Contul meu
Vorbeam ieri cu Andrei despre articolul meu cu cititul (nu vreți să știți câți bostănei răcneau în spam că nu ești cult, nu citești cărți culte, ce e aia SF??) și ne gândeam la o chestie.
Toți știm gagicuțe trecute de prima tinerețe, care și-au cam atins limita capacităților și nici nu sunt făcute să o vireze spre prostituția intelectuală gen coach și transformations de diverse tipuri. Genul ăsta de femei sunt cel mai bogat filon de pițiponcism literar, la ele vezi numai Carnegie, Harari, studii de psihologie, marketing, chestii greucene.
Ele fiind, în cel mai bun caz, secretare la 40 de ani. Pardon, assisten manager. Și nu reușesc să înțeleg. Cărțile alea sunt pentru dezvoltare pe verticală, îți deschid un alt fel de orizont economic. Dar tu ești secretară. Nu devii expert marketing citind lucrări de popularizare, când ai 40 de ani și tot ce ai realizat a fost să iei interviul de secretară deschizând ușa cu orice altceva decât mâinile sau nasul. Nu înțelegi filozofia economiei keynesiene citind o carte despre care ai auzit pe net și care e populară pentru că e ca un articol de blog, e scris cu cuvinte ușoare, să înțeleagă toată lumea.
Vă spun, internetul a distrus umanitatea. Înainte de asta, femeile de genul citeau Daniele Steele și Sandra Brown, discutau în fața unei cafeluțe ce s-a întâmplat în ultimul volum, se felicitau pentru cultura maximă de care dădeau dovadă și totul era bine.
Acum e nevoie să epatezi public. Oamenii trebuie să vadă că dormi cu Carnegie sub pernă și îl ai ca înălțător de scaun la birou, când faci cafeluțele. Nu e suficient să îți satisfaci emoțiile interne, trebuie să se vadă la exterior că tu ești diferită, ești mai bună, ești superioară iar ce faci acum e doar un accident cosmic.
Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Pe scurt
NOU
A fost candva epoca lui osho. Daca nu citeai nu intelegeai viata. In ce ma priveste, am vazut seria documentara de pe netflix si i am inteles aluia viata si ca am facut o alegere buna ferindu-ma de cartile lui.
NOU
Eu, unul, citesc NUMAI SF si fantasy. Citesc pentru escapism. Ce escapism e ala unde citesti despre viata de mizerie a unei familii din Napoliul anilor 50? Sau despre descrieri interminabile despre “vanzatorul de ziare de la taraba din colt care avea o palarie grena cu cozoroc indoit, pe care si-o scotea adeseori din cap, scarpinandu-se dupa ureche in timp ce bombanea la adresa fascistilor pe un ton ascutit, in timp ce-si ducea mana la piept, de unde scotea un pachet sifonat de tigari puturoase, fara filtru” – si as putea continua la nesfarsit asa, vedeti? Daca as vrea cred ca m-as imbogati scriind asemenea maculatura.
Astea zici ca-s carti scrise de acelasi autor, plictisitoare, in care nu se intampla nimic, pline de mizerie si de personaje care probabil au haituit copilaria autorilor. Cumva ca filmul romanesc contemporan, unde familia comunista sta la masa si discuta cacaturi despre cat de rau le merge, iar camera insista pe musamaua rupta intr-un colt, ca sa intelegi ca e vorba despre comunism. Si invariabil, cartile astea nu au deznodamant, au vazut autorii ca filmele alea bune, de arta, se termina asa, in coada de peste si au zis sa scrie si ei la fel.
Murakami, Vargas Llosa, Isabel Allende, Garcia Marquez – si alti autori supraevaluati, pe care ii gasiti in colectii apt intitulate “Raftul Denisei” (sa mai ziceti ca editurile nu-si cunosc clientela).
Pai contrastati asta cu un Sanderson, unde numai munca de cercetare si creatie pentru sistemul de magie dintr-un singur setting cred ca dureaza un an, pe cand laturile mentionate mai sus sunt aruncate pe piata anual, ca e usor sa scrii prost. Comparati cu un Andy Weir, cu un Hugh Howey, cu un Ted Chiang si multi altii, care stiu sa scrie carti pe care chiar sa le si termini cu nesat. Asta e literatura, nu cacaturile pe care le cumparati, citit 20 de pagini si le lasati pe noptiera sa se umple de praf. Pana si autorii stiu ca nu le terminati, d-aia nici nu se mai obosesc sa va scrie deznodaminte, ca oricum intrati apoi pe Goodreads sa dati 5 stele la ultima balega mentala a lui Coelho, sa zica lumea ca sunteti culte.
NOU
Pe libris sunt 50 de titluri osho.pe care trebuie sa o citesc sa fiu cool?
NOU
@Zugu, tocmai când voiam să zic “my brother from another mother” mă tuflești dând cu piciorul în Allende. 🙁
E unul din autorii mei favoriți (deși nu îmi plac absolut toate cărțile ei). Cel mai probabil am început s-o citesc înainte să ajungă “la modă”, respectiv prin 2002 sau 2003.
Apropos, alcoo Humanitasu’, traduceți și voi “Afrodita” în cincinalul ăsta?!
NOU
@ zugu
daaaa
nu-mi vine să cred că m-am străduit să termin primul volum din tetralogia napolitană
pe principiul că dacă e așa de superlăudată de toată blogosfera trebuie totuși să fie bună
probabil nu pot eu recepta marea literatură și sunt la nivel de The Checquy Files sau City of Stairs.
NOU
Nu mai pot eu de aia care spun ca SF nu e cultura. Daca asta imi place, asta citesc. Te ia durerea de cap cand vezi ce de culti au aparut peste noapte. Toti citesc niste carti care in cel mai bun caz iti dau dureri de cap. Nu tata, eu citesc cu placere si de placere, asa ca citesc doar carti care imi plac. Nu ma apuc acum de carti de psihologie sau cine stie ce imbarligaturi savante doar pentru ca spun unii ca nu sunt cult. Foarte bine, nu sunt cult, dar asa incult cum sunt, ma simt bine atunci cand citesc o carte buna, care are o poveste buna si e scrisa de cineva care chiar stie sa povesteasca.
NOU
Na ca exista si treaba asta. Book shaming sau Cultura shaming (?). Plm, sa citeasca fiecare ce o dori, pana la urma nu e decat un hobby. Faptul ca ne dam aere de culti ca am citit x carti in ultimele y zile, denota o lipsa de siguranta. La fel si cu cinefilii care stramba din nas la orice film din ultimii 20 de ani sau melomanii carora le put genurile muzicale pe care nu le asculta.
Let people be. Si daca unu o arde cu arogante sa intelegem ca problema e la el, nu la noi.
NOU
dar au toti dreptate, odata cu industrializarea si digitalizarea toate lucrurile s-au transformat in maculatura, e important sa produci ca sa ai ce manca, si fiind deschidere globala poti produce orice cacat pentru orice retardat, valoarea e subiectiva insa valoarea cu un anume scop nu e subiectiva dar majoritatea le vor confunda, si nu nu ma intereseaza nici un fel de input de ‘mentalitate’ din exterior, let them live e pentru idioti, si ca orice civilizatie care se respecta decaderea de la masa de idioti vine.
NOU
ce-o mai face aia cu fruntea mare, care era fiartă pe bibliografii?
NOU
Daca nu citesti Nietzsche si Kant esti degeaba ! 😀
NOU
Stai sa vezi cand citesti Nicel,ai multe arfe in cap si crezi ca pe ala il cheama FIX asa.
NOU
Acum vreo 15-16 ani, printre colegii mei de facultate de la Cluj, erau la moda Salman Rushdie, Pascal Brukner, Orhan Pamuk, cam de astia imi aduc aminte.
Sunt curios ce o mai fi acum la moda.
NOU
nush man, pe mine a mea ma bate de ma kk pe mine la mortal kombat.
bine, a ta are pisol, deci …
NOU
Cum adica, gary vee nu mai e de actualitate?
Semnat, un bostanel.
NOU
Bravo, da, peste tot numai forme fara fond. Dar cu fund, eventual… Pentru ca nu mai privim in sus? ( apropos de film) .
NOU
Hai ca dau aici commentul pe care voiam sa il dau la “don’t look up”. Genul asta de cultura fast-food pentru mase, in care se ia o idee vag banala si se explica de 5 ori ca sa se simta prostul cult cand consuma, nu e de azi de ieri.
Au facut-o in literatura si cohelo si dan brown, mai nou si evreul cu homo sapiens. E o retea buna, pentru ca hraneste egoul celui care citeste si “pricepe” ce e acolo. El e special, el si inca un miliard care au citit cartea X. Asa s-a ajuns cu cititul de carti “la moda”.
Oricum, sa nu ne mintim, mai bine asa decat ca pe vremea lui ceasca cand dadea bine sa ai peretele biblioteca cu carti cartonate frumos, dar din care nici 10% nu erau cu adevarat citite.
NOU
Pe vremea cand cotidianul avea miercuri carte. Cumpar si un cunoscut ma intreaba, ti-ai luat ziar? Si raspund, mi-am luat carte! Pentru ala parea ceva sf sa iei un ziar ca sa citesti o carte.
NOU
Râdeam ca proasta, eu de mine, când cumpăram “gazeta sporturilor” în perioada când se vindea cu o carte polițistă de un autor nordic.
NOU
Da, multe din campaniile alea ziar+carte din perioada chiar au fost super misto, cu carti bine alese plus ca mai citea lumea. Cred ca a fost ultima zvacnire a presei scrise, dupa care s-a ales praful total.
NOU
@Boris vezi ca ai uitat sa mentionezi ca evreul e si gay
NOU
Nu stiu Carnegie. Nici Osho. Dar Harari nu mi se pare ceva cu care sa te lauzi nu pentru ca nu e de inteles, ci pentru ca e prea simplut daca ai trecut de liceu si o facultate (nu Bioterra). Adica e un amestec de antropologie de nivel hobby cu istorie si cu niste aspecte sociale, pe alocuri filosofie si cam atat. Cred ca merge pe ideea de Dan Brown, sa explic de ce: idei luate si mestecate, prelucrate si scuipate si lasa cititorul sa faca conexiuni extrem de simpliste, care ulterior aduc o satisfactie extraordinara celor de un nivel intelectual…mai putin inalt 🙂 Adica: asa-i ca omul inainte de a trai in societatea de acum a evoluat si a trecut prin mai multe faze, inclusiv vanator-culegatot? Asa-i! Pfoai, stiam eu ceva, e exact cum scrie asta aici, atata de bine scrie, vezi ce destept sunt, asta zice exact ce știam si eu!
Este un fel de science dumbed down, doar ca e la un nivel mult prea simplist. Poate asa trebuie pentru publicul larg, nu stiu. Am citit dou carti de Harari, ultima nu am mai avut rabdare.
NOU
Well, cu excepția antropologilor, istoricilor, sociologilor de formație și profesie, pt noi, restul omenirii toate subiectele pe aceste teme sunt la nivel hobby. 🙂
NOU
Fix asa, zici ca am scris eu comentariul asta 🙂
NOU
bine, cartile astuia nu au adancimea si subtilitatea maculaturii religioase!
NOU
“Carnegie […] îl ai ca înălțător de scaun la birou, când faci cafeluțele”
E in regula, macar au o utilitate cartile alea.
NOU
am observat piți din astea pe fb și instagram cu poze cu cartea dar pusă în așa fel încât să i se vadă ei bucile, cracii, decolteul generos zici, că vor să se f… nu vor să-ți arate ce citesc.
NOU
Da.
Asa este!
🙂
NOU
eu stiu pe una care mergea in IOR cu cartea si o paturica vara si citea in speranta ca intra in vorba cu un intelectual. A futut-o un politst care o avea si mica si termina si repede. Si mi-a si povestit 🙂
NOU
Din comentarii eu am priceput cu ce nu e ok să mă laud că citesc. Sunt mulți autori pe care o să-i evit. Mai bag un serial!
NOU
Tocmai am terminat de citit un chick lit. Am avut ani intregi in care am citit doar lucruri serioase si non-fictiune gen istorie sau paihologie, dar de cand cu pandemia m-am intors catre beletristica. Pur si simplu simt nevoia sa evadez din realitatea asta angoasanta si sa citesc ceva senin si vesel. Nu ma mai apropii nici de romanele cu subiecte grele gen Holocaust. Cel mai bine ar fi sa isi vada fiecare de cartea proprie si sa nu isi bage nasul in cartile pe care le citesc altii.
NOU
Unde sunt vremurile cand dadeai un ciubuc la chiosc, sa iti pastreze un rahan, un verne?cand se mai citea, epoca dinainte de feisbuci si instatate.
NOU
Ce are lumea cu Harari?
Mai exact cu Sapiens, celelalte cărți sunt încropite după succesul lui Sapiens.
Cred că 80% din cetățeni – puneți altă cifră dacă nu vă place – nu pricep informația venită într-un ambalaj mai complicat decât cel al lui Harari.
Aici mă includ și pe mine, am trecut prin școală ca gâsca prin apă, învățând mult, dar fără să înțeleg nimic. Fiindcă informația venea într-o formă complexă și cleioasă – ca pentru oamenii inteligenți. Nu ca să fie asimilată de cele optzeci de procente de proști.
Vor fi fiind n-șpe cărți de istorie / antropologie mai bune decât Sapiens, dar sunt și mai greu de procesat.
Probabil e antropologie pentru proști, dar dacă am fi avut în școală o materie de genul “biologie for dummies” nu ar fi atâția antivaxeri.
NOU
Trebuie sa incepi de undeva, dar dacă ești la a 14a carte de popularizare pe același subiect probabil ai o problema… In primul rand pentru că e clar că nu ești pasionat de subiect sau nu îl înțelegi, daca tot ce faci este sa recitești la nesfârșit cam aceeași informație sub alta formă.