#tatigateste: străvechea artă pierdută a mâncărurilor la cuptor

Desi imi place sa gatesc tot felul de inventii nemaipomenite, recomand cu multa caldura (!) cuptorul. Nu prea ai ce sa strici la stilul asta de gatit. In cel mai rau caz, lasi tava la foc mic acoperita cu aluminiu putin mai mult, ca sa nu risti arderea si aia e (mai verifici din cand in cand). Singurul risc la metoda asta e ca miroase frumos in casa si va e foame/ pofta, dar inca nu s-a facut mancarea 😀

Doua retete de la taica-miu #tatiludidigateste:
– Bucati de pui (in general, bucile) puse pe pat de ceapa (rondele, solzisori, nu conteaza; cam ca la plachie). Deasupra, pus ceva ulei, presarat sare si toate mirodeniile care ti se par tie ca ar merge. Dat la cuptor (el nu acopera, ca sa iasa pielea mai crocanta si oricum bucatile alea tind sa fie suficient de mici cat sa se patrunda repede).
– Palariute de ciuperci cu o bucatica de unt la mijloc (puse cu gaura-n sus, se-ntelege). Lui ii place sa puna si o felie de cabanos peste untul ala. La fel, cu sare si mirodenii pe deasupra si date la cuptor (eu le pun acoperite si fara cabanos); piciorusele pot fi si ele puse in tava si acoperite cu mirodenii, eventual tocate si puse-n palariuta. Cand eram la un internat in Finlanda i-am dat pe spate cu reteta asta pe studentii care stiau doar sa puna cate ceva la microunde.

In dreptul meu, imi place dovleacul sa-l fac la cuptor, cu ulei si sarica deasupra, dar merge si la cartofi (normali, noi, dulci), dovlecei (cum zice si-n articol). Radacinoasele mai dulci (morcov, sfecla, pastarnac, telina) au fost si ele ok gatite asa, dar au iesit cam dulci pentru gustul meu, prefer sa le fierb intr-o supa sau ceva.

Si, cel mai important: aioli ala e mama sosurilor si foarte simplu de facut. Freci un galbenus cu putina sare si o lingurita de ulei, adaugi usturoi pisat, apoi albusul si continui sa-l sporesti cu ulei, sare, eventual alte condimente dupa gust (eu pun cel mult nitel piper, dar in general nici de ala nu-i nevoie). Se poate face si cu mai multe oua, dar incepand cu galbenusurile, invers ca la torturi. (Daca stie cineva si alte metode, sunt numai ochisori)

PS: Si eu sunt cam “scarboasa” cand e vorba de mancare. Doar la parinti, la bunici si la niste prieteni de familie pe care nu i-am mai vizitat de cand eram tanara. La o adica, prefer un fast food cinstit (da, am citit si eu aia-n care jucau fotbal cu crispy stripsurile), cel mult o shaormerie unde mainile si podelele (uneori si recipientele) se spala in fata mea si unde stiu ca nu manevreaza maruntisul cu aceeasi mana/ persoana care umbla si cu mancarea mea.
PPS: Faza cu mirosul e unul dintre principalele motive pentru care evit carnea. Cand e cruda (uneori atat de proaspata, incat face chitz), cand se gateste, dupa ce e gatita, cand e servita, mancata si ragaita, precum si cand se invecheste. Pur si simplu nu e apetisant mirosul ala (exceptie pestele gatit cum trebuie. nu, nu ala stricat), abia daca e acoperit bine de tot cu sosuri, paine, cartofi, o salata de 5 ori mai mare, branzeturi (recomand racleta si tartifleta, dar grija la ficatzi), sau toate cele de mai sus mai pot face abstractie, a se vedea recomandarea mea pentru BK. In alte detalii nu intru in dimineata asta, ca-mi strica toata pofta.