Luați minciunele la copii.
Va zic, mor, nu pe minciunile și aberațiile mizdicilor de genul, na, fiecare trebuie sa isi castige painea cumva, decat sa fie portapotty in Dubai, mai bine minte pe net si in carti best selling. Mor pe faptul ca exista o caruta de oameni gata sa creada mizeriile astea. Si sa le apere neprecupetit in fata altora.
Nu dați banii pe prostii, luați cursuri de dezvoltare personală la copii!
Ce telefon o fi de 24 de salarii? Au pus ăștia fistic și au scos telefon Dubai ?
probabil un Vertu la mâna a doua
Textele astora sunt mai seci și plictisitoare decât cele generate de LLMuri. Ziua când toate influenceristele for fi înlocuite de AI este aproape.
cine fute LLM?
Câte comentarii ai scris aici pe acest blog cu LLM, Chatgbt, AI și câți or’ mai fi?
Nu și cînd e vorba de dat păsărică…
Seniorule, cum putem să scăpăm de chestiile asta pe mobil? Ideea e că tre sa dau vreo 3 scrolluri că sa ajung la comentarii, țin minte că înainte ajungeam mai repede. Mersi
imgur.com/a/xY5Ojxq
le cere lumea
apeși pe numărul de mesaje de sub titlul articolului.
concluzia este ca, deși autoarea era pe salariu, tot mami și tati ii plăteau totul. nu ai cum sa economisești 100% cele 12 salarii dacă nu ai o sursă de venit constantă.
Bă da’… chiar toți banii i-a pus la ciorap?
Toți bro… la 18 ani nu s-a atins de nici un bănuț. La 18 ani a pus în cutie tot… și tac-su avea încă pe atât…
Pai nu i-a spus lu’ ta-su ca d-alea gurii si-a luat din banii de pe publi24.
Basmul se dorește o poveste cu o concluzie bazată pe o idee irefutabilă, un fel de “Greierele și furnica” dacă La Fontaine era contemporan şi o ardea pe social media. Autoarea, în schimb, nu pare irefutabilă.
irefutabil
La Fontaine sigur că nu o ardea pe social media, da’ domnița se pare că da. Și poate că nu numai acolo se arde.
Vad ca are #ganduriascunse. Unele ganduri trebuie sa ramana ascunse.
Știți bancul ăla cu vânătorul fabulos și tipul care îi ia interviu? Scriu doar replica de final:
“Da’ mai dă-te și-n pula mea!”
Din ciclul : lucruri care nu s-au intamplat niciodata..
Bai nene, da cum drak nu a dat banii pe machiaj, vrajeala, ta-su nu a întrebat de prost, era clar ca o văzuse machiată de multe ori!
era machita, nu machetă… și nu-și cumpăra singura băutura, i-o luau baetii pentru chestii
Am vazut aseara prostia asta, cativa o intreaba in comentarii “cat dracu era un telefon pe atunci, salariul pe doi ani?” si ea raspundea “nu ai inteles, nu am zis asta, mai citeste o data”. Am zis, bine, sunt prost, am citit din nou, tot asa am inteles. Altii o intrebau cum lucra la 17 ani cand era la liceu. Zicea ca era la scoala intre 8 si 15 si lucra seara. Bun, astea pe langa alte o suta de comentarii de genul “vai ce frumos” si “adevarate valori” si bravo si blabla powerful queen, etc. iar astia care incearca sa ancoreze cumva povestea asta in realitate, sunt hateri.
Sa stiti ca nu e chiar asa surprinzatoare povestea, chiar daca ramane poveste, probabil AI.
Am reusit ceva asemanator: m-am angajat la 18 ani, imediat cum am intrat la facultate, stiam ca voi avea un program mai lejer la Cibernetica 4 zile part-time si o zi full. Am deschis un cont de economii unde am depus in primul an cam 70-80% din salariu. Din 500-600 lei lunar in 2005, economiseam cam 400. In aproximativ 2-3 ani, cu banii economisiti asa, impreuna cu partenerul, am luat prima noastra masina sh (si acum ma gandesc ce aiurea a fost sa luam o masina jumi-juma, fiind doar iubiti).
Foarte probabil ori minti, ori esti nemuritoare. Noi, restul, avem o singura viata si e si scurta. Normal, si eu as fi putut manca din tomberoane si sa dorm pe strazi, eram milionar acum. Program “lejer” la Cibernetica – lol, economiseam 400 de lei din 600- unde dormeai, cu ce te deplasai, cu ce te spalai, ce mancai? Hai ca primavara-vara inteleg, cresteau urzicile, mai o pruna, mai un mar, o salata de rucola, dar in rest? Ce faceai cand se rupea un papuc? Sau aveai opinci?
Sa-ti mananci doi ani de sub unghii pentru o masina, co-proprietate? Mda, bun exemplu, sa-l urmeze toata lumea
In 2005, eram student si angajat, iar cand intrau banii, maximul de lux ce mi-l puteam permite, dupa ce plateam toate alea, era o pizza si o Cola la 2 L. Erau vremurile cand lucrai 3-4 luni “la negru” pana sa te angajeze cu forme legale. Sa ai o “carte de munca” era o realizare in sine. La primul job, ajutor de instalator, ne-am prezentat vreo 10 pentru 2 posturi. Foarte plauzibil ce spui tu acolo
80% din salariu depus înseamnă automat cheltuielile curente şi cele neprevăzute acoperite de familie (sau alte surse). Cam de aici trebuie plecat în estimarea veridicității unei relatări.
“am strans 300 000 de euro in facultate si am deschis aceasta afacere cu frozen yoghurt in mega mall”
Eu cativa ani dupa primul salariu nu am economisit nici un ban.
Alta senzatie cand in loc sa cumpar o bere de la magazinul din cartier mergeam la Metro si luam un bax de 24 :)) Acel sentiment de realizare in viata nu a fost batut nici pana azi desi dupa aproa 20jdeani as putea cumpara un palet.
Unde sloboz e asta tv host?
eu la 18 ani am avut primul job, aveam o saptamana de cand incepusem facultatea, anul I, si aveam job de asistenta pentru un manager de echipa la NN Asigurari.
150 Ron/luna pentru 3-4 ore/saptamana. dupa ce imi plateam lunar telefonul mobil, abon redus de transport si cei 5 RON/zi pentru Fornetti (care ma tineau pentru doua mese), eram pe minus.
dar eu si am avut o sursa de venit sigura: pensia alimentara de la taica-miu, care era absolut socat ca eu aveam note de 9 in facultate….
apoi am avut al doilea job, 400-500 RON/luna la o celebra firma de PR si comunicare, printre primele din Romania, am fost angajata pe celebra schema ‘drepturi de autor’, la final de an fiscal a trebuit sa ma milogesc pentru achitarea taxelor restante la ANAF, in fine, o fericire.
si din acest imens salariu imi ramaneau poaaaaaaate 100 RON/luna ,in lunile bune, pe care ii strangeam cu sfintenie pentru excursiile mele anuale cu sectantii din Franta.
nu stiu de unde a scos Alinuta cifrele alea, dar the math ain’t mathing….
E o minciuna prin omisiune, specifica narcisistilor pentru ca, in mintea ei, ea spune adevarul. Daca parintii s-au ocupat de celelalte cheltuieli cu cazare, mancare, transport, igiena personala si toale, a facut ea economie la machiaje, parfumuri si oje, ca mai avea de anul trecut si uite cum s-a strans o suma frumusica de bani.
Sau mai e varianta in care a facut ea ceva pe langa si a “uitat” sa ne spuna. Eu, de exemplu, mai cumparam telefoane de la caministi si le vindeam in piata sau aduceam marfa din Ungaria pe care o vindeam la Elba si Continental. Dar supravietuiam, nu duceam viata de magnat, ca de pus deoparte… greu, foarte greu. Am avut saptamani de paine cu mustar si banane de alea negre, ultracoapte, cumparate din piata cu 1 leu kg