Una din rețetele copilărieie mele, adaptată la ce voiam eu azi. Bunica îmi făcea cu brânză și presărate cu zahăr. Sau cu carne și peste ele, ceapă caramelizată dulce.

Superb.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.

Pe scurt

Loading RSS Feed

18 comentarii Adaugă comentariu

  1. #1

    Hmm, buni, buni, ce amintiri, pe la noi le zicea coltzunasi. Se faceau cu branza, cartofi fierti si pasati amestecati cu ceapa calita, varza murata chiar si cu gem ca desert. Preferatii mei erau cei cu branza dulce peste care puneam smantana. E varianta romanesca a mult mai celebrilor tortellini italienesti.

    • #2

      E varianta vestestoeuropeană a colțunașilor chinezești. Jos aproprierea culturală! 🙂 Uite o rețetă de la o semi-amică de-a mea:

      andreeachinesefood.ro/2012/01/coltunasi-chinezesti/

      IT-iștilor cu bani și nesătui care vor să se plimbe după pandemie în China le recomand asta:
      en.wikipedia.org/wiki/Da_Niang_Dumpling

    • #3

      Imi place ca linkul lui Maithun duce la un restaurant cu traditie… din 1986. E ca si cum omul ar spune ceva despre piinea facuta de bunica in cuptor si noi sarim ca ‘te ba-nplm cu piinea aia, uite aici link catre o brutarie turceasca! Arhi, de fapt bunica-ta te hranea cu mincare chinezeasca sau italiana si te mintea ca-s chirosti traditionale moldovenesti.

    • #4

      Îmi place că Mircea e un snobuleț îmbâcsit care se agită când nu e cazul, ca gălușca pe fundul blidului.

    • #5

      Posibil sa fie un patriot român plecat in US sa aduca inapoi in tara reteta de hamburgeri patentata de Burebista dar furata de romani si vanduta pe bani grei la americani. Sa ii dorim succes si sa ne strangem cu totii cat mai repede in tunelurile dacice ca sa ne rugam pt el la zeul lup.

  2. #6

    Ne facea bunica’mea, basarabeanca, coltunasi cu branza ….oh!!!!

  3. #7

    Fiica-mea nu se apropia de paste bolognese si i-am facut odata coltunasi umpluti cu sosul ragu. (bine, facusem sosul si am descoperit ca nu am paste in casa)

    De atunci mananca de rupe.

  4. #8

    Incepi sa te perfectionezi. Nu mai apare degetul in cadru 😕

  5. #9

    sa vina hoardele de moldoveni (pripasiti prin bucuresti) cu amintiri din copilarie :))

  6. #11

    Pelmeni prin Rusia si Moldova…

  7. #12

    Arhi se intoarce la origini, pirostile sunt mancare nationala in Russia! Iar in Russia locuiesc tatari! Sunt convinsa ca tatarii, “trecand” prin China, au adus cu ei pirostile.
    Sunt acum o mancare populara in Balcani iar sudul Romaniei le-a imprumutat. La noi, in Ardeal, nu prea se gatesc. Posibil ca si tortellini sa aiba origine chinezeasca si sa ajunga la italieni pe Drumul matasii.
    Ce faina e istoria!

    • #13

      Pai daca cumva o fi invers? Poate Marco Polo le-a dus chinezilor reteta…

    • #14

      @Mircea Mi-ar place sa fie asa! :))))) Ah, sa nu uit sa adaug pe lista cu seriale de vazut, Marco Polo si.. Yellowstone!

    • #15

      Pai in Ardeal daca nu sunt prajite nu exista.
      Poate pentru ca am crescut pe acolo nu ma impac acum cu nimic fiert clar sau gatit la aburi.

      La fel cum nu suport carnea macinata decit in chiftele mici si bine patrunse, prajite bine de tot. Nici nu imi inchipuiam ca pot exista chiftele fierte pina nu am ajuns recent mai pe la est. Sau chiftele cit pumnul…

      Placinte cu altceva inauntru decit verdeata si/sau brinza iar nu m-am atins toata viata. oh, varzarul cu loboda e febletea mea, cind ma pensionez o sa invat sa-l fac 🙂 Am tot incercat pirogi pe aici dar nu reusesc sa ma obisnuiesc cu nimic din ele – continutul e dubios si probablil facut cu carne fiarta, aluatul e de piine nu de placinta, etc

    • #16

      @Andi Daaaa, prajit, fript daca se putea scrumat! :)))))) Varzar? E placinta, lichiul cu varza, copt pe vatra, nu? O nebunie plus lichiul dulce, desert, cu crema de smantana, galbenusuri si vanilie plus placinta cu mere si gris plus, plus …ooooo gramada de alte bunatati pe care nu stiu sa le fac! 🙁

  8. #17

    Anul trecut am mancat pierogi de toate felurile in Polonia, am crezut ca e mancarea lor nationala :). Si dulci, si cu carne sau legume, branza, fripte sau fierte la abur, cu sau fara sos: pe scurt, o delicaciune.
    Coltunasi au la covrigaria Gigi, dar sunt cu aluat de panzerotto/pizza calzone, nu e acelasi lucru, dar cui ii plac grasimile trans si mezelurile ieftine, de alea sa aiba parte.

  9. #18

    N-a durat decat …4 ore? Ahahaha, aceeasi chestie o patesc si eu, zic unii si altii, 30-40 de minute, eu dupa doua hashuri sunt inca pe la inceput 🙂

Adaugă comentariu

Dacă ești la primele comentarii aici, nu încerca să faci pe deșteptul

  • Comentacii pesedisti nu sunt bineveniti
  • Nu incerca sa fii mai arogant decat mine, la mine in casa
  • Linkurile sunt foarte utile, daca nu sunt spam