Am lăsat pe astăzi articolul final din săptămâna aceasta de tester de vacanţe, pentru a mi se putea sedimenta senzaţiile şi ideile, pentru a putea scrie la rece şi chiar pentru a putea răspunde unor întrebări din comentarii.

Asa că, să o luăm într-o ordine.
Traseul: Dacă e să calculăm din Bucureşti, e de plâns, pentru că exceptând cei 150 de kilometri de autostradă desţelenită, drumul până acolo e un iad, care iad şi-a adăugat acum şi oraşul cernavodă, unde se formează cozi uriaşe, pe ambele sensuri.

Pe de altă parte, în mamaia ajungi relativ uşor la el, este imediat după Golden Tulip, în nordul staţiunii. Pe stâlpi sunt panouri mari, cu hotel Vega, e imposibil să nu îl găseşti. Ah, şi nu mai sunt bariere în mamaia. Sunt căsuţele alea care obturează şi ele traficul, dar în principiul, accesul e mult mai lejer.

Hotelul: Hotelul, ca şi construcţie, este vechi, având în vedere că în el s-a filmat Nea Mărin Miliardar. Dar cred că este renovat foarte recent, pentru că faţada arată într-un mare fel, iar interiorul are totul nou, nevăzându-se pe nicăieri patina timpului, reprezentată de o stinghie uşor desprinsă, un duş care picură sau depuneri de calcar pe metale.

Parcarea este destul de mare. Putea fi şi mai mare, am văzut că vineri seara o cam dăădeau cotită, că nu reuşeau să îi găsească loc unui nene cu o maşinuţă haurită, dar a durat foarte puţin. Înţeleg că unii comentatori se manifestă în direcţia dată de lipsa unei parcări decente. Mie în poză mi se pare foarte decentă şi aş vrea să nu uite nimeni că în marea majoritate a locaţiilor străineze cu ştaif, îţi plăteşti parcarea singurel. Probabil de asta sunt şi parcările suficiente, aşa cum am făcut eu când mi-am scos maşina din parcarea hotelului Timişoara, când am realizat că parcarea e 10 dolari pe zi.

Din parcare am fost preluaţi de bell boy, care ne-a dus bagajele în cameră, fără ca noi să ridicăm un deget. Recepţionera a fost foarte politicoasă şi de ajutor, ba chiar ne-a schimbat camera cu una mai sus, pentru că cea rezervată iniţial nu era încă gata. La Ibis am fost trimis la plimbare o oră, până a fost gata camera.

Au fost foarte prompţi când le-am cerut să fie montat un pătuţ de copil în cameră. Acesta e unul din testele majore pentru un hotel şi un restaurant, existenţa pătuţurilor şi ale scaunelor de copil. Test trecut cu brio, toate aceste accesorii fiind prezente şi de marca ok, adică Chicco

Camera: Camera nu a fost foarte spaţioasă. Te-ai aştepta ca la 5***** să ai totuşi o cameră unde să te poţi măcar învârti. Nu a fost şi cazul la Vega. Dacă patul are 2 metri lungime, probabil camera are 3 cu totul şi vreo 4 metri lăţime. Completate cu un hol de cca 2m. Repet, destul de înghesuit, dezamăgitor pentru cei 1470 de lei plătiţi pe o noapte. Altfel, camera foarte elegantă, totul din cameră de bună calitate şi alese cu gust, balconul destul de spaţios şi echipat cu o soluţie foarte ingenioasă pentru uscatul prosoapelor şi al hainelor.

Baia destul de spaţioasă şi ea, eu având ca ultimă amintire jenantul hotel de 5 stele din grecia, Athena Pallas, unde trebuia să stai pe budă cu picioarele pe laterală, pentru că wc-ul era lipit de suprtul chiuvetei. Duşul mare, puteam sta în interior relaxat, nu avea nici o scurgere suspectă, iar pe jos un material rugos, care nu mă lăsa să alunec. Partea funny e că eu, fiind la 8, stăteam şi aşteptam câteva minute până venea apa caldă, indiferent de momentul zilei în care făceam duş. Iar asta spune multe despre cât se spălau colocatarii mei de la etajele inferioare.

Curăţenia în cameră, foarte bună. Dacă stau să mă gândesc, e primul loc unde camera mi-a fost făcută de 2 ori pe zi. Plus ciocolăţele pe perne, asta aşa, ca un touch de fineţe. Lenjeria de pat schimbată în fiecare zi, prosoapele la fel. Halate de baie comode, unul din ele chiar mă încăpea, papucei moi.

Ultima poza e strict descriptiva pentru camera, nu e facuta de mine.

Masa: Eu am avut demipensiune, adică micul dejun şi masa de prânz. Micul dejun nu este fabulos. Ok, are somon, prosciutto şi şampanie. Eu nu mănânc nici somon, nici prosciutto, nu îmi place peştele. Iar şampanie…cred că trebuie să fii puţin alcoolic să bei şampanie la 8-9 dimineaţa. Nu am văzut pe nimeni care să o facă. Altceva…bacon prăjit, cârnăciori de bere, cremwurşti destul de fazi, fructe diverse şi pepeni nu foarte dulci.

Masa de prânz este tot bufet suedez, fiecare trece şi îşi ia ce vrea. Nu foarte satisfăcător. 2 feluri de ciorbe, pui şi vită. Poate eu vreau să mănânc supă. Sau o ciorbă de burtă. Destul de deranjant să fii limitat la câteva feluri de mâncare doar pentru că sunt incluse în preţul camerei. Pentru mine, carnivor convins, cam foamete, multe feluri de legume la grătar, salate, macaroane cu diverse şi cam atât. Restul mâncărurilor, bunicele la gust, decent preparate, nu am avut nici un hemoroid inflamat de la ele, dar nu senzaţionale. Oricum, am mâncat o singură dată de prânz acolo, dar bazat pe impresia lăsată de acel prânz, nu m-aş duce să plătesc o consumaţie la acel restaurant.

Servirea foarte ok, mesele se goleau de resturi imediat, chelnerii foarte respectuoşi şi decenţi, absolut nimic de reproşat aici, mai ales că amintirile mele cu chelneri, la mare, nu sunt din cele mai plăcute.

Sâmbătă seara a avut prezentare de modă Cătălin `numaisuntpoponar` Botezatu. Chestia care m-a enervat puţin, pentru că ne-au evacuat de la piscină de pe la 5:30, ca să scoată şezloangele din timp. Destul de naşpa ca la 5 stele să mă trezesc că eliberezi şezlongurile din jurul meu şi să mă întrebi cât mai stau, că trebuie să le iei şi pe ale mele. Un mare punct în minus.

Plaja: Plaja este uriaşă, cred că vezi pe o distanţă de 1 km umbrele şi şezlonguri cu vega şi minibaruri. Destul de curată, fără scoici sau alge. Desigur, fiind populată de rromâni, mai îşi iţea capul din nisip câte un fost porum fiert sau nişte sticle. Ba chiar şi nişte coji de seminţe, ca să nu uităm că suntem o ţară cu o populaţie eminamente rurală.

Distracţii pe plajă, diverse. Scutere, parapante de alea de apă, ca să nu le zic paraşute, că pot fi confundate. Habar nu am preţurile, nu am fost interesat plus că bugetul meu a fost destul de redus.

Timp Liber: Modalităţile de petrecere a timpului liber sunt relativ puţine, pentru că Mamaia e plină de baruri şi restaurante. Destul de limitat, dacă e să mă întrebi pe mine. Mi-ar fi plăcut de exemplu să mă dau într-un Ferris Wheel, sau un spectacol, fie el de circ sau de dans. Nu prea găseşti aşa ceva, din păcate, exceptând nemuritoarele spectacole cu Jean Paler, Stela Popescu şi Arşinel sau Doru Octavian Dumitru.

În rest, restaurante gălăgie. Gălăgie adică la propriu. Peste tot pe unde mergeai, urla un cântăreţ sau un CD. Ne-am dus să mâncăm o lasagna la La Pizza (scârboasă mâncare, nu o recomand nimănui, buah, bleah, bleax) iar alături a ănceput să urle gureşul domn Nelu Ploieşteanul. Bine, nu urla el, ci boxele date la maximum, de trebuia să urlăm în urechea chelnerului să ne audă. Nu mai zic de o eventuală conversaţie la masă.

Ţâşnitorile de la casino sunt pline de mizerie, se vede că nu le-a mai curăţat nimeni de anul trecut. Chioşcurile cu diverse au urcat preţurile până la cer, am vurt să iau o sticlă de Tequilla Jose Cuervo Especial, 180 de lei. În magazin e până în 60-70 de lei. Trocariciul ăla de te poartă peste jumătate de mamaia era destul de gol, lumea nu se prea înghesuie să se mai dea în el.

Singura atracţie mai de doamne-ajută, dar doar de zi, este Aqua Parkul, care e chiar miştocuţ, deşi destul de scump la 15 euro de persoană şi 8 euro de copil. Totuşi, aş da banii ăştia oricând, pentru o zi de distracţie acolo. Vorba unei prietene care a ieşit de pe unul din toboganele alea : sunt pregătită pentru sexul anal.am nişte fisuri cât pumnul. Nu de la altceva, ci de la jeturile de apă.

Obiective turistice: Nexam. În mamaia chiar nu ai ce vizita, în afară de Delfinariu. Casinoul de pe faleză e o paragină, acvariul e o cameră cu câţiva peşti leşinaţi, planetariul probabil că e acelaşi ca acum 40 de ani. Da sigur, stelele nu şi-au schimbat poziţiile decât nesemnificativ şi imperceptibil, dar confortul ar trebui să fie puţin altul.

Concluzia mea proprie şi personală.

Hotelul e frumos. Şi mai frumos prin faptul că nu te calci pe bătături cu toţi cocalarii. Dar scum. IMENS DE SCUMP. 1470 de lei o cameră?? aproape 400 de euro?? pe noapte?? Nu am suficiente semne de întrebare pentru asta. Înţeleg principiul de funcţionare al unui hotel de 5 stele, înţeleg exclusivismul, dar comparativ cu un hotel din staţiunile mai dinspre noi ale europei, diferenţa e uriaşă. În Grecia am plătit 750 de euro pe 7 nopţi de cazare. Da, condiţiile sunt incomparabil în favoarea lui Vega, dar totuşi, mult, mult prea scump.

Desigur, dacă aveţi bani, puteţi merge. Era un grup de vâlceni pe la piscină, care îşi turnau şampanie în cap şi se întrebau retoric `ce mai e 100 000 de euro în ziua de azi, cuaie`. Aşa că, dacă sunteţi de aceeaşi părere, hotelul Vega e bun şi acceptabil.

Tester de vacante este organizat de arhiblog.ro impreuna cu una din cele mai mari agentii de turism, AA TRAVEL, Ford si Rompetrol

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.