Contul meu
Unul din lucrurile care au evoluat, de pe vremea când eram eu copil și de care mă bucur, este că purtatul ochelarilor nu mai este stigmatizat, în rândul copiilor. Eu port din clasa a 3 a, deși trebuia de mai devreme, dar am tot evitat, de frica colegilor, care deja își băteau joc de celălalt copil cu ochelari din clasa. Deh, școala în Vitan, locul unde nu mergeau nici taxiurile.
Anyway, voi, ochelariști și ochelariste, de când purtați ochelari? Ați trecut prin experiențe proaste cu colegii în școală?
Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Pe scurt
NOU
Ochelarii sunt semnul unei dizabilități (ușoare). E ciudat dacă sunt atras de una cu dizabilitatea asta? Sau se include tot în categoria cu “secs cu femei fara maini”?
NOU
Viata e grea, trebuie sa profitam de orice avantaj, miopia partenerei e cateodata salvatoare. Nu e ciudat deloc. Nu degeaba e dragostea oarba nu?
NOU
Nea Ilie, doar asa putem sa le zicem ca membershipu’ ala in clubul 25cm+ e pe bune – “ia fata si pune-ti ochelari, n-ai vazut ce-ti zise doctoru?”
NOU
Ma inscriu si eu in clubul fanilor de domnisoare cu ochelari.
NOU
Bai, NU!
OK, inca nu – 46 si vederea e 20/20 da’ intr-o luna m-a programat nefasta la control, cica “poate treci si tu in randu’ lumii si bagi ochelari” 😀
NOU
“Vitan, locul unde nu mergeau nici taxiurile.”
Cand asta?
Chiar sunt curios cum au evoluat zonele Bucurestiului din 89 incoace.
Stiu ca la un moment dat, tramvaiul 1 (sau ce numar o fi avut mai demult) avea statie chiar in pasajul Victoriei, dar statia aia a fost desfiintata din cauza pericolului la care erau supusi calatorii, dar mi-ar placea sa aflu mai multe.
Are cineva niste linkuri cu mai multe informatii?
NOU
80-90
NOU
Aideplm.
Asta-i intrebare de bagi niste lume de p’aici in andropauza ca pe Arghezi…Urmatoarea o sa fie “oare de ce petrecea Pantelimonu’ toata noaptea?”
Adevaru’ e ca intra taxiul acolo, dar doar daca-l rugai frumos. Restu’ incepeau sa traga cu ochiul la antebrate de pe la Ramnicu’ Valcea incolo.
#cubastonulprinbucuresti #IL=
NOU
Clasa a 3-a? Eu am sesizat ca nu vad la tabla in clasa a 3-a. Ochelari am abia de la 18 ani, pentru ca dupa ce era sa schimb forma unui pieton pe trecere, instructorul m-a dat jos din masina si nu m-a primit fara ochelari. Asa ca, desteptul satului, in loc de ochelari de corectie un an, port forevă.
NOU
21, dar trebuia de pe la 19.
Eram în armată, ne chiombeam la lună printr-o lunetă de artilerie AA. Toți vedeau craterele, unii chiar și parcarea OZN, numai eu am scos cârpa de bocanci să șterg lentilele care mi se păreau aburite.
După scatoalca luată de la locotenent, mi-a zis ca la un frate mai mic și mai prost: “băbăiatule, să te duci tu în pula mea la oculist, căci nu ai șanse să nimerești nici gaura, la cât ești de chiorbeliu!”.
Gaura am nimerit-o, căci și-o îndesa ea, cu mâna, iar “ocelari” mi-am pus 2 ani mai târziu, când nu mai vedeam nimik la tablă, și doar nu vreați să stau în prima bancă, lângă tocilarii anului.
NOU
Parcă în Cambodgia, khmerii roșii au băgat niște plumb în câteva sute/mii de oameni doar pe criteriul ca purtau ochelari, ceea ce, la mintea lor, însemna că erau intelectuali, că de ce ți-ar trebui ochelari altfel? Și intelctualii, adică oameni deștepți, nu erau pe placul regimului.
NOU
Minerii ne alergau că aveam ochelari.
NOU
Pe la 52 am inceput sa citesc seara cu ochelari +1.25. Acum cind scriu sint fara ei. Zile si zile. La departare inca vad perfect.
NOU
De la 10 ani trebuia sa port si eu ochelari. Din acelasi motiv am ajuns la 18 ani fara ochelari, cu vederea distrusa si cel putin 2 ani de adaptare pana sa pot face scoala de soferi.
Acum, fiica-mea cea mica este suparata tare ca nu poarta ochelari, fiind singura din familie cu vedere perfecta. La scoala, cei ce port ochelari sunt smecheri acum. Bineinteles la o scoala de fite.
NOU
De aia nu-mi fac eu corecția cu laser. De $6000 cât costă una decentă, aș putea să-mi cumpăr ochelari în fiecare zi.
NOU
Pai daca o afecteaza atat de tare, cumpara-i niste ochelari falsi.
NOU
38, pare c-ar şti să gătească ceva.
NOU
În clasa a V-a profesoara de matematică și-a dat seama că eu am nevoie de ochelari după ce mă vedea oră de oră cum copiez exercițiile de pe tablă de la colega de bancă. A anunțat-o pe mama să mă ducă la oftalmolog. În gimnaziu nu am avut probleme că port ochelari, abia în liceu și în facultate i-am urât din tot sufletul. Am prins ramele de metal care se îndoiau imediat, la care aveai șansa să îți pice lentila și stăteai să o cauți și să pui șurubul înapoi. Refuzam să port ochelarii la discotecă, ceea ce a dus la multe momente penibile ( de ex – la un revelion unde îți puneai tu mâncarea în farfurie eu mi-am pus în farfurie aranjamentul de pe masă, părea apetisant :))))Anul trecut am încercat lentilele de contact, sunt faine, dar le-am purtat doar la evenimente, în viața de zi cu zi prefer tot ochelarii, deja mi se pare că arăt ciudat fără ei.
NOU
O sa las asta aici pentru tine:
i.redd.it/ji1lpd6lcqdy.jpg
NOU
Relatia mea cu ochelarii a inceput anul trecut, la 32, dupa ce mult timp am refuzat sa cred ca eu am o problema. Viata e mult mai buna de-atunci, am scapat de dureri de cap si lacrimat agresiv din senin. Rautacismele vin doar din partea celor care nu poarta. Inca >:)
NOU
Ochelarista de când știu sa traversez singura strada, de prin clasa a 2a. Îmi amintesc și acum ce feeling dubios am avut când am pus prima data ochelarii pe nas și am realizat cum vad oamenii de fapt- sau cum ar trebui sa vadă. Credeam ca e normal sa nu fiu chiar sigura în ce autobuz ma urc, trebuia sa aștept sa vina super aproape sa vad numărul:))))
NOU
Trebuia sa-i port cred ca de pe la 13-14 ani dar am facut-o la 18-19 ani timp de vreo 2 luni (ajunsesem la -2, asta mai explica unele alegeri dubioase pe la 16-17ani :)) ). Ma enerva ca trebuia sa intorc tot capul dupa fete pe strada si nu era fun cand erai de mana pe strada cu alta… Plus se abureau (era prin toamna-iarna).
Am inceput sa port lentile de contact si viata a revenit la normal.
Am si o pereche de ochelari care ii folosesc acasa de obicei.
NOU
A incercat unu’ sa-mi zica aragaz printr-a 3/4-a, dar n-a prins. Oricum, nu i-am purtat prea mult. Nu-mi amintesc de ce, probabil aveam parinti gen antivacsari, dar nici nu le simt lipsa (ma rog, intre timp am devenit usor mioapa, au trebuit altii, deci trageti si voi morala de-acilea). In schimb, au ras niste baieti buni de mine prin gimnaziu, ca purtam cercuri.
The bigger the hoops…
Aveam de gand sa ma plang ca nu-i niciuna cu Superman pe tricou (sau lipsa lui), dar m-am linistit la vederea ei.
Ochelarii mei preferati:
arhiblog.ro/poze/2021/03/ochelari-iste27-1.jpg
arhiblog.ro/poze/2021/03/ochelari-iste32-1.jpg
arhiblog.ro/poze/2021/03/ochelari-iste26-1.jpg (mentiune speciala, ca-i tipa draguta, altfel pozitia n-ar fi cine stie ce)
NOU
De la începutul lui 2020. Într-un an de zile, pe fond psihic, mi-am pierdut vederea cu care mă mândream la vârsta mea. Mno, asta este, mai devreme sau mai târziu tot se ajungea la ochelari 🙂
NOU
uh, gizas, asa nasol?
NOU
Yup, anul ăla a fost cu de toate. Cu job futut din motive de coleg halitor de fecale, cu divorțul în fața ușii, cu depresie, pana mea. Am pierdut ochii. E bine că am pierdut doar atât, ce să zic 🙂
NOU
Dupa ce ne-ai aratat-o pe Maddame astea toate is urite. Si fac pariu ca si proaste…
NOU
am ridicat stacheta, adevarat
NOU
Port ohelari de 10 ani, de cand am devenit majora. Deficiente de vedere am din gimnaziu, cand nu vedeam la tabla si ma chinuiam sa focalizez, dar diriginta mea minunata a dedus ca “am o privire dusmanoasa” – chiar i-a zis asta mamei in sedinta.
Parintii mei au fost cei care m-au descurajat constant in privinta ochelarilor: ca n-am nevoie, ca e doar in mintea mea, ca doar fraierii poarta ochelari. Cum sa nu iti iubesti familia…
La 18 ani m-am prezentat singura la oftalmolog, cu bani de la un unchi si mi-am facut prima pereche de ochelari. Best day ever
NOU
prima data am avut ochelari in gimnaziu, dioptrii f mici, miopie, dupa ce au ras de mine colegii nu i am mai purtat deloc.
prin clasa a 10a nu stiu ce s a intamplat, brusc nu am mai vazut la tabla, vedeam dublu si in ceata, n am avut de ales.
s a ras si in liceu de ochelarii mei. abia la aproape 30 de ani am gasit niste rame care sa mi se para si mie ca arata normal pe fata mea.
NOU
Port ochelari de pe la 4 ani. Am simtit din plin stigmatizarea. Prin liceu s-a domolit, la facultate deja nu-i mai pasa nimanui.
Planuiesc sa scap de ei din motive de utilitate nu de stima de sine.
Plus costurile. Cred ca am cheltuit banii de un Logan pe consultatii, ochelari, rame, reparatii etc.
NOU
Am purtat ochelari un an de zile, cand eram tinerel de 25-26 de ani. Nu mai vedeam la distanta, dar un an de purtat ochelari a rectificat eroarea. Aparent sunt ok chiar si acum, la 42 de ani. Cand sunt obosit redevin iar chior. Fac control oftalmologic la 2 ani, obligatoriu-cerinta de la companie.
NOU
Ochelari de pe la 16 ani, miopie; accentuata in facultatea de medicina si rezidentiat. Noroc ca mi-s oftalmolog. Am mai multe perechi, de vedere si de soare si port destul de mult lentile de contact pentru ca ochelarii ma incurca la microscop par iegzample si acum cu masca se si aburesc, indiferent de lentila. Mi-e groaza de momentul cand n-oi mai vedea aproape (presbiopie), ca miopii vad foarte bine aproape si cred ca va fi nasol sa nu vezi cum esti obisnuit. Cu toti ochelarii, sa fim multumiti ca vedem, ca e tare rau sa fii in intuneric…
Duceti-va copiii la oftalmolog, preferabil pe la 3-4 ani, ca nu se stie niciodata cat de mult bine le puteti face, unele chestii netratate la timp se pierd ireversibil.
NOU
presbiopie aici. sux big time. ochelarii aia sunt niste mizerii. nu exista cale de iesire
NOU
Eu sper sa ma simt ok cu lentile de contact multifocale (progresive) cand o veni momentul…
NOU
nicio treaba, am eu si mici, si mari. absolut inconfortabil, e un chin sa vezi, orice ai incerca. presbiopia suge grav, eu eram fan lentile, pur si simplu le am degeaba
NOU
Port ochelari de la 9 ani. Nu vedeam la tabla mai nimic, mijeam ochii, copiam de la colega de banca ce scria pe tabla. Ce huzur pe mine cand am primit primii ochelari, toate obiectele din jur aveau culoare si contur. Nu mai conta ca aratam cu ei ca Betty cea urata, eram fericita. Mai putin cand ma faceau colegii aragaz cu patru ochi. 44 ani mai tarziu, vad ca vulturul. Cu ochelari, desigur, ce-ati crezut …
NOU
Cine poartă ochelari are și țâțe mari? Întreb pentru un prieten.