pescuit valea iazurilor

Ieri, constatând că în București fierbe inclusiv oul, dacă îl lași pe asfalt, mi-am luat inima în dinți și am plecat în necunoscut, tocmai la Valea Iazurilor, la pescuit. Loc frumos, vă spun, piscină frumosă, minim 2.40 adâncime și mare, prețurile aproximativ decente, pentru perioada în care ne aflăm.

(în paranteză fie spus, acum mulți ani, blegoo îmi povestea că la el în Illinois, Milwakee sau cum s-o numi sătucul unde stă, după ce un creștin depune actele prin care afirmă că vrea să își facă o casă, ranch, afacere sau ceva, primul lucru pe care îl face statul este să îi construiască șosea până în fața terenului, dacă nu există. Pentru că e cetățean plătitor de taxe și de aia plătește taxe.

Spun asta uitându-mă cum primăria din Belciugatele a asfaltat fix până unde începe drumul spre motelul de la valea iazurilor. Ce contează că ăia probabil plătesc taxe cât jumătate din săracii care plimbă gâște pe ulițele satului. să moară, da-i naibii de privați. am incheiat paranteza)

Problema reală, dragii moșului este că am uitat cum se pescuiește. Am stat ieri, rectific, mai mult am dormit ieri, lângă lansetă, fără să prind nici măcar o broscuță. Doar am pozat una.

Din fericire, știu că suntem o comunitate de specialiști, așa că nu mă veți lăsa la greu. Deci băeț, ce monturi se folosesc la crap? Ce momeală? Care, cum, ce fel de? Absolut orice e util.

I am dying here!

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.