Cică atunci când îmbătrânești dai în mintea copiilor.
Mno, într-un fel e adevărat. Te naști, n-ai dinți, sugi lapte, mănânci măr ras cu biscuiți…
Când îmbătrânești te întorci de unde-ai plecat.
M-am dus la dentistă și zice:
– Nea Ilie, să știi că n-o să mai poți mânca chiar orice, eu recomand măr ras cu biscuiți.
– Da doamnă, să-mi spuneți când o dau pe lapte, să caut de-astea cu sânii mari…

Și vine coana Tanța dimineață la mine:
– Hai, țuțuraș, să te scot la o cafea.
Când să mă îmbrac, n-am găsit chiloți. Mi s-a stricat mașina de spălat și până îmi livrează ăștia alta stau cu toate rufele în saci, și nu știu cum s-a făcut, toate cele 80 de perechi de chiloți ai mei sunt la spălat.
– E, zice coana Sculăreasă, lasă că treci pe la magazin și-ți mai iei.
– Îmi iau, dar până acolo ce port? Că eu nu plec așa cu clopoțelul în vânt… Abia ce-a fost paștele, nu plecăm cu plugușorul.
Și cică
– E, ia și tu o pereche de la mine, cine te caută pe dedesubt?

Băi și n-am ce face și iau niște chiloței de la ea.
Lasă că de mărime am tras de ei, dar erau roz și aveau danteluță, n-am purtat în viața mea.
În fine, m-am îmbrăcat, în 5 minute am fost gata.

După vreo 45 de minute a ieșit și ea din casă.
Pe urmă a intrat iar c-a uitat să-și dea cu parfumul de accent și-a mai stat 10 minute.
Se întoarce și zice:
– Mergem cu mașina mea, te invit eu, dar vreau să-mi zici cum arăt.
– Tot așa de frumoasă ca și-acum o oră, nu știu ce te-ai mai chinuit…
Și dau să urc în mașina ei, are un Mini Cooper de-ăsta mic. Când să urc… băi nene, toate scaunele ROZ.
– Ce-ai făcut femeie? Ce-s astea?
– Hai lasă, n-ai zis tu că sunt frumoasă, ce te uiți la scaune? Sunt huse impermeabile, uite.
Și toarnă dintr-o sticluță de apă plată pe scaun.
– Vezi? Nu trece apa…
Pfai de capul meu! Cum conduc eu sorcova asta?…

În fine, ajungem la cafenea.
Aici, ce să comanzi, că n-am înțeles nimic. Pe vremuri era cafea mare, cafea mică și ness.
Acuma, nuuu… Macchiata Horchata Almondmilka Frappuccina. Uat dă fac?!
Zic:
– Drăguță, până comanzi tu în ce limbă vorbesc ăștia aici, eu dau o fugă până la ceainărie, îmi iau un ceai și stăm colea pe terasă.
Urc în zbârnâitoare, e cam la două străzi distanță, intru la drive-in, dau comandă de-un ceai cald, dau să-l iau…
– Arș! Băga-mi-aș, doamne iartă-mă că e vinerea mare! E fierbinte, cucoană!
– Păi n-ați cerut cald? zice aia.
– Păi am cerut ceai cald, nu fier topit, dă-l în mă-sa, că frige… Cât are, 1000 de grade?
Aia amabilă zice
– Vă dau și-un pahar cu gheață dacă vreți să-l combinați.
Și mi le dă pe-amândouă în brațe.
Plec și până să ajung înapoi la coana Tanța, eu ciumec,  zic hai să le combin așa din mers, țin volanul ușor cu genunchiul…
Băi și nu știu cum am făcut că am tras de capacul la ceai și s-a răsturnat toată clocoteala aia în poală.
Efectiv am urlat.
– Îîînnnng! Aaaaaarrrrhhh! Aaaaaauuuugh.

Ca să atenuez, zic hai să pun gheață, și-am turnat și paharul de gheață desupra.
Ce să mai… degeaba, că ceaiul s-a scurs pe lângă crac și stătea în husa impermeabilă, mă ardea pe la fesișoare, gheața stătea pe prohab, și eu urlam, și mașina o lua aiurea…
Am pus eu frână, dar mă frigea și mi-a scăpat piciorul, noroc că s-a oprit aproape de bordură.
M-a văzut o băbuță, a sunat la salvare, în 2 minute au apărut ăia.

Băi și se dă jos din ambulanță un asistent, măricel de felul lui, dar așa… delicat, cu mânuțele îndoite-n sus, ușor machiat la ochi, cerceluț în ureche… Well, it’s a free country!
Mi-a făcut din sprâncene când a văzut că scaunele erau roz și-mi ieșeau aburi de la spate…
N-am apucat să-i spun ce și cum că m-a luat pe sus, m-a pus pe targă, și-mi desface ușor pantalonii.
Băi… Cât era el de zdrahon, când mi-a văzut chiloții ăia roz și cu danteluță… s-a îmbujorat la față și zice:
– O să trebuiască să vă întorc cu spatele.
Păi și normal, abia așteptam.

De rușine mi-a venit și rău, îmi trecea toată viața prin fața ochilor dar înapoi, mă întorceam în copilărie, la măr ras cu biscuiți, la moașa care mă bătea la fese:
– E BĂIAT! E BĂIAT!
Între timp a venit și coana Tanța, a avut și ea nevoie de îngrijiri, că era să leșine de râs.
– E BĂIAT, E BĂIAT! striga și ea – că are cremvuști… și iar leșina de râs – ia vedeți, e fiert bine?

Vă zic, rușine mai mare n-am tras în viața mea. Nu am decât – așa – o pată roșie pe pulpa interioară stângă, aproape de ce putea să fie o mare tragedie, dar mi-a dat machiatul c-o cremă și mi-a zis să las zona descoperită, să se vindece.
Primiți cu plugușorul?

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.