In principiu, sunt complet de acord cu parerile exprimate de cam toata lumea de aici. Exista insa si o exceptie pe care am intalnit-o: angajat recent intr-o companie destul de mare, lucrat 100% remote. In cazul acesta, un teambuilding poate fi extrem de util pentru a cunoaste mai repede cat mai multi oameni din companie, lucru care ma va ajuta pe mine sa ma descurc mai usor in continuare in jobul pe care am ales sa-l fac.
NOU
absolut, chiar cred ca e necesar, in cazul asta
NOU
Fosta angajata, actualmente “patroana” la o firma mica-mica ce abia trece de la o luna la alta, dar care în vremuri trecute când mi-a permis timpul și sănătatea aveam 4 angajați, nu am făcut niciodată TB, preferam sa le dau un bonus în bani. Surprize de ziua lor, a copiilor, din astea le făceam eu singura. Evident vorbesc din perspectiva unei afaceri minuscule, asta probabil nu se poate face într-o ditamai multinațională, dar atunci mai bine sa nu se facă deloc. Țin minte ca jumate din weekenduri erau dedicate pt TB, ceea ce efectiv uram! Aveam și colegi care agreau ideea de a merge undeva pe banii firmei, sa mănânce sa bea pe banii firmei, de regula erau cei mai de cacat oameni cu un caracter infect și în general esuati pe plan personal.
NOU
Voi stiti ce este ala un basinet? Basinet, basinet…la ce va duce mintea? Eh, este un coif! Habar n-aveam, dupa nume am crezut ca sunt ceva nádragi, izmene. Cand auzi de basinet, te gandesti la cur, nu? Nu la cap. Dar este un coif militar. Un “helmet” cum ii zic americanii in jocuri.
NOU
Bas(c)inet e coif, bassinet e ala de pui progenitura in el… la izmene nu stiu cum ai ajuns dar faci HEMA dupa tratatul gresit:))
NOU
Eu pot sa spun ca depinde.
Problema cu teambuilding-ul si HR-ul in general e ca majoritatea nu inteleg obiectivele si in HR sunt angajati mai mult retardati cu studii la fara frecventa decat oameni care inteleg ce au de facut si cum.
In munca mea fara teambuilding esti pe nicaieri… dar noi cand muncim muncim 24/7 chiar daca stam la job 8 ore. noi avem nevoie de ele pentru inductie rapida si socializare… mai ales ca viata e cam shitty prin misiuni si esti cam singur. plus problemele de limba si cultura…. insa si asa TB-urile nu sunt obligatorii.
Dar cand ai un job intr-o firmulita mica unde toti sunt pe contracte nedeterminate teambuilding-ul e la job… in afara e doar scuza pentru baut si sex si scapat de familie. si e stupid. mi se pare la fel de cretin ca festivitatile cu toca si roba la gradinita sau clasa a4a si cantat gaudeamus. Insa cand le explic oamenilor ca sunt cretini… ajung sa fiu hater.
NOU
presupunand ca ai un contract cu firma aia mai e varianta de mers pentru networking, nu pentru participat la dansul pinguinului. Insa trebuie sa fie o varianta foarte serioasa cu sanse foarte mari de incheiat contracte sau prezentat un prospect, o idee, o oferta sau macar intarit relatia cu clientul, managerul sau echipa, sa fie foarte tentanta ca sa devii dispus sa renunti la o zi de stat cu familia reala
NOU
Este ok sa mai bei o bere/suc cu colegii pe care abia apuci sa-i vezi(teambulding sau iesiri macar). Cand lucrezi singur direct la client e ok sa nu vezi poate niciodata dar in firme mari unde ai multi colegi de care depinzi pot aparea probleme de comunicare(si mie imi place sa lucrez de acasa). Pt unii faptul ca nu isi cunosc personal colegii este o problema. Incep sa nu mai raspuna la mail-uri, sa nu mai share-uie informatii, in fine, e o poveste lunga si nu o expun aici. Apoi in alta ordine de idei familia trebuie sa “reziste” un weekend fara tine sau fara ea. Nu e vorba doar de teambuilding dar ce faci daca faci apendicita si trebuie sa stai cateva zile in spital ? Sau mai grav, cu lunile. Suflatul in cur prea mult la copii chiar naste diavoli. Am niste prieteni, el lucra departe, ea nu se simtea bine, era sambata si urlau dracii in casa pt ca trebuiau chipurile dusi la alti copii si nu avea cine. I-am dus eu ca m-au rugat. Dar imi venea sa trag pe dreapta si sa-i dau cap in cap. Chiar nu vezi la 8-10 ani ca ma-ta nu se simte bine ? Chiar asa te doare-n cur ? Stiu ca multi vreti sa le dati de toate ca voi nu ati avut cand erati mici dar mai trebuie iesit cu ei si din zona de comfort. O sa mai trebuiasca sa mai sara activitati. O sa mai trebuiasca sa stea un weekend fara alti copii sa le vina in vizita sau invers. O sa trebuiasca sa mai stea singuri acasa. Peste 20 de ani cand o sa ajunga la psiholog o sa se vaite ca ei nu s-au dezvoltat ca parintii au fost prea closti si nu au avut greutati. 😀
NOU
Underrated comment right here.
NOU
>>Vrei să mă faci să mă simt că fac parte din echipă? Banii ăia de TB ia-i, împarte-i în mod egal și dă-ne nouă astăzi pâinea noastră de toate zilele, precum în cer, așa și pe pământ.
Problema e ca in tarile de unde a venit moda asta daca faci asa ceva probabil imparti >50% cu statul, si ce ramane cu angajatii. Nu stiu insa cum m-am nimerit eu dar corporatez de prin anii 2000 si inca nu am prins un TB d-ala unde sa se lase cu futai, gen ala din film, cu stat la hotel in weekend. Maxim a fost unul care a durat pana pe la vreo 8 seara ca ne-am intins la bauta. Si in general futaiul intre angajati e ceva ce HR-ul nu prea inghite ca sa zic asa, creeaza prea multe probleme.
Si da, muie la HR. Pentru cine nu stie, departamentul de resurse umane nu lucreaza pentru oameni, ci pentru firma. Stiu un caz in care cineva a fost acuzata de rasism si departamentul de resurse umane a decis ca e mai elegant si simplu si sigur sa o incurajeze sa plece singura decat sa se deranjeze sa afle ce si cum s-a intamplat.
NOU
Nevasta-mea a fost la TB in timpul saptamanii, anume plecat joi dupa lucru, vineri lucrat de la terasa/piscina, sambata la pranz intors acasa. Asa parca mai merge …
NOU
La benzinarie este un afis: Alege un numar pana la 20 si primesti un premiu gratis daca ghicesti!
2 prieteni vin si platesc benzina, si apoi cel care plateste zice:
-14!
Tanarul de la casa se uita plictisit la el:
-Nu ai ghicit.
Al doilea prieten se uita lung la scena si neincrezator ii zice primului:
-Si chiar poti sa crezi ca se castiga ceva asa??
-Cum sa nu zice prietenul, nevasta-mea a castigat deja de 4 ori un masaj de cateva ore!
NOU
Daca munca lor se poate face independent de colegii care vor fi in team building, nu vad niciun motiv sa nu munceasca. Sunt liberi sa isi ia o zi de concediu daca se simt singuri la birou.
Daca nu se poate face munca lor independent, discutia e inutila. Scoti strungul din priza, inchizi sectia si le dai ziua libera.
Ziua aia libera e o compensatie (prea mica dupa parerea mea) pentru faptul ca le ocupi timpul oamenilor cu prostiile tale din team building, si ii mai tii si departe de familie, prieteni, pisica, televizor.
Daca nu le ocupi timpul, de ce sa ii platesti sa stea acasa?
(Nu sunt nici angajat nici angajator in momentul asta, am fost in diverse perioade ale vietii una sau alta).
NOU
hai ca ma lansez și eu: la mine la job tot ce se organizează pt salariați se face în pauza de masa sau în afara orelor de lucru, drept pt care nu participa nici dracu’. Of course, daca ar fi obligatoriu, ne-ar plăti ore suplimentare. La soțul meu, companie mare, lucrurile sunt făcute mai cu cap: toate activitățile se organizează în timpul programului de lucru, iar dacă pleacă pe la cucuieti, pleacă și dorm în timpul săptămânii, nu în week-end. Iar berile cu colegii și șefa după job au fost ok o perioada, dar îmi spune ca nu mai are chef, asa ca s-au rărit bine. Locuiesc în Franța, am in jurul meu oameni care nu vor sa petreacă mai mult timp cu colegii decât cu familia sau prietenii. Și e normal și sănătos asa.
NOU
am fo si noi pa anglea la cateva timbildin dastea numa ca noi intram an bildin sa luam nu sa bem si petrecerea o faceam cu pasnicii da la parter pa carei legam fedeles si dansam ca triburile an juru lor iar porma incarcam duba cu ce prindeam pacolo pan birouri, ba un lectop, ba neste scaune, orice era bun da vandut pa peatza neagra
NOU
ăsta sună a Tinbinding fără sex… no funy, funky or fucky. hai salutare Freigy
NOU
@neafarash poa nu ai cetit neste postari dialemiele mai de damult la articoleul ala cu otopeniu
io chiar o rashpekt pa tipa aia si chair o sai sparg botu lu fram tzaganu dea facut pa nebunu pacolo
ca fram il chiama, mai ceteste si tu nu da cu barda asa an vant, plm
ios cevelezat mancatzash nu mai ieu de copi da muieri doar da jmecheri prosti sai anvat cum e cu jmecheria, io an aeroport meerg totdiauna louprofail, la costum si servieta, nu stitz voi cum e cu jmecherii adevarati
NOU
@telektulala: poate ca a fost haios prima data dar acum e doar fortat stilul asta
NOU
Bp in ele team buildinguri! Sa dispara odata cu hrul. De parca nu ai avea ceva mai bun de facut in timpul liber..
NOU
Departamentul din care fac parte are cativa oameni in tara si cativa in vest. În total suntem 20ish oameni.
Facem câteva TB-uri pe an și le consider foarte importante, pentru a tine echipa unita. Altfel se leagă prieteniile si cunosti oamenii cu care lucrezi atunci când sunt toți la un loc. Într-o zi, în fiecare team building avem și un brainstorming care este foarte eficient.
Țin sa menționez ca nu facem TB uri clasice unde oamenii beau pana nu știu de ei cum am auzit ca se face în alte firme.
Cei care nu pot sa vina din diferite motive, lucrează în acele zile.
NOU
Am 15 ani de corporatii, din cele 14 TB organizate (in 2020 s-a sarit peste) am fost la 3. Si imi ajunge, asa ca prefer sa muncesc vinerea aia. Mai ales ca e munca mai mult scriptic (ca ar trebui sa am grija de niste servere pe care nu le foloseste nimeni). Si ma consider castigat, caci am vineri dupa amiaza, sambata si duminica pt mine si familie.
M-a intrebat la un moment dat un HR de ce nu servesc TB, i-am zis ca nu cred in r*haturi din astea si de atunci ma lasa in pace.
NOU
Pana anul trecut nu mai fusesem la un teambuilding de peste 10 ani din acelasi motive: nu vreau in weekend, nu “suntem o familie”, nu vreau gunoaie hristice – fuck off.
Anul trecut am mers la cel mai ok teambuilding la care am participat: programat marti – joi (incluzand timpul pierdut prin aeroporturi), fara activitati stupide hr-istice, o lista de activitati pregatita cu saptamani inainte la care puteai sau nu sa te inrolezi (mountain biking, degustari de vinuri, surf, yoga, etc), fara “suntem o familie” sau alte gunoaie de genul.
Mi-a placut, m-as mai duce daca e tot pe sistemul asta. (companie din UK, teambuilding in Portugalia)
NOU
în timpul programului sau măcar în timpul săptămânii de lucru, în străinezia într-o țară mișto sau cel puțin decentă și fără bășini cu familia de la job, cred că nu s-ar supăra foarte tare cca 50% din cei care au declarat că nu suportă TB. 🙂
NOU
In teambuilding se construiesc cariere si caractere. Un prieten care lucreaza in QA a fost in teambuilding a combinat pe sefa lui, de acolo salt urias in cariera. A prins proiecte prin USA, si el avea doar 6 luni in firma le-a luat fata la toti aia de acolo…..
NOU
Inseamna ca ori o avea cioturoasă tare, ori stia limbi straine…
NOU
tipele de la ”haș er”‘ sunt sinte A-E-RIE-NE. La un interviu cu madam sefa, in dreapta ei atârna o astfel de fatuca. Am zis ca am terminat turismul la facultate la care aia s-a bagat in seama ”eu ma vedeam in Grecia”. Cred ca inca de 2 ori zicea ”in locul tau eram in Grecia”
NOU
Nu stiu pe unde ati ajuns voi si prin ce echipe, dar in 17ani de corporatii am fost implicat in organizarea a cel putin 13 teambuildinguri. De la alegerea zonei, pensiunii/hotelului, activitati, negociat meniuri, butoaie cu bere. Am facut in echipele din care am facut parte si iesiri pe bani nostrii cu familia, copii, partenerii. Daca teambuildingul era primavara, iesirea pe banii nostrii o faceam toamna sau invers.
HR ne-a insotit in 2-3 ocazii, dar programul il stabileam noi si activitatile. Am facut si rafting, repel, escalada, tiroliana, paintball, drumetii, dar si activitati in scoli si gradinite, cade de copii, vopsit, varuit clase, terenuri si mobilier de joaca, am construit noi, dulapuri. Lucruri care au ramas la nivel de echipa, grup si greu de convins oamenii de acolo(directori/educatori/profi) ca vrem sa facem probono, totul pe banii si munca noastra, organizare, pregatit materiale si o zi sau o zi jumatate de munca. Seara si noaptea, da era distractie, povesti, dans.
Anul acesta am fost la Arsenal Parc spre exemplu, activitati de la 8 la 21:30, cand nu mai era lumina pe terenul de tenis.
NOU
misto arsenal park #ador
NOU
@Arhi, unii am venit din Iasi. Si da era o dorinta veche de a mea, de a ajunge si a avea macar o zi plina acolo si am avut ce face. Nu s-a negociat usor, nu e ieftin deloc, mancarea nu a fost extraordinara, dar a meritat, si cu accesul la Aqua Park, pe langa restul e de treaba acolo, mai ales in timpul programului de lucru. Dar sa fii platit sa te balacesti/topogane,saune, parc de aventura, tiroliana, saritura din turnul apa, airsoft, tenis de camp si ce mai au ei pe acolo. Noi acestea am apucat sa le facem intr-o zi de munca, cu ceva overtime.
Sfat pentru ceilalti: sa nu va fie rusine sa cereti altceva, discutati, convingeti si pe altii si propuneti si faceti. E pentru voi, voi trebuie sa va simtiti bine.
NOU
cand eram eu cu arsenal park, nu aveau aqua park. e f misto, mi se pare cel mai bun park tematic din ro
NOU
Motivul 38 pentru care nu as putea sa lucrez in Romania, dupa ce am lucrat doar in Belgia. Cum adica teambuilding in timpul liber? Teambuildingul e o activitate ce aduce beneficii angajatorului, asa ca angajatorul sa ma plateasca pentru timpul meu si sa faca sa fie atractiv. Cel mult peste noapte intr-o zi lucratoare, si atunci organizatorii sa se asigure ca merita acest efort, care ramane intotdeauna complet facultativ.
NOU
bah, pe mine, exceptand povestea cu uichendu, ma amuza discutiile astea
“vai…cum sa stau sa cunosc oamenii cu care petrec mai mult timp pe zi decat cu familia”
“sa se dea banii pentru TB oamenilor”. Nush. 500e/an e bun, dar poa sa fie si mai bun. TB cred ca intra la “nu platim taxe pe banii astia, ba si mai mult, taiem din profit”. nu sunt absolut sigur.
NOU
Suntem o multinationala care vinde echipamente industriale si face service. Suntem vreo 60 de insi. Cam 20 la vanzari, 20 la service si 10 la indoor. Lucram pe zone astfel incat eu ma vad doar cu colegii de pe zona mea. Teambuildingul este o ocazie geniala si foarte binevenita sa interactionez cu colegi pe care ii vad o data pe an si ii stiu doar dupa nume. Dar iar generalizezi si reduci totul la ce stii tu
NOU
eu, scriind mare, efectiv la persoana 1:
tu: iar generalizezi.
noroc ca la angajare nu se dau teste de alfabetizare functionala sau ceva. doar zic
NOU
@Arhi, generalizezi cand descrii cum descrii teambuildingurile si motivele pt care o firma le face. Generalizezi pt ca povestesti experienta ta si consideri ca asa e peste tot. Cand tu spui: parerea mea e ca teambuildingurile sunt de cacat si nu teambuildingurile LA CARE AM FOST EU au fost de cacat, generalizezi. Da… nu ai folosit aceste cuvinte mot a mot dar eu nu sunt analfabet functional sinpot intelege ce idee vrei sa exprimi fara ca ea sa fie scrisa exact asa. Cand spui HR e de cacat si nu HR-ul cu care ai avut tu de aface e de cacat e iar o generalizare. A si un sfat: nu mai fi arogant ca nu te recomanda nimic pt asta
NOU
eu nu sunt analfabet functional
ai rescris cu mai multe cuvinte comentariul precedent, incercand sa iti sustii ideea. nu mai generaliza. poate nu ma recomanda pentru tine, dar oricum nu ai intelege.
NOU
La noi e cam asa:
– team building vineri – duminica
– firma acopera cazarea si mancarea doar pentru o noapte
– mai aduci bani de acasa daca vrei sa mergi si vineri
– iti iei si concediu daca vrei sa mergi de vineri
Si apoi ma intreaba de ce nu particip… Oricum n-as fi mers, mi se par odioase chestiile astea corporatiste, dar din pacate, sunt luate in considerare la evaluarea anuala, chiar daca e neoficial.
Se uita lumea cam dubios la mine pentru ca nu ma duc la birou si nu particip la nici un eveniment, fie el team builduing, gratar, iesire, w/e. Nu imi plateste nimeni biletul de autobuz, benzina, parcarea, si orele pierdute pe drum.
NOU
huehuehue deci teambuilding pe banii tai?:))))))))))))
NOU
o suma modica :))
NOU
un pret mic pentru privilegiul oferit
NOU
Nu e caz singular, si la mine in firma e la fel, TB pe banii angajatului. Si se uita ciudat seful cand ma uit crucis si ii refuz la chestiile astea.
Talk about how low can you go ca angajator.
NOU
@Arhi, prin tari mai teutone, TB-ul pe banii angajatului e regula nu exceptia. Eu am prins doar in WE, deci nu trebuia luat concediu si nu era obligatoriu. La un moment dat spusesem de atatea ori “Nu” ca ne era jena sa mai raspundem si ne faceam ca ploua. Abia atunci seful s-a suparat, ca a zis ca il ignoram.
In Ro multinationalele organizau TB-uri si party-uri de craciun, vara etc ca sa atraga tinerimea care o vedea ca pe un avantaj si sa nu dea salarii mai mari. In alte tari, media de varsta a angajatilor e binisor mai mare si atunci TB-ul e o ocazie de a scapa de obligatiile familiale. Firma iti da ocazia asta si tu cotizezi daca vrei.
NOU
Lucrez cu trei grupari de oameni.
Primul e o firma relativ mica si foarte specializata, oamenii sunt “colectionati” de un patron care plateste regeste. Team-buildingurile sunt pe masura. Pentru mine e o ocazie de a socializa cu grupul care altfel nu e niciodata intreg la birou. Uneori aleg sa nu ma duc, nu e la impuse.
Al doilea grup e o firma mai mare, aproape corporatie, cu multi oameni la inceput de cariera. Aleg sa ma duc fiindca, mno, daca nu s-ar duce seniorii ar fi un semnal prost pentru trupa. Dar ma gandesc ca n-am absolut niciun chef de baut intr-o locatie de buget. Mai bine ar face altceva cu banii aia, sa zicem training.
In sfarsit, al treilea e o trupa care are in comun un talent special (kind of a hobby, dar nu platesti pentru el, ci esti platit). Tot un “colectionar” la mijloc. Nu exista sediu si fiecare are job-ul lui regulat. Daca nu ne-am vedea in team building, as zice ca suntem o organizatie secreta.
Din ce am vazut prin alte parti (corporatii), e pierdere de timp: locatii deseori de buget, bautura si joculete tampite. Nu inteleg de ce aleg aia de mai sus sa sparga banii pe asa ceva. Mai bine ar da un avantaj care chiar conteaza (care rezolva un motiv personal).
NOU
Imi pare rau, nu am citit toate comentariile, decat postarea in diagonala. Dar am retinut un aspect care m-a socat atat in Romania cat si aici in Franta.
Eu am prins company meeting-uri + team buildinguri in anii 2006 – 2009 dar cu un element ESENTIAL: erau in timpul saptamanii, era considerat timp de munca, firma te ducea si te aducea, asistai la seminarii si aveai o zi / o jumate zi team building, ma rog puteai daca considerai sa nu participi la anumite activitati (de exemplu PDGul ala dilimandros) (CEO-ul francez, cum ar veni) facea nu unu ci 2 company meeting / an, una de vara si una de iarna, aducand pe toti din toata lumea (se ardeau o groaza de bani). Intr-o vara am fost in Camargue, la vachettes, si una din probe era intr-o arena din aia gen cu tauri aveai o vacutza din asta (dar avea coarne) si scopu’ era s-o atragi in terenul tau! Erau si profesionisti, dar aia sareau 2 / 3 metri pe ziduri, eu n-am iesit dupa un adapost, un coleg l-a impuns vaca, o americanca a cazut de pe cal etc. etc.
Doar ca mai nou dupa 2010, si-n ultima firma in care-am fost am vazut acest trend care cel putin mie mi se pare absurd: cum ma sa ma duci in teambuilding in we?!? Pai we e in we, lucrez de luni pana vineri, sambata si duminica e timpul meu. Si ce era EXTREM de penibil era ca faceau doar iarna, doar schi (n-am schiat niciodata, n-am chef sa-mi rup ceva) si faceai mult cu TGV-ul vineri, si duminica ajungeai la 12 noaptea, ca luni dimineata hai fresh la firma. Plus ceea ce era cu adevarat penibil era asta: comunicarea importanta din firma se facea doar celor care mergeau in TB. Dar erau multi care nu mergeau. Eu ca un mic sindicalist am zis dati-ne si noua powerpointu’ sa vedem ce si cum: nu ca e confidential. Bine, atunci tineti-ne si noua prezentarea despre situatia firmei, nu ne discriminati (eram sa zicem un sfert, poate chiar o treime). Bine, bine. Nu s-a facut niciodata.
Eu de asta am votat Nu pentru ca am considerat ca un TB / company meeting se face in timpul saptamanii (de lucru). Pana si americanii au facut asta, mi-au intrat os prin os din Paris pana-n California, mai mult am mers pe drum decat am stat la licurici, dar a fost in timpul saptamanii, exclus we!
NOU
Bai, stiu ca am zis ca teambuildinguri nu, dar la din astea cu vaci care impung colegi m-as baga. Pare ceva memorabil.
NOU
Omu (francez get beget) e un personaj: pasionat de arme (sa-i fi vazut fatzuca atunci cand un coleg rus i-a facut un fake bomb dintr-un pachet de faina si un cooler de procesor lipit cu scotch), de securitate (nu folosea cardul de transport pentru ca RATP-ul sa nu stie sa unde intra si de unde iese din retea, si nu in ultimul rand in age consentment around the world. Asta cu impunsatura vacutzei s-a lasat doar c-o vanataie de care foarte mandru!
In alte ocazii a fost un treasure hunt, in care CEO-ul care era un tip corpolent sprinta mai ceva ca ursul, si te placa mai ceva ca la rugby, nu aveai interesul sa te pui cu el.
NOU
Am participat la vreo 3 teambuildinguri.
În unele companii se justifica – deobicei în cele mari unde nu interacționezi face 2 face cu toate departamentele, ci doar pe e-mail/telefonic. După ce il vezi măcar o data în persoana pe Gigel, altfel te înțelegi pe e-mail. Îmi amintesc de un anume Vlăduț pe care îl tot luam la bocanci pe e-mail crezând că e… mwell, Vlăduț. În teambuilding aveam să aflu că Vlăduț era cam de 45+ cu 3 copii acasă, om in toată firea. Am glumit pe tema asta cu el, mi-a ușurat mult viata după ce ne-am cunoscut și real life.
La fel, în companiile mici, cu angajați tineri toți, fără responsabilități pe acasă, e ocazie de bonding și la vârstele astea de 20-30 când toată lumea cauta prietenii si distracție, companiile care plătesc pt ocaziile astea au șanse de retenție mai mare a angajaților. De altfel știm că ăștia pana în 30 schimba joburile ca pe sosete și nu e doar despre bani, ci și despre vibe, oameni, chakre mantre blabla, au tot felul de fluturi în cap.
În rest… unul din team buildingurile la care am participat, și ultimul de altfel, m-am simțit outsider tare, am fost singura care chiar a dormit în camera ei. Am plecat cu o zi mai devreme :)).
De atunci n-am mai fost niciunde.
În firmele unde angajații au toți familii, responsabilități și copii pe acasă, timp liber puțin etc, mi se pare cam bătaie de joc sa ii obligi sa participe la asa ceva. Noi pe ai noștri, deși nu i-as nu-mi angajați, ca sunt colaboratori, ii scoatem la 2-3 luni la masă, în afara programului ce e drept, cu băutură bună și tot ce vor, sa mai povestim una-alta și sa plecam apoi la casele noastre. Sunt bineveniți cu sotii/soțiile din dotare mereu. Noi numim mesele astea tot teambuildinguri, dar pt oameni mai bătrâni și obosiți. Sunt, de fapt, o metoda de a le mulțumi că aleg să fie aici. Dar ei câștiga cât muncesc, nu sunt plătiți la normă. Și e un business f mic. Nu cred că dacă as fi patron de companie cu 200 de angajați de toate vârstele as organiza vreun teambuilding. Poate as aloca periodic niște sume per departamente sa iasă la masa, sa se cunoască mai bine, să mai vadă cum arata Vlăduț, d’astea. Ajută. Dar în limita în care le respecți timpul liber pe care îl au.
NOU
N-am lucrat in nici un domeniu cu team building-uri, dar am vazut unul amarît de tot. Faceam un weekend la cineva la Pestera, linga Moeciu si la Casa Boiereasca erau cazati niste “teambuildingiști”. Plîngea cu muci una mai purisancă si cam ametita, ca nu a vrut unul (pe care pusese ea ochii) sa i-o traga si s-a dus la alta mai tinara, noua in “echipă” si a costat-o o gramada de bani. Mergeam spre peștera liliecilor si ma dureau fălcile de rîs de ceea ce auzeam din spate, nevasta îmi dădea coate.
NOU
Ok recunosc ca sunt dezamagit.Am rasfoit comentarii si concluzia e ca imbatraneste si audienta de aici. In alte vremuri, mereu se gaseau cativa oameni “de bine” care nu stiu cum faceau ca deviau discutia in povesti fantasmagorice de genul “hai sa va povestesc dragii mosului ce mai f***am eu in team-buildinguri, cate 3 femei pe seara aveam, rupeam va zic, spaima femeilor mi se zicea”
NOU
Teambuildingul are rolul lui intr-o corporatie. Acuma ca nu si-l atinge intotdeauna sau mai niciodata asta e alta discutie. Dar el e considerat timp lucrat, de aia e platit de firma (primesti cel putin salariu ptr orele alea). De aia mie nu mi se pare normal sa opt-out si sa pleci acasa.
NOU
Are logică ”ori la teambuilding, ori la muncă”. De ce? Simplu. Dacă ar spune că cine nu vine la teambuilding poate să stea acasă, ghici cîți ar mai veni la teambuilding.