Contul meu
Când eram copil, una din regulile de bază după care mi se ghida copilăria era În public ești cuminte. Ce însemna asta? Dacă venea un străin/vecin/whatever la noi în casă, eu dispăream din peisaj. Oamenii mari sunt cu treburile lor, copiii cu ale lor. La fel, dacă plecam undeva, inclusiv la vreun restaurant, deși, pe vremurile respective, restaurantele erau locuri unde se găsea borviz la gheață și creveți vietnamezi, trebuia să stau cuminte, fără gălăgie, urlete etc.
Rămân un pic interzis când merg prin casele prietenilor cu copii, care nu le interzic nimic copiilor, nu le impun nici o regulă de conduită în societate, totul le este permis. Practic, eu merg la tine să stau/vorbesc/discut/sfătuiesc cu tine, nu să îmi urle plodul tău în cap, iar eu să mă minunez, vai, ce inteligent poate să fie, senzațional, poate singur să înghită o bilă, prin nas? Waw, deosebit.
De la ce a pornit?
Am citit statusul acesta, care mi s-a părut de bun simț.
Eh, nu mică mi-a fost mirarea să citesc comentariile lăsate de părinții îngrijorați de educația copiilor lor. De la primul comentariu, aflăm că dacă mergi și plătești o cafea într-un local, ești prost că te supui regulilor localului.
În fine, nu mă interesează să comentez tâmpenia ardelenilor.
Vreau doar să spun că poate, prin permisivitatea voastră, dați naștere unei generații de monștri.
NOU
Da, e mai comod sa nu depui niciun efort in educarea copilului sub petextul ca “il las sa-si dezvolte personalitatea”! si fereasca sfantul sa faci observatie vreunui Dl. Goe, ca sar parintii ca opariti si prima intrebare e: da’ tu n-ai/avut copii? Raspunsul meu este, invariabil, asta: Ba da, dar daca era asa, il puneam intre geamuri! mda, e mai simplu sa-ti bei cafeaua si sa lasi plodul sa urle si sa alerge decat sa te ridici de pe scaun si sa te tii dupa fundul lui, sau sa iei o carticica de colorat si creioane si sa-i dai sa coloreze la masa cat timp iti bei tu licoarea. Ei, si dupa ce trec 7 ani de “educatie intensa”, parintii astia trec “povara” educarii plodului in sarcina scolii si se mira dupa cativa ani ce imbecil needucat are, aruncand vina pe scoala, ca nu face nimic, dom’ne, nu se ocupa de copii!
NOU
Prostie concentrata ca in comentariile alea nu am mai vazut de pe vremea hi5-ului…
NOU
ardeleans…
NOU
Simplu. Aveam musafiri, ma duceam in camera, imi vedeam de ale mele. Nu ai voie sa casti gura la noi, astia mari. Daca musafirii aveau si un copil de varsta mea, atunci aveam un partener de joaca. Nu scoteam tableta, ci un maroco sau “nu te supara frate”.
Cand mergeam in vizita la ceva cunoscuti regulile erau si mai simple – daca nu aveau copil de o seama cu mine sau eram singurul plod de pe acolo: unde te asezi, acolo ramai. Nu vorbesti neintrebat, nu te agiti si nu in ultimul rand saluti si esti politicos.
Ajunsesem la performanta sa cer la toaleta abia la intoarcere spre casa.
Urasc zilele cand vine lumea la munca insotita de plozi si ploade: ce mare a crescut, dar cum mai urla, dar ce frumos face. Nu a avut cu cine sa il lase acasa pentru ca ramane singur. Eu am crescut cu cheia de gat si am ajuns o singura data cu mana rupta la spital.
NOU
Bine gandit postul celor de la Ragaz… mare adevar intr-o singura fraza. Eu cred ca cei mici nu sunt invatati ce e rusinea, respectul fata de o alta persoana.
Eu am crescut intr-un grup unde ceilalti prieteni erau mai mari. Fiind mai mic, eram posibil in unele cazuri bataia de joc, dar am invatat sa-i respect, sa nu le raspund cu rautate si sa-i ascult. (ei erau cei care ma trimiteau acasa ca e tarziu si vine Nalta-Poarta – un monstru in gandurile mele). Acum rar gasesc un tanar care sa-mi raspunda cu respect la o mustrare…
NOU
Iaca ce se intampla cand parintii sunt prea permisivi: gandeste.org/general/parintii-permisivi-din-suedia-au-dat-nastere-unei-generatii-de-monstri-ce-se-intampla-cu-copiii-lasati-sa-faca-tot-ce-vor-de-la-prabusirea-disciplinei-in-scoli-pana-la-suicid/38142
NOU
era interesant sa citesti pana la capat, sa gasesti si linkul de pe hotnews cu articolul
NOU
in afara de stiudiul ala facut de __cercetatorii britanici__, mai gasim un altul care sa spuna acelasi lucru? personal, nici eu nu sunt de acord cu libertatea totala pentru copii, si da, si eu cred ca trebuie sa le spui “nu” atunci cand crezi tu ca trebuie (nu spun “cand trebuie” pentru ca s-a dovedit ca chestia asta e relativa). Dar se intreaba cineva de ce plm au aia cele mai bune rezultate (in mod constant) la testele PISA? Si nu sunt “fabricate” precum cele chinezesti …
NOU
Bre miticosule, aia cu cele mai bune rezultate la PISA sunt finlandezii, nu suedezii. Ia de mai deschide un google maps.
Fraticule, ce varza-n capu’ tau!…
NOU
Mi-a adus aminte de asta
youtu.be/h6wOt2iXdc4
NOU
Joac-o p-asta: la KFC in Carrefour Orhideea, el si ea + plodul de 3-4 ani. Toti 3 cioroi.
Plodul urla cat il tineau plamanii cat timp ma-sa mesteca, dupa care scotea mancarea si i-o baga in gura. Dupa ce termina de mancat, iar incepea sa urle cat timp ma-sa iar ii mesteca mancarea.
A se retine: copil la 3-4 ani.
NOU
Pe cat faci pariu ca inca era alaptat la san?
NOU
daca erau ciori, ce vrei? asa-i la pasari. vrabii, pescarusi, vulturi…
NOU
Eu nu-s parinte deci de obicei mi se inchide gura foarte repede daca cumva imi dau cu parerea… Dar hai totusi sa spun ca-s de parere ca nu poti sa-i permiti prea multe copilului tau. Copiii tre’ sa stie de frica parintilor. Spun asta pentru ca imi amintesc de cate ori eram pe cale sa fac prostii (care de care mai creative) si-mi aminteam ca daca afla taica-meo am sa iau o bataie sora cu moartea. Exagerez si eu un pic evident, dar nu credeti ce exagerez prea tare. Mi-am luat multe palme din cauza ca eram nepoliticoasa sau ma dadeam in spectacol. De la natura am fost un copil tare incapatanat si numai educatia primita de la ai mei m-a adus la ceva normalitate.
Dar ma rog, ce stiu eu, n-am copii.
NOU
pariu ca vei avea:)
NOU
Bine-ar fi dar biologic sansele nu-s de partea mea. Mi-ar placea sa am un copil dar m-am obisnuit cu ideea ca s-ar putea sa nu fie posibil.
NOU
Pentru ca e frumos sa gandesti in linkuri, o sa las asta aici, cam rezuma ce cred eu despre treaba cu batutul www.youtube.com/watch?v=DULNyOHnjMA
Acuma, imi dau seama ca nu o sa te ucida faptul ca ai tai te lovesc din cand in cand. Studiile care arata ca multi dintre copiii batuti ajung sa fie dependenti de alcool si alte substante, delincventi, depresivi etc se refera la cazuri mult mai serioase, nu la o palma din cand in cand si ar fi nedrept sa le citez acum (desi aici tu nu vorbesti de o palma din cand in cand, dar imi place sa cred ca oamenii care promoveaza ideea ca e bine sa mai si lovesti copilul nu se refera la altceva).
Cred ca unui copil ar trebui sa i se spuna din cand in cand nu si ca parintele ar trebui sa isi asume faptul ca nu trebuie sa fie in primul rand un prieten al copilului. Cu toate astea, cred ca ideea de “copilul sa stie in primul rand de frica parintilor” e un mod in care poti rata una din cele mai importante relatii pe care le poti avea in viata. Nu am inteles niciodata parintii care si-au dorit mai mult sa simta respectul decat iubirea propriului copil. Copiii trec destul de usor peste faptul ca li se zice “nu”, daca parintele e ferm, rational si consecvent. Mai greu trec peste frica aia paralizanta pe care o simt cand stiu ca urmeaza o pedeapsa dureroasa si peste dorinta de a riposta cand sunt loviti si neputinta de a o face.
NOU
Stiu ca e cliseu, dar iti vei nuanta mult ideile cand vei avea copil, Diana. Crede-ma. Si nu, copilul nu trebuie sa “stie de frica parintilor”. Mi se pare ingrozitor sa spui asa ceva. Copilul se poate educa fara frica, bataie sau alte lucruri din aceasta categorie. Iti recomand emisiunea cu Alfie Kohn de la TVR despre “parentingul neconditionat”: www.tvrplus.ro//editie-garantat-100-162571
Iti doresc sa reusesti sa ai un copil. Si la mine a durat ceva, dar am reusit. 🙂 Succes!
NOU
Dupa parerea mea, cine isi loveste copilul o face pentru ca e incapabil sa gaseasca alte metode de educatie. Le recomand sa citeasca niste carti, e plin internetul.
NOU
Ok parintilor, voi stiti mai bine. Dar eu imi amintesc inca cum gandeam cand eram copil si cred ca majoritatea din voi ati uitat.
Nu zic sa-ti bati copilul de sa-l omori, am zis ca exagerez. Da nu mi se pare sfarsitul lumii daca mai ia o palma-doua, sa nu uite pe ce lume se afla. Si daca nu-ti stie de frica… vai si-amar de tine. Success va urez si sper sa aveti toti copii cuminti, dar daca cumva natura nu i-a inzestrat cu cumintenie naturala cred ca o sa aveti multe de suferit cu atitudinea laissez-faire.
NOU
Diana, pe mine nu m-au batut parinti deloc. Si nu numai ca sunt un om educat, dar am fost si un copil foarte cuminte. Nu le-am stiut de frica ci am fost invatata sa-i ascult si sa-i respect. Si asta pentru ca au stiut cum sa vorbeasca cu mine, cum sa-mi explice si cum sa reactioneze in situatii mai putin placute. Copilul nu este un bibelou care se sparge la cea mai mica miscare, dar nu este nici sac de box. Totul tine de echilibru, oricat de cliseistic ar suna. Nu e bine sa lasi copilul sa faca orice vrea pentru ca el nu intelege singur ce e bine si ce nu, dar nici batutul si pedepsitul la colt, pe boabe pe porumb nu ajuta la nimic.
NOU
Problema la ce spui tu e ca nu toti copiii vin pe lume egali. Ce-a mers la tine n-ar fi mers la mine, crede-ma ca daca nu mi-era teama de palmele alea direct in dos m-ar fi durut, faceam ce voiam eu oricate discutii ar fi avut ei cu mine. Nu ma interesa absolut deloc ce parere aveau parintii mei pentru ca la 5-10 ani nu aveam intelepciunea necesara sa inteleg ca au dreptate. Pe mine ma interesa sa ma lase pana tarziu afara, sa fac ce ma taia pe mine capul. Am inteles mai tarziu, dar pana atunci?
Oricum, stati linistiti cu totii, n-am copii dupa cum am spus asa ca nu trebuie sa va fie mila de plozii mei maltratati :)). Am doar pareri.
NOU
Inca ceva, dac-am zis ca copilul trebuie sa stie de frica parintilor asta nu inseamna neaparat ca promovez copilul pe post de sac de box. Treaba ta cum te impui, atata vreme cat ai autoritate. Si stiu ca nu ne place sa recunoastem dar autoritatea implica si frica. La fel cum ti-e frica sa nu cumva sa ratezi un deadline la serviciu asa ar trebuie sa-ti fie frica si de parinti. Chiar mi se pare super deplasat cat de uimita e toata lumea ca zic ca copiii tre sa stie de frica. Voi nu stiti de frica nimanui? De frica politiei sau de frica sefului sau orice altceva? Toate le facem ca suntem noi asa oameni buni la suflet si respectuosi? Hai sa fim seriosi, astea-s vise de Utopia.
NOU
poate e sterila fata , mai Arhi
mai are si alta optiune
pariu ca n-ai inteles nimic?
🙂
pariu
NOU
Pfoai, ce de gloabe avem in oras! Ceva nu e in regula, ca astea nu trebuia sa se inmulteasca.
NOU
Pariez că doamna respectivă iubește maidanezii “care e și ei suflete”. Pare genul perfect de proastă care combate totul de pe tableta pe care o mânuiește de la bucătărie în timp ce face o ciorbă de perișoare.
NOU
Da ce-ai cu ciorba de perisoare?
NOU
unii manca pe acasa si ciorbe de perisoare nu numai muschi de vita kobe.
NOU
perisoare din antricot de Kobe
NOU
E fantastic ca din comentariul lui, asta s-a sintetizat la voi: ciorba de perisoare.
NOU
Pai de ce n-a scris ciorba de fasole atunci? S-ar fi discutat despre ciorba de fasole… 😀
NOU
Educatie? Generatia viitoare? De ce, asta e ok?
De unde educatie cand generatia actuala de 40 de ani sunt cei crescuti cu cheia de gat, adica fara o educatie atenta? Normal ca noii parinti transmit mai departe ce au trait si ei, din pacate. Dupa cum spunea cineva, ca sa conduci o masina iti trebuie permis, ca sa cresti un copil nu ai nevoie. Meciul de jucat deja, suntem undeva in prelungiri, dupa cum se vede clar in comentariile alea. Oamenii stiu! Ei nu au nevoie de sfaturi, de informatii, de nimic, ei stiu tot.
Educatia nu inseamna sa ii dai de mancare si un pat, inseamna f multa atentie si efort, multi parinti nu stiu ce inseamna asta si f multi pur si simplu nu au chef sa isi sacrifice o parte din viata pentru asta.
Problema e in toata lumea, nu doar in Romania, diferenta e ca unii inca se mai intreaba, incearca sa traga un semnal de alarma si noi inca nu am gasit-o pe Elodia si nici nu stim de fapt de ce a divortat Bianca Draguseanu.
On-topic – ideea e pusa gresit de parinti din start: e o cafenea, daca acel copil se plictiseste acolo 2 ore poate nu e locul lui acolo, poate ar trebui sa fii acasa cu cine bei cafeaua aia ca piticul sa se simta bine sau poate in loc de cafeaua aia ar trebui sa fii intr-un loc de joaca.
NOU
Daca inainte ni se punea cheia de gat sa ne descurcam singuri, acum s-au inventat tabletele si jocurile, copiii se descurca singuri. Foarte buna observatia cu locul copiilor nu e intr-o cafenea, iar scuza ca parintii mai trebuie sa si traiasca nu tine.
NOU
Totul ar fi OK daca postarea n-ar fi dintr-o publicatie din Marea Britanie.
Am mai citit cateva postari prin The Guardian care incercau sa desfiinteze mitul tarilor scandinavice (sper ca este forma corecta) si am aflat ca exista si o suparare a englezilor pe nordicii astia care s-au trezit peste noapte plini de bani si spre care se indreapta atat privirile cat si emigrantii de prin toate tarile.
Asadar, inainte de a se emite o parere despre o zona, cred ca mai bine s-ar cerceta mai atent, din toate sursele posibile. De exemplu Simona Tache, intr-o postare de pe 15 februarie (anul acesta) are o parere diferita.
NOU
mi-am amintit 2 chestii:
(1) in zona unde locuiesc era mai demult un magazin in aer liber, cu articole de camping, organizat in curtea unei familii de hipioti. undeva la vedere era o placa pe care scria “copiii lasati nesupravegheati vor fi vanduti pentru sporirea profitului nostru”. evident ca in gluma, dar trimitea exact mesajul care trebuia.
(2) am citit un articol pe un blog in care unul din state povestea cum o mama obeza cu un copil nevropat ravaseau rafturile intr-un magazin – mai mult copilul, caci vaca avea doar tupeul sa pretinda sa i se permita copilului sa-si faca meandrele, de parca era pe pasunea ei personala. ajunsi la coada de la casa, copilul face inca o criza de nervi, sare si-l musca de mana pana la sange, pe asta care povestea.
tipul are prezenta de spirit, si in loc sa le imprastie creierii pe pereti, incepe sa se vaiete cu voce tremuranda “oh my god, i am hiv positive”, spre teroarea vitei care cade rapusa unui atac de panica.
NOU
Copilul trebuie să ştie de frica părinţilor? Câţi adulţi model pe aici, care au fost bine şi atent educaţi. Wow.
În primul rând, @m0fo, exemplul cu coloraţii este absolut irelevant şi nu-şi are locul pe acest subiect. Dacă cei de la Răgaz sau Arhi s-ar fi referit fie şi câtuşi de puţin la minorităţi de genul celor enumeraţi de tine, alegeau altă cale de comunicare sau transmitere a mesajului.
În al doilea rând, dovada unei bune educaţii nu constă în dezvoltarea fricii de părinţi. Dar o să consider că doar îl numiţi aiurea, şi că ştiţi că de fapt este vorba de respect şi de diferenţa între ce este pentru copii şi ce este pentru adulţi. În general, logic şi normal nu este să-ţi educi copilul în aşa fel încât să nu te facă de râs în faţa unor terţi sau a lui Arhi, ci să-ţi educi copilul în aşa fel încât să înţeleagă ce este respectul, de exemplu, şi alte astfel de aspecte (încredere, demnitate, voinţă) şi de ce este bine să fii respectuos.
În al treilea rând, mesajul celor de la Răgaz este o trimitere evidentă către părinţii care nu sunt receptivi atunci când li se atrage atenţia că plozii fac probleme. Atacul la “modul în care sunt educaţi”, este doar o modalitate de a-i ironiza. Pentru că, nu trebuie să fii mare psiholog să ştii că omul se naşte prost şi-n presupusul drum către a nu mai fi prost, trece prin câteva etape în care anumite trăsături sunt, sau nu, mai viguroase. Aşa se face că ajungi tu, ca bebe educat, sau nu, să repeţi 0bsedant tot ce auzi în anumite perioade, în altele să faci conexiuni lipsite de logică între ce spune bunica şi ce spune mama, iar în altele să fii atât de agitat, încât să rişti să fii ţinut numai în casă, ştii tu?, pentru că rişti să fii etichetat ca fiind un părinte care nu ştie să-şi educe copilul.
Să nu fim aşa reticenţi, zic.
NOU
Faptul c-am spus “ciori” era un offtopic. Ție ți se pare normală situația respectivă?
Keywords: Copil, kfc, mestecat mâncarea la 4 ani în public, urlete.
NOU
Nimănui nu i-ar părea normală situaţia aia, dar la fel de adevărat este că nu-i nimic surprinzător în ce ai spus.
NOU
Copilul niciodata nu este vinovat.
Acum vreo 4 ani, venisera la noi niste fosti prieteni care aveau un copil de 5 ani.
Ca ala micu alerga, se juca cu catelul, absolut normal si ne facea placere, dar cand s-a urcat pe canapea si si-a pus ghetele pe pereti iar măsa ne-a spus sa stam linistiti, ca avem bani de o zugraveala….
Apoi trebuia obligatoriu sa-i dam telefoanele noastre sa se joace cu ele, ca altfel urla si se tavalea pe jos.
Asa ca parerea mea e nu exista copii rai, doar parinti care nu fie n-au stiut, fie nu i-a preocupat educatia copiilor
NOU
Domnule Jerome, spre deosebire de dumneavoastra, nu sunt un expert al pariurilor, dar in cazul descris as putea paria ca e vorba de un copil care petrece (prea) mult timp cu bunicii.
NOU
Da, si noi mai lasam copilu’ in vacanta mare la bunici, si dupa ce-l aduceam acasa aveam de muncit, nu gluma, la reeducarea lui 🙂 Timpul de reeducare era dublul timpului petrecut cu bunicii: 2 sapt la bunici=0 luna de eforturi pt a-i scoate copilului fitzele din cap. Fitze de genul: “maaaamiii, am uitat cum sa-mi iau singur apa, nu te duci tu sa-mi aduci? Ca eu nu ma pot intrerupe de la deseeeneee” Dar nah, si rasfatul bunicilor are rostul lui, pana la urma 🙂
NOU
Nu am vazut-o niciodata pe nepoata-mea dandu-se cu curul de pamant ca vrea ceva. E tratata ca un ~egal al parintilor si nu e alintata peste masura cu linguseli si prosteli, stie ca adultul cunoaste mai multe ca ea si accepta ce ii spun parintii. Si ea are o pasiune pentru tablete, telefoane, insa daca mi le cere si ii spun ca nu merge internetul, ca nu mai am jocul ei preferat etc. nu tipa, plange ci intelege si imi spune ca “data viitoare sa il ai :))”
La fel reactioneaza si in supermarket cand vrea ceva, i se spune ca nu e momentul sa ii cumpere ceea ce vrea ea si cu promisiunea ca va avea acel lucru alta data merge mai departe ca si cum nu s-a intamplat nimic(nasol e ca tine minte ca ai facut o promisiune…mi-a luat-o pe treaba asta, a tinut minte 2 saptamani ca i-am promis un ou kinder:)))
NOU
Nu te supara, e aceasi nepoata care a avut o tableta, a stricat-o, si apoi iti doreai sa-i repari tableta sau sa ii iei alta? (chestie dedusa din comentariile tale la alte articole)
Cum merge asta mana in mana cu “nu e alintata/rasfatata”?
NOU
Well, Vlad, stii, copii sunt mici si se mai pot intampla accidente. Gen scapat tableta din mana. Si probabil ca a suferit destul – fie pentru lipsa ei, fie vinovatia indusa de “fapta rea” care a facut-o. Si in cazul asta, da, si eu m-as da de ceasul mortii sa i-o repar. Daca contextul e cu totul altul (gen aruncat cu ea de nervi, stricat intentionat, sau un istoric destul de lung al lucrurilor stricate), da nici eu nu m-as stresa prea tare …
NOU
Da, ok, sunt niste date lipsa.
NOU
da dom’le, probabil miticosul n-a scapat in viata lui ceva din mana. Pe mine ma mira asa, atitudinea asta, daca eu ca adult am spart un pahar/stricat telefonul/dat cu laptopul de pamant din greseala, e nah, un accident nasol, se intampla, asta e. Nu vine sotzu’ sau sotzia sa urle la tine pe tema asta sau sa-ti traga vreo doua la cur. Daca un copil face aceeasi faza, pai sa vezi urlete si isterie pe parinti….
NOU
Ca ma, d-apoi ardelenii au prunci rai ca sa se apere de invazia celorlalte rejiuni care vin sa ne fure intelepciunea si vitejia!
NOU
youtu.be/KHi2dxSf9hw
Copii ce vad la parintii aia fac si ei.
NOU
am citit comentariile de pe pagina e facebook.oare dupa momentul nasterii, 90% dintre femei devin RETARDATE TOTAL?!?!?!?
NOU
Citisem undeva ca un studiu a demonstrat o scadere a capacitatilor parintilor, dar nu mai stiu daca se referea la IQ, la decizii, la obiectivitate…
NOU
Sunt retardate oricum, si nu, nasterea doar le scoate in evidenta acea parte.
NOU
Mda, true story. Din pacate. Am vazut destui copii ce aveau nevoie de o palma din aia de vindeca ADHD-ul …
NOU
Credeam ca eram cel mai al dracului copil posibil cand eram mica. De fapt, eram doar putin prea vorbareata (chestie de care nu m-am vindecat, dar ma ajuta in viata). Nu prea stiam de rusine, nici de frica nu stiam, am luat cateva palme pentru chestii grave (gen fugit de acasa pe cararea din gradina :)) ), dar in general mama era cu datul din gura (sau o palma la fund) si tata era cu discutiile moralizatoare. Pe un ton mai ridicat, imi spunea cum se simte el cand ma dau eu in spectacol sau plec de nebuna si vin inapoi cand mi se face foame, si indiferent de varsta pricepeam si nu mai faceam a doua oara aceeasi chestie. Pacat ca aveam imaginatie si cloceam mereu altceva.
Dupa varsta critica (12-16 ani) m-am maturizat si am inteles ca am fost un copil putin cretin, in ciuda educatiei pe care se straduiau parintii (si in mare parte bunicii) sa mi-o dea. Ma cam rasfatam, ca in familie am fost primul copil din generatia mea, toata lumea ma iubea (si ma iubeste) si imi vorbea foarte frumos, mereu am avut parte de sustinere neconditionata pentru ideile mele marete (unele complet deplasate), dar atentia asta m-a invatat si sa ii respect pe ai mei ca pe niste sfinti. Daca m-au putut suporta asa zapauca, e clar ca rabdarea lor e de fier. (tineti cont ca de la 1 an si jumatate sau 2 am vorbit bine si muuuuuult si faceam mereu pe dos fata de ce ma rugau)
NOU
Am sa zic o povestioara cu niste copii mai mari:
Undeva prin anul 89, vara, au venit la noi in vizita sora bunicului meu cu unchiul si baitetii lor care erau deja mari, adolescenti. Ca si adolescenti 18 – 19 ani aveau deja motor (dap, motor) si plecau in excursii cu parintii, weekend beak-urile de acum. Deci, tratati ca niste adulti, cu responsabilitati etc.
La masa de sambata dupa ce au ajuns bunica-miu a scos o tuiculita s-au pus pe povesti. Ei, unul din unchii mei (baieti) a facut o gluma mai deocheata pe care mama lui a considerat-o exagerata si, pentru ca el era foarte inalt ea a tras un taburet mic, s-a urcat pe el si JART! O palma! cu mentiunea ca “eu nu asa te-am educat! copii trebuie sa respecte tot timpul pe cei mai in varsta!” El s-a facut rosu ca un rac, si-a cerut scuze fata de toata lumea si petrecerea a continuat. Noi am inteles ca trebuie sa iti respecti parintii si pe ceilalti din jur..
Cam asta trebuie sa stie sa faca o mama, sa isi educe la orice varsta odrasla si sa nu-l lase la voia intamplarii pentru ca i se va intoarce ca o bara-n dinti (la propriu) mai tarziu…
Parerea mea!
NOU
Deci e ok sa te loveasca parintii la orice varsta? Eu ii intorceam palma. Ai implinit 18 ani, si mai pui mana pe mine, ai pus-o!
NOU
bravo!
NOU
Asta cu orice fel de pedeapsa apolicata de fata cu altii nu pot sa inteleg. E umilitor pentru copil si e lipsit de respect fata de persoanele din camera sa le obligi sa asiste la cum iti corectezi tu copilul.
NOU
@playactive: oare ce ti-au facut paritii, de-ai adunat atata ura in tine? este ca juisezi la gandul ca te faci tu mare si-i calci pe “ai batrani” in picioare? eventual in ziua cand le soseste pensia.
NOU
dupa ce-o incaseaza, pentru ca el nu o poate lua decat pe a lui, de pe urma lui taica-su
NOU
@playactive ai inteles perfect! asa sa faci si asa sa patesti…
@andrada nu nu nu.. e ok ca si copilul tau sa spuna pula, muie si alte expresii vulgare de fata cu toata lumea dar asa, pe un ton copilaresc cum fac copii … si tu sa razi si sa nu-ti pese pentru ca o sa ii explici tu acasa ca nu e bine. eu, sincer am o parere de cacao despre acei parinti care fac educatia acasa pentru ca: 1) in locurile publice se vede clar ca nu fac treaba sau nici macar nu se sinchisesc 2) nu am de unde sa stiu ce educatie fac ei acasa din moment ce plodul scoate nasoale pe nas.
Cand iti corectezi copilul in public nu trebuie sa-l linsezi, sa-i tai o bucata de ureche si s-o atarni la gat ca un barbar. Am spus acolo ca era educatie de mai demult (’89 si “mama” era si mai de demult) insa cand copilul tau face o boacana in public – si aici ma refer strict la comportament vulgar – inseamna ca face si mai urat acasa si asta pentru ca tu, ca si parinte ii permiti.
In sfarsit e parerea mea. E oldschool si la mine tine. Imi place sa cred ca sunt educat si civilizat.
NOU
Si-n copilaria mea erau o groaza de copii care li se suiau absolut tuturor in cap, iar parintii chiar ii incurajau. Si eu trebuia sa stau sa vad cum se intampla asta DE FATA cu parintii mei, la care ma uitam cu multa ciuda! Pentru ca mie nu-mi permiteau nici macar un sfert din tot ce puteau aia sa faca! GRRRRRR!!!
In alta ordine de idei, cunosc specimene care si la 20 si HAT de ani se ascund in continuare dupa “fusta” mamei/tatalui pana la autodistrugere.
NOU
La fel eram si eu. Vinea cineva la noi, pac in camera la mine. Joaca-te, citeste, fa ce vrei, dar nu ne deranja decat daca ai aprins ceva :)) Oricum e nevoie de niste boundaries, nu poti sa iti lasi copilasul sa faca chiar ce vrea el.
NOU
“Daca ai aprins ceva” mi se pare mai mult o provocare pentru un copil decat un “boundary” 🙂
NOU
www.youtube.com/watch?v=nojWJ6-XmeQ
m-am uitat din amuzament pe pagina lor : ragaz.ro/
virgule puse in plus. cu sau fara spatiu dupa virgula. spatii in minus. puncte puse sau nu.
invatatm, respecatm, at-ti… daca ai vreo legatura cu ei, zi-le te rog sa isi corecteze textul, ca e catastrofic.
mesajul este ok, si destui retardati se pare ca au raspuns la el. ce e de bine, e ca se pare tocmai oamenii care nu au stiut sa isi educe copii si se regasesc in mesaj nu o sa mai mearga acolo.
NOU
Parerea mea:
1. Copilul nu e mobila, scaun sau masa sa ramana unde e pus, si nici caine sau pisica sa-l inchid in camera cand vin musafirii. Un copil are o capacitate limitata de a intelege si de a face ce i se spune, in functie de varsta pe care o are – cu alte cuvinte, chiar daca vrea sa faca, nu neaparat poate. Copiii de un an, un an jumate ii lovesc pe cei care-i iau in brate – nu fiindca vor sa faca asta, ci fiindca nu pot, la nivel de sistem nervos, sa se controleze.
2. Copiii trebuie sa invete ca exista limite si consecinte aferente depasirii acestora. Fiica-mea are 2 ani si 4 luni si stie clar ce are voie si ce nu are voie sa faca. Cu toate astea, nu am pretentia stupida sa nu depaseasca niciodata limitele respective, doar e copil – ii atrag atentia cand le depaseste, dar nu ma simt un parinte prost ca n-am reusit sa i le impun si nici n-o consider pe ea needucata ca nu le respecta mereu.
3. Daca iti faci treaba cum trebuie bataia e, in cele mai multe cazuri, superflua. Fiica-mea e terminata cand eu sau sotia mea ne suparam pe ea, e mai grav pentru ea decat orice palma peste fund.
4. Daca vrei ca limitele sa fie respectate in cele mai multe cazuri, ai grija sa nu fie prea multe. Nu poti avea pretentia ca copiii sa accepte o viata plina de nu-uri, ca sa zic asa, fara proteste. Ideal ar fi sa il lasi sa faca orice, mai putin lucrurile cu adevarat periculoase sau cu consecinte grave. N-are cum sa invete sa manance cu lingura daca nu da pe el, n-are cum sa invete sa umble cu lucruri fara sa mai sparga cate ceva, n-are cum sa invete sa se spele pe maini fara sa se ude pe haine etc. E interesant sa mergi in parc, ca studiu de caz – majoritatea parintilor urla intr-una ‘nu, nu nu NU!’ de parca copilul ar fi pe punctul de a amorsa o bomba….
5. Ideea ca ‘trebuie sa stie cum se poarta in vizita’ e relativ ok, dar standardele trebuie sa fie realiste. Ideea ca ‘imi intra oameni in casa si copiii dispar in camera lor’ e o cretinitate absoluta – copilul trebuie sa invete sa interactioneze si cu oameni mari, si cu alti copii. Nu vrei sa stai cu copilul meu, nu veni la mine acasa, ca n-am unde sa inchid un copil de 2 ani si nici nu vreau sa fac asta :).
NOU
Mi-ai luat o piatra de pe inima… Incepusem sa cred ca sunt singurul care gandeste asa…
Nu exista loc public in care sa fi mers in care sa nu existe minim 2-3 copchii care face ce vor ei pe seama nervilor mei… parintii ignorand complet acest lucruri…
Toti astia cred ca daca impui ceva copilului ii afecteaza personalitatea iremediabil. De fapt tocmai prin faptul ca-i permit orice copilului ii afecteaza personalitatea iremediabil.
NOU
*care fac…
NOU
Am 2 copii care sunt foarte plini de viata ca sa ma exprim asa .Dar cat de cat raspund la comenzi. In magazine scap usor cu ei , isi aleg doar un produs 😀 sau nimic. Atata tot ca se aude cand intru, ca vorbesc unul cu celalat mult.
Cand iesim pe terasa e mai greu , nu au rabdare asa ca unul din noi (eu sau sotia) suntem in general in picioare dupa ei. Ii las sa exploreze, ii las sa interactioneze cu lumea, sa invete sa ceara ceva, sa stie ca anumite lucruri costa dar in acest timp stau in spatele lor .Mentionez ca baiatul are 4 jumate ani si fata 2 jumate . Ma uit uneori cu jind la cei care au copii si care stau cu totii la masa in timp ce eu umblu dupa ei dar ma simt si bine cand vad ca sunt in stare sa gandesca singuri, sa isi aleage raspunsurile ce le dau….Dar este greu sa gasesti un echilibru intre libertatea ce o au si obligatiile care le impui.
NOU
daniel, exact despre ce spui tu e vorba. iti asumi obligatia de a fi parinte.
NOU
Deci in concluzie trebuie sa-mi ascund copilu cand vine cineva la mine, ca doar vine sa poveseasca cu mine si nu sa auda plodul, iar ardelenii sunt tampiti. Arhi man esti un meserias. Oricat zgomot au facut copii aia, tu ca si ofertant de servicii trebuie sa gasesti modalitatea potrivita sa corectezi situatia si nu-ti jignesti clientii. Ori daca tu il faci pe un copil de 2 ani, in plin proces de invatare si acumulare, needucat, parintii aia trebuie sa fie nebuni sa-ti mai calce pragul vreodata.
NOU
exact asta au spus si cei de la bar. du-ti copilul sa isi faca procesul de invatare si acumulare in alta parte.
NOU
@Bogdan Really now? De cand e un BAR loc de educare a copiilor? Ce spanac cauta copii aia acolo???? Intre fumatori si alcooale.
Eu le dadeam si un sut un fund la parintii aia.
NOU
Si eu am fost crescuta cu cheia la gat, ma rog, dupa mine nu venea la scoala taica-meu sau maica-meu cu masina ci ma duceam singura la scoala si inapoi acasa. N-am murit, nu m-a rapit nimeni si nici nu m-am ratacit pe coclauri pana acasa ore intregi. Bine, erau alte vremuri dar ideea este ca nu am patit nimica.
Acuma toti parintii sunt super uber grijulii vezi doamne, si ii aduc oriunde este posibil, locuri care dupa parerea mea nu sunt de copii. De exemplu, nu inteleg ce dracu cauta un copil pana la 3-4 ani si poate hai 9-10 in baruri cu parintii la o tigara in fumul acela. Nu pot pricepe. Eram odata intr-o cafenea unde nu are o aerisire tocmai buna, iesi de acolo cu fum pe haine de numa’ si o pitzi cu un copil in carucior nici de un an si tigara in gura in cealalta: bestial.
Bun, n-am copii si poate e aiurea sa-mi dau cu parerea fata de cei care au dar tot imi sar niste chestii in fata, chestii care nu-s normale si nu ar trebui sa fie considerate asa.
Eram odata la o familie, au un copil de 4 ani, foarte bine educat si crescut. E un copil normal, nu a fost educat niciodata cu palma ci cu cuvantul si uite ca au reusit sa-l tina in frau fara a recurge la nuiaua aia rea, “bau-bau” sau mai stiu eu ce. In acel moment le-a venit in vizita un alt cuplu casatorit cu plodul lor de aceeasi varsta. Bineinteles, copilul ala punea mana pe orice, a dat o vaza jos si a spart-o, greu de controlat si alte chestii aiurea. M-a mirat ce scoteau pe gura parintii respectivului copil catre Cati si Delia – parintii celui educat: “Vai, dar noi nu ii impunem limite lui David, noi il lasam sa faca ce vrea…” Serios? La care eu ma bag ca o nesimtita: “Deci, sa inteleg ca daca ati avea avea o arma in casa si el ar lua-o in mana, eventual se va juca cu cartusele, voi l-ati lasa sa va impuste, nu-i asa?”. Bineinteles ca mi-au dat mai apoi replica “ca tu n-ai copii, vei vedea mai incolo”…
Nu inteleg de ce este gresit in ziua de azi sa ii pui niste limite unui copil, din alea normale bineinteles. De aia se numesc si cei 7 ani de acasa, pe care ar trebui sa-i insufli copilului, niste norme si valori sociale care trebuie sa le invete: cum trebuie sa salute pe cei batrani si eventual sa le dea locul lor in autobuz sau sa-i ajute dupa caz, sa fie respectuosi cu cei mai in varsta, sa stie etichetele sociale, ca doaraca oameni sociali suntem si asa supravietuiesti in societate si alte reguli de genul.
Si nu pricep de ce eu, om fiind care vrea sa socializeze la o cafea, la o bere, la un suc in liniste si trebuie sa am grija ca copilul ala sa nu dea in mine cand fuge prin restaurant/baruri, de ce trebuie sa-l aud pe ala/aia care se matzaie la ma-sa ca nu are din aia sau cealalta sau nu ii place nu stiu ce mancare, de ce trebuie sa-l aud eu cum plange, de ce?
NOU
n-ai copii, nu poti sa pricepi.
NOU
pentru ca ma-sa e si ea om nu numai tu, pentru ca dupa ce produci un copil (sau 7) nu vrei sa te incui in casa pana ti se majoreaza copiii, pentru ca un local public e deci public, adica si pentru tine (om fiind) si pentru mama si tata icsulescu (oameni fiind si ei) cu “plodul” gigel (tot din specia umana daca nu ma insel). deci nu aducem cai in baruri.
si interesanta aia cu “sa fie respectuosi cu cei in varsta”, daca chiar crezi in asta, atunci sa nu te superi daca un “plod” nu te respecta, banuiesc ca (om fiind) nu esti inca in varsta.
NOU
mai, britanicii au o expresie apropo de locurile publice unde poti sa mergi cu copii, children friendly, si proprietarii de localuri stiu sa-i ia si pe copii in considerare si inteleg ca parintii (clientii lor, la dracu!) in general nu pot veni acolo fara copii, asa ca in multe locuri au creioane colorate, hartie ca sa tina copiii ocupati si nu fac fete acre daca un copil rade alearga etc.
apropo de cuvantul plod, urat cuvant, plin de dispret, de ce?
un copil se educa greu, sa-mi arate cineva un toddler care nu face tantrum (Arhi? tradu te rog :D), astea-s practic manifestari de frustrare care apar la varste mici cand nu stiu sa se exprime, cand incep sa creasca si trec de faza de bebelus, realizeaza ca sunt mai mari si forteaza nota incercand sa faca mai mult decat pot (si au voie). imi aduc aminte ca imi lua triplu ca timp sa dau cu aspiratorul pentru ca veneau si ei sa “ma ajute” si impingeam toti 3 de aspirator (altfel era tragedie).
si asta e normal, e parte naturala din procesul de dezvoltare si perioada aia e foarte dificila pentru parinti pentru ca invatarea se face greu, le zici si le repeti si le repeti si le repeti.. si apoi vin altii care se uita de sus la tine “vai ce copil needucat..” despre un pusti de 2-3 sau 4 ani. hmm..
ai mei au trecut de 5 ani si diferenta e uriasa chiar si fata de varsta de 4 ani, mi-e si frica sa ma gandesc cum erau la 2 ani prin comparatie.
nu e usor, dar sunt trucuri care fac trecerea la o varsta mai mare o idee mai usoara.
si respectul cred ca ii inveti respectandu-i tu pe ei intai si de la inceput, ai gresit (ai tipat?) cere-ti scuze, iei ceva de la ei (ai nevoie de un creion de ex), ceri voie, bati la usa inainte sa intri in camera lor etc etc si ei te imita, pentru ca asa invata, copiind.
respect nu inseamna frica, ala nu e respect ci e doar frica. respectul e consideratie si trebuie sa vina sincer si un copil nu-l invata din teorie numai daca in practica nu-l vede si inspre el.
apoi inainte sa se supere cineva de remarca “vai ce copil needucat” trebuie amintita vorba “nu exista baba frumoasa si copil cuminte”.
NOU
plozii urlaciosi ai zilelor noastre sunt copiii nostri,astia de 30-40 ani,care am fost crescuti cu frica curelei din nadragii babacului.asta a dus la permisivitatea exagerata pe care o manifestam in fata nazbatiilor mucosului.
NOU
mai nu toti, eu de ex (aceeasi generatie) n-am luat o palma, nimic, ai mei foarte pasnici si draguti, in schimb aveam frica de bunica-mea, cand ridica bunica-mea o spranceana, mica ma faceam. numai numele daca mi-l spunea era suficient, ca il spunea pe un ton de nu mai era nevoie de nimic altceva, era ca vocea din Dune 😀
NOU
Si uite si asa am stat eu cu Baxt si sotia lui la o cafea…plozii nostri fiind incarcerati in locul de joaca si tragand cu tunul de bile unul intr-altul . Asta dupa ce Baxt s-a antrenat sa-l prinda pe fie-miu prin mall (era happy ca daduse de aer conditionat si nu-l mai batea in cap caldura de afara)
Acum lasand energia copiilor si toate discutiile alea de femei nebune si frustrate, daca un local impune o anumita conduita il respecti sau mergi in alta parte. Acum ce ar fi daca eu ca adult ma duc la un restaurant de lux unde se impune o anumita conduita si costumatie iar eu sa ma comport ca intr-un pub de mana a 7-a si sa fiu imbracata-n blugi rupti si slapi cu un maieu ros si un casetofon pe umar….ce-i spui aluia de la local….ca nu mai calci pe acolo? Si de-aia nu mai ploua ca nu mai treci tu pe acolo….asa cum mie ca adult imi sunt impuse niste reguli in restaurant asa si tu impui intr-un fel copilului o anumita conduita. Are copilul 2 ani si stii ca e mai energic si nu-l poti tine in frau, nu mai mergi acolo unde ti se impune un lucru si alegi altceva, pentru ca restaurantul nu-i facut ca toate lumea sa asculta urletele copilului tau si nici nu e obligat sa aiba serviciu de babysitting.
NOU
nu nu, tu nu intelegi. in rromania, e o onoare ca tu ii dai bani restaurantului, prin urmare el trebuie sa functioneze dupa regulile tale, nu ale lui
NOU
😀
bineinteles ca nu iei copiii cu tine in restaurante unde chelnerii sunt la frac si papion si vorbesc franceza, sunt anumite localuri unde existe reguli (nescrise chiar) care impun asa ceva.
dar cand vine vorba de cafenele, pub-uri si bistrouri, regulile se schimba.
ce ar trebui sa inteleaga cei fara copii este ca dupa ce ai copii nu vrei sa mori social si asa arata lumea in care traim, cu copii, cu batrani, cu tot felul de categorii greu de acceptat dar din care am facut si vom face si noi parte, nu inteleg impartirea asta pe caprarii unii vs altii. spunea cineva mai sus ca merge in baruri sa socializeze si o enerveaza copiii care matzaie dar nu intege ca si parintii aia vor sa socializeze si matzaiala copilului nu e nici pentru ei usoara, probabil ca fac eforturi sa-i tina ne-matzaiti dar merge greu.
dar hai sa ne autosegregam in rezervatii de familisti unde iesitul afara inseamna numai tobogane, leagane si bazin de inot. ah, da, si mc donalds, ca au clowni si baloane, yay.. ce dracu ne mai trebuie?
NOU
regula e simpla, daca tu vrei sa socializezi cu mine, bine. daca nu, stai acasa. eu nu merg la bar sa iti admir tie plodul si sa iti sustin lectiile de viata, asa cum vrei tu sa i le oferi. nu iti convine situatia, aia e, viata e dificila. iar EU vorbesc din perspectiva unui parinte cu 2 copii, deci probabil chiar STIU despre ce vorbesc.
NOU
si eu vorbesc din aceeasi perspectiva si nu sustin incurajarea copilului sa se urce in capul tuturor, eu pledam aici pentru dreptul parintilor la socializare chiar si cand nu au babysitter. ca noi cand socializam dupa ora 8 aducem babysitter, nu luam copiii cu noi noaptea (nu ca s-ar intampla des, o iesire din asta chiar ne seaca la buzunar).
NOU
iti dai seama ce acrobatii a trebuit sa facem ca sa vedem si noi un film singuri, mai ales ca noi nu aveam cu cine lasa copiii…
NOU
Marie …dar cine s-a luat de faptul ca parintii nu au voie sa socializeze in anumite localuri? Au voie dar insotiti sau neinsotiti dupa cum cere atat conduita localului dar si bunul simt. Daca mergi intr-un local public chiar daca esti parinte de copil tot nu ai ramane sa stai si sa mananci dupa niste parinti care tocmai au folosit masa pe post de pat de schimbat scutece (vazut poza si articol pe blogul lui Bargau).
Aici nu este vorba de faptul ca eu ca parinte nu am voie in local ci eu ca parinte care ma duc sa-mi beau cafeaua cu o prietena nu am voie sa disturb linistea celorlati cu copilul meu tocmai pentru ca e un loc public iar educatia nu se face in public ci acasa. Asa cum ala fara copii nu va intra in McDonalds sa zice decat impunandu-si riscul ca va iesi cu nervii pe moate pentru ca e galagie de la copkilarimea de acolo asa si tu ca parinte vei intra intr-un restaurant cu riscul ca vei deranja pe cineva in cazul in care copilul tau incepe sa faca urat. Asa ca daca vrei sa mergi la un restaurant public ori ai copil care sa nu-i deranjeze pe ceilalti ( indiferent ce varsta are si asta tine de bun simtul al fiecarui parinte), ori il lasi acasa cu bunica, vecina, babysitter ceva. Daca e local privat si are reguli cu atat mai mult nu te apuci sa-l critici pentru ca fiecare patron isi atrage o anumita categorie de clienti si nu este obligat sa detina rechizite de amuzament al copiilor pentru fericirea parintilor.
Personal nu-mi bag copilul in restaurant , bar sau cafenea daca vreau sa stau linistita. Gasesc o prietena la care sa stea sau fac invitatia la cafea la mine acasa sau…nu ma duc daca stiu ca am copil mic si s-ar putea plictisi in acel loc.
NOU
Eu nu inteleg, by default, de ce te-ai duce cu un copil mititel intr-un loc in care: se fumeaza, e un restaurant pretentios cu scoruri mari, la filme care nu sunt pt copii samd. Eu am avut copil cand am fost fooarte tanara, dar n-am murit ca vreme de cativa ani n-am prea vazut filme si n-am iesit cu prietenele prin cafenele. Am iesit cu copilul in locuri in care se poate iesi cu un copil, la o limonada pe o terasa, la o prajitura la cofetarie si alte asemenea. Cu prietenii prin localuri ne-am vazut cand am avut cu cine lasa copilu’ si gata. Mai nou am bagat de sama ca s-a schimbat moda si e OK sa chinui copilu’ la 10 seara la bistro, ca ai tu chef de-un cocktail. Oi fi eu mai tampita, dar al meu copil cand avea 4 ani la ora 8 dormea, nu statea la 10 seara sa chelalaie de somn si de oboseala si de agitatie si de stres la restaurant.
NOU
Mihaela, aici mersul la pub e un mod de viata, si sunt o gramada de localuri mici private care au meniuri pentru copiii, nu poti sa zici ai intrat unde nu trebuie daca chiar ei sunt pregatiti. iar localurile de care vorbesc nu arata ca niste gradinite, e posibil sa vezi sau nu copii inauntru, dar sunt prin definitie family friendly. si nu se fumeaza oricum inauntru, nicaieri.
NOU
deea, sunt de acord sa nu tii copiii pana tarziu, dar nu sunt de acord ca nu trebuie sa ii iei cu tine, si voi explica de ce, din propria experienta:
cu cat ii iei mai mult in locuri din astea, cu atat mai mult invata cum sa se poarte intr-un local, sa stea frumos la masa,etc. copiii care sunt greu de stapanit in asemenea situatii sunt in general copii care nu sunt obisnuiti cu asa ceva.
si sa ma ierte toata lumea, dar pentru mine e mai important copiii mei sa simta ca-s parte din familie si inclusi in program si cu sansa de a experimenta socializarea de la varste fragede si de a invata conduita in locuri publice decat faptul ca unii-altii stramba din nas si nu sunt de acord, se simt deranjati de simpla prezenta etc etc etc cine credeti ca atarna mai greu in balanta in cazul asta?
serios, n-o sa sacrific educatia lor (sociala) pentru e parte din educatie si din “cum sa te porti in public” care se invata ca orice altceva, cel mai bine la varste mici de dragul unei mentalitati cu care oricum nu sunt de acord.
NOU
Absolut corect, trebuie sa iei copiii cu tine sa invete diverse, cum ar fi sa se comporte in public, sa simta ca is parte a familiei samd. Dar eu am vazut nu rareori chestii absolut exagerate, si mie mi-e mila in primul rand de bietii copii, ca pe mine, sincer, chiar nu ma deranjeaza copiii, chiar daca se intampla sa fie mai zvapaiati. Dar am vazut parinti idioti intrand la film cu copiii, la 9 jumate seara, filmul nici macar nu era de copii; am vazut 2 parinti+2 copii mici si morti de somn si maraiti si plangaciosi la supermarket la cumparaturi in miez de noapte, inainte de Craciun (ma gandesc ca unul dintre parinti putea sta acasa cu copiii, nu?) In plus, in Romania, 90 la suta din locurile publice (cafenea, restaurant, ce-o fi) sunt infestate cu fum de tigara. Nu pricep de ce nevoia de socializare a parintelui, ca trebuie el musai sa iasa la restaurant, e mai presus de sanatatea copilului, care chiar nu ar trebui tinut 2 ore intr-un spatiu inchis unde se fumeaza. La genul asta de nesimtiri ma refer, nesimtire a parintelui care face cum ii e lui bine, fara sa tina cont ca un copil ar trebui sa doarma, sa manance, sa se joace, nu sa sada la cafenea la povesti 3 ore. Ca n-are chef si rabdare sa faca asa ceva. Daca te duci undeva cu un copil de 2-3 ani, trebuie sa fii pregatit sufleteste ca in 20-30 de minte s-ar putea plictisi, asa ca daca e musai sa mergi la restaurant, du-te unde stii ca se serveste mancarea rapid, samd. Pe mine nu copiiii ma dreanjeaza, dar parintii iresponsabili ma scot din sarite.
NOU
asta asa e, normal ca trebuie sa ajustezi programul in functie de varsta lor, nu sa treaca de ora lor de culcare si nici sa stea intr-un loc mai mult decat rezista (ca rabdare), ca asta nu mai e relaxare nici pentru ei nici pentru tine ca parinte iar atunci care mai e rostul iesitului?
unde suntem noi fumatul inauntru e interzis, uitasem de asta cu fumatul ce-i drept.
NOU
Eu sunt un sustinator al educatiei prin bataie, ca degeaba ii spui copilului ca nu e bine ceea ce face, pentru ca nu are capacitatea de a intelege, dar daca-i arzi cateva palme la cur, imediat o sa stie ca actiunile lui vor avea consecinte. Cand eram copil, aveam un vecin, care era extrem de rau si care avea un comportament total deviant si deranjant pentru toti cei din jur, dar culmea-i ca parintii lui doar il certau un minut si nu l-au batut niciodata. Noi aia care eram mai mari decat el, nu-l bateam, ca ne era mila de el, dar le mai spuneam parintilor lui ca ne scuipa si ca ne injura, pana intr-o zi, cand eram prost dispus si i-am zis ca-l bat, la care el ma scuipa, dupa care m-am dus la el si i-am dat un pumn in cap, iar monstruletul a inceput sa planga, pentru ca si-a permis cineva sa-l bata. O sa fac un salt peste timp, pana-n ziua cand vecinul meu a avut 18 ani si cateva luni, cand a fost arestat si trimis la inchisoare, unde a stat o perioada nu suficient de indelungata. Poate ca daca parintii lui nu erau nepasatori si milosi cu el, ar fi sarit peste faza cu inchisoarea. Morala: Bate-ti copilul cand face prostii, dar nu-l omori cu bataia!
NOU
poate din cauza ta a facut parnaie…
NOU
Cred ca ai dreptate, ca in loc sa-i dau doar un pumn, trebuia sa-l calc in picioare, ceea ce-si doreau toti cei care-l cunosteau.
NOU
Andrei, lasa-ma sa ghicesc, testul ala de inteligenta a venit inapoi negativ, huh? In alta ordine de idei, sunt convins ca, dupa ce ti-au citit comentariul, o gramada de oameni n-ar avea nimic impotriva sa te educe putin…
NOU
andrei, in romania abuzul asupra copiilor este interzis de vreo zece ani prin lege
asa ca data viitoare cand iti lovesti copilul, sper sa fie vreun malac prin zona care iti arda tie cateva palme, ca sa inveti ca astea sunt consecintele daca incalci regulile/legile
NOU
mie imi place ca in conceptia generala, nu exista decat 2 extreme. ori iti bati copilul, ori il lasi liber ca pasarea cerului.
NOU
si un citat pentru tine “Violenţa împotriva copiilor ţine societatea prizonieră într-un cerc vicios al violenţei: violenţa naşte violenţă. Copiii bătuţi sau umiliţi vor bate şi vor umili, în relaţia cu ceilalţi copii, cu părinţii, cu profesorii, precum şi în relaţiile lor de maturitate[…]”
si lasa-ma sa ghicesc, faci parte din categoria “ma bateau, da uite ca n-am murit si de fapt chiar mi-a folosit, uite ce bine am ajuns”
da, chiar foarte bine, pentru ca nu e asa, sa bati un om de juma de metru si 20 de kile care nu se poate apara in niciun fel e semn de perfecta sanatate psihica
NOU
Eva, nu stiu cum sa-ti explic, dar mamele de crocodil sunt unele dintre cele mai protectoare mame din tot regnul animal si totusi, crocodilii devin niste criminali in serie, odata cu atingerea unei anumite varste. Am avut prieteni, care au fost orfani sau abandonati de parinti si pe care nu i-au batut parintii, ca e destul de greu sa ti-o iei de pe lumea cealalta sau de la o distanta de 500 km, care au avut un comportament infractional si pe care inca il au si acum. Mie imi plac parintii aia care au impresia ca au copii ingerasi, doar pentru ca nu i-au prins niciodata pe copiii lor cu nimic si cred ca educatia lor, care e mereu cea mai buna, a dat roade, dupa care creste copilul si-si dau seama ca s-au inselat sau dau vina pe anturaj. Ziceau Parazitii intr-o melodie: “stai linistita mama, eu ii invat pe ei”, asa ca uneori poate copilul tau e ala care-i influenteaza negativ pe altii. Nu stiu daca stii, dar banuiesc ca nu ai nici cea mai vaga idee, ca multe din tarile pe care le numim civilizate, au fost civilizate prin forta bruta, nu cu vorba buna, pentru ca natura omului e de a se razvrati impotriva regulilor. Sunt tari, precum Iranul, unde disciplina e impusa prin forta si stand de vorba cu un prieten de-al meu din Iran, l-am intrebat de ce sunt atat de aspri acolo si el mi-a raspuns ca daca nu ar exista aceste pedepse, toata lumea ar lua-o razna, si da, iranienii sunt de cel putin 10 ori mai civilizati decat noi, in ciuda informatiilor eronate din mass media. Pe Gingis Han nu l-au batut niciodata parintii, pentru ca au fost omorati cand era foarte mic si omul ala a devenit cel mai mare criminal in masa din istorie. E interesant ca sunt multi care atunci cand aud de bataie, imediat isi imagineaza un copil tras pe roata, ca Horea, ars pe rug ca Gheorghe Doja sau cu ochii umflati ca Joe Frazier dupa meciul din Manila. Probabil ca nu stiati ca si o palma la cur tot bataie e, doar ca de-o intensitate mai mica. Deja ma oboseste faptul ca aproape zilnic trebuie sa le explic unele lucruri elementare multor idioti, care au impresia ca niste calitati intelectuale deosebite si se cred experti in tot felul de domenii ezoterice despre care nu au nici cea mai vaga idee sau poate ca, pe langa cartea cu “Afla cum poti sa devii bogat in 10 pasi” au si cartea cu “Secretul modelarii copilului, ca sa ajunga un om de succes”.
NOU
Jordan, mi-ar face o mare onoare ca tu sa fii cel ce-mi ofera aceasta educatie, mai ales ca sunt intr-o forma de zile mari si mi-a trecut si febra musculara de saptamana trecuta.
NOU
Cand o sa priceapa toate tutele ca o palma (nu zic de palma care-l muta din loc si-l izbeste de perete, ci de ceva de genul “stergi aerul”) la fund nu e egala cu un cutit in gat?
NOU
pai da.. caci se stie ca cel care recurge la violenta a epuizat si a esuat cu alte metode. eu zic ca un adult ar fi trebuit pana la varsta maturitatii sa invete sa se controleze si sa gestioneze o situatie fara violenta, altfel a ajuns degeaba pana la varsta aia.
un copil nu se educa cu bataie, asa ii dai reflexul lui Pavlov doar si nu intelege motivul de a face sau nu ceva ci doar consecintele.
daca il educi cu bataie il subestimezi ca poate intelege si altfel si il formezi sa procedeze la fel. succes.
NOU
@Andrei – cand vrea si anume muschii tai. Poate vine si Arhi ca arbitru’, adica daca tot o dam in penibil s-o dam pana la capat. Nu in ultimul rand, e relevanta observatia ta: in mod sigur copiii aia batuti sunt tot in forma maxima, apti de a se apara si pur si simplu accepta educatia.
NOU
#atat. numai ce va laudam…
NOU
@Arhi – hai, dom’le, nu fi trist, ca era o penibilitate asumata, deci nu chiar penibilitate. Hai ca ma voi stradui sa tin standardele sus :).
NOU
Sper sa fiu si eu la fel de buna ca ai mei cand o sa fiu mamica. Totusi, ca sa va dau exemplu de copilul specimen, rasfatatul exagerat, un copil care nu poate sa-mi fie drag, desi ar trebui…
Este vorba de copilul unor prieteni de-ai iubitului meu, copil invatat de acasa sa pastreze totul doar pentru el. Desi este tot timpul ghiftuit, daca vede ca ii dai o bomboana altui copil, cu el de fata, iti spune ca aia e mancarea lui si se smiorcaie, bate din picioare.
La gradinita nu isi face temele, maica-sa nu vrea sa il puna sa lucreze, ca sa nu il streseze. Desi doamna incearca sa-i obisnuiasca cu un program, mama ii spune ca el poate sa intarzie.
In parc, de fata cu alti copii, este invatat sa nu isi imparta mancarea, desi el cere de la ceilalti biscuiti, grisine, pufuleeti. Maica-sa ii spune ca el sa isi manance fructele, ca doar mancarea lui este buna , a celorlalti copii, nu.
Am mers cu ei la restaurant, pentru ca sotul ei este bun prieten cu prietenul meu, plodul s-a dezbracat si a facut pipi pe covor, iar ea nu a avut nicio reactie, il certa alintandu-l si razgaindu-se ea. ”Nu e frumos mami, dar de ce faci asa mami, of, hai la mami sa papi ceva si sa fii cumintel”. Nu si-a cerut scuze ca cineva trebuia sa frece si sa spele pe jos, ea doar de aia plateste, nu ?!
Am mers cu ea in mall, eu eram singura, i-am spus ca merg sa caut cu lista ce m-a rugat iubitul meu, ea sa mearga sa ii dea sa manance la chinezesc. L-a pierdut si i l-au adus gardienii.
La mare, am mers cu ei cateva zile la o pensiune inchiriata, cu loc de joaca in curte, pentru copii. Plodul ei a facut caca in piscina, iar a doua zi a spart un pahar de margine. Intrebat de ce a facut asta , a raspuns : ca sa nu se mai joace ceilalti copii.
la gradinita, trebuiau sa isi faca cadouri unii altora cand era ziua vreunui copil. Ma-sa deschidea punga daca voia el ceva de acolo si in cazul in care voia el sa manance sau sa aiba jucaria aia, se intorceau din parcarea gradinitei.
Si lista continua, iar eu trebuie sa fiu ”draguta” cu acest specimen care musca, ciupeste, loveste, apoi rade.
Cand din bun simt m-a rugat sa stau cu el, a fost un copil cuminte si linistit. El vrea sa manance in pat si mami il spala ea pe maini cu gel. La mami acasa, faci ca tine, la mine acasa te speli pe maini si mananci la masa. Cu cat e foamea mai mare, cu atat e mai usor dresajul 🙂
Ca vrea la desene . La desene dupa ce-ti faci fisele pentru gradinita. Ca el nu vrea. Daca nu vrei, nu te uiti la desene. S-a smiorcait, a batut din picioare, si-a facut fisele, s-a uitat la desene.
Ca el vrea mai multe desene, el nu vrea sa doarma, ca mama lui il lasa pana tarziu. Mama ta te lasa cum vrei tu, la mine acasa, copiii dupa cel mult 10, dorm. S-a smiorcait, mi-a urlat ca vrea la ma-sa, s-a frecat in pat , a inceput iar sa se scalambaie, a adormit.
Intrebat daca vrea sa stea cu mine, daca i-a placut : Daaaaa ! Ne-am jucat, ne-am uitat la desene, am mancat la masa, ne-am spalat singuri pe maini si pe dinti, n-am facut pe noi,n-am scuipat si nici nu am lovit copii.
In parc a avut voie sa se joace si sa se murdareasca daca vrea, dar sa nu iasa din permetrul desenat de mine, cu creta.
E un copil bun, ca toti copiii, dar cand il vezi cum se poarta cand e cu ma-sa, zici ca e un monstru, Si oamenii, copiii si toata lumea, il izoleaza si il indeparteaza, pentru ca nimeni nu vrea sa aiba un copil scuipat si batut de altul sau sa suporte iesirile lui rautacioase, din dorinta de a i se da doar lui atentie.
In parc copiii vad, poftesc, vin si cer. Nu o sa ascund pungile cu alune si fructe in geanta, ca sa nu ii dau unui copil, pentru ca asa l-a educat pe el ma-sa. I-am spus ca oamenii trebuie sa imparta, ca daca vrea sa primeasca, trebuie sa ofere. I-a placut si lui sa nu fie nevoie sa il certe si alti parinti si sa plece de langa el copiii. Din pacate, ajuns acasa cu maica-sa, nu mai are nici o regula, suna educatoarea ca nu are fise, iar mamica il recompenseaza cu prajituri si desene.
NOU
Pai ce spui tu este cam vina parintilor….A mamei dar si a absentei tatalui in edicatia lui. Trebuie sa existe cei doi poli , mama si tata . Mama de obicei e mai permisiva (nu se aplica la tatii de fete :)))) iar tatal poate nu are mereu atata rabdare. bine, rolurile se pot inversa. Dar important este ca amandoi sa zica acelasi luru si cel mai important sa isi EDUCE copilul. Chestii cum ai enumerat tu (get diverse in piscina ) cred ca m-ar face sa ma duc direct la partinti si sa ii rog extrem de fumos:D sa curete
NOU
bine, si tu ai criticat un copil care nu are nici o vina ci e doar modelat de parinti gresit. are si un tata prin preajma, sau numai mama e de vina?
NOU
Cu exemplul cu barul sunt de acord. E o proprietate privata, au dreptul sa-si aleaga clientii dupa cum considera ei sau sa impuna ce regului vor ei.
Exemplul cu vizita este cel putin ciudat. Nu este normal sa-i ceri nici unui copil care merge in vizita la altcineva sa nu se miste sau sa nu vorbeasca, sau sa nu atinga nici un lucru. Si pot sa dau ca exemplu o situatie similara. Imagineaza-ti ca tu ca adult esti obligat sa astepti, de exemplu, la stomatolog. Nu ai voie sa vorbesti, nu ai voie sa misti, nu ai voie sa te joci cu telefonul. Restul persoanelor au discutii care nu te intereseaza deloc. Nu ai nici o idee cand o sa se termine asteptarea. Daca intrebi cat mai ai de asteptat cineva te ameninta cu bataia sau poate chiar te bate. Cat timp rezisti acolo fara sa faci o criza de nervi? Este corect sa supui un copil la un tratament similar?
NOU
Frate, da’ mai sunteti multi dusi cu capul?!
De bune maniere ati auzit? Da? Ei, despre aia e vorba. Nu de bataie, nu de stat smirna, ci pur si simplu despre comportament decent, care sa nu-i deranjeze pe ceilalti – in vizita, la scoala, la restaurant, in parc, acasa cu mamaia sau cu bona.
Si da, copilul trebuie sa stie de frica parintilor. Nu frica de bataia parintilor – mi se pare ca astia de va opariti la ideea de “a sti de frica” ati incasat multa bataie. Nu, frica de parinti inseamna constiinta faptului ca daca am facut o boacana sunt pedepsit. Unde “pedeapsa” nu inseamna bataie, ci “fara desene o saptamana”. “Sa stie de frica parintilor” inseamna sa constientizeze autoritatea parintilor asupra lui. Si n-o constientizeaza decat daca parintii isi exercita asupra lui aceasta autoritate – spunandu-i “nu” cand e cazul si pedepsindu-l cand e cazul. Impunandu-i limite pe care copilul trebuie sa le respecte. Ce-o fi asa de greu de priceput aici?!
(N-am luat niciodata bataie de la ai mei. Era suficienta privirea lui tata ca sa ma intorc cu coada-ntre picioare la ale mele si sa-mi vad de treburile mele de copil. )
NOU
Asta incerc si eu sa zic, cu adaugirea ca daca chiar iti iei o palma nu-i un sfarsit de lume. Oricum e putin important ca n-ai luat palme vreodata daca parintii tai au stiut cum sa te faca sa-ti fie frica de ei in alte feluri. Nu-mi dau seama daca nu ma exprim eu bine sau lumea pur si simplu nu vrea sa inteleaga ce spun.
NOU
daca ii dai o palma la fund, ii distrugi caracterul:D
NOU
Duly noted. 😛
NOU
Se scapa un pic din vedere ca e vorba de o cafenea cu loc de joaca pt copii. La joaca ma gandesc ca nu se refera la sah si go. Idem, s-a promovat localul ca unul unde poti merge linistit cu copilul si sa te relaxezi, nu sa umbli dupa copil sa nu cumva sa fuga, strige sau alte activitati “neobisnuite” pentru varste fragede. Asta la subiect. Restul e can-can si evident ca modul de educare a unui copil va depinde tot timpul de temperamentul care il are copilul… si sin nou evident ca expresia “bataia e rupta sin rai” nu se refera la bataia copilului cu portocala invelita in prosop sau cu cartea de telefoane…
NOU
Sunt copii care stiu sa se joace si copii care stiu sa-i paruiasca, sa-i scuipe, sa-i bata si-n general sa-i deranjeze in fel si chip pe ceilalti (copii si adulti) cu “joaca” lui tabu (vai, copilul se joaca, normal ca-ti pune dulceata in pantofi, e doar o joaca!, cum sa-i zic sa nu mai faca?!).
In care dintre categoriile astea sdoua e incadreaza copilul – asta depinde doar de parinti. Iar diferenta dintre joaca si Ionel sau dl Goe o face educatia primita in familia extinsa.
NOU
@v . Sa zicem sa stiu cum e chiar si la un loc de joaca. Si sa zicem ca este un loc cu multe , multe jucarii. Tu vi cu un copil care si-a depasit cantitatea de cofeine permisa pe zi. Incepe sa urle, sa impinga pe altii , sa calce jucariile. Tu zici ca e doar obligatia angajatilor de acolo sa controleze acel copil?
NOU
daca au ales sa aiba loc de joaca pentru copii dar vor copii care se joaca in liniste, nu alearga etc e dreptul lor ca local privat sa schimbe profilul si clientela va fi din alta categorie de varsta, simplu. daca vor in continuare sa aiba loc de joaca ar trebui sa fie realisti si sa inteleaga ca nu exista copii care se joaca in soapta si merg pe varfuri sa nu-i auda nimeni. copiii au energie si sunt galagiosi cand se joaca, proprietarii de acolo au fost vreodata in parc la un (hm) loc de joaca sa isi faca o idee ce inseamna?
asa. sunt. ei.
chiar nu-mi imaginez ce dracu au facut copiii aia de au creat atatea discutii pe internet.
eu, ca parinte, daca vreau sa beau o cafea si sa citesc in liniste, aleg o cafenea fara loc de joaca pentru copii unde ma duc singura.
sau e altceva in povestea asta care-mi scapa?
NOU
Ma da ce subiecte va gasiti sa va legati de ardeleni,de parca toti suntem la fel si din restul zonelor sunteti super educati.really?cam josnica gandirea.Fiecare gradina cu poamele ei .
NOU
De parca noi ardelenii nu vorbim despre “miticii de Bucuresti”. =)) Nu lua totul chiar asa in serios.
NOU
tot timpu au existat parinti de cacat