As usual, guvernul a închis tot ce înseamnă cultură, pentru că, se știe, cultura e prima care e băgată la dubă, nu patronul de la Nuba, care face petreceri cu hore de sute de oameni, plătește amendă cât o consumație modică la o masă și merge mai departe.

Mie îmi place că oamenii de cultură sunt prinși în paradigma NE-AU ÎNCHIS TEATRELE! NE-AU ÎNCHIS OPERA!! Dar nu au vreosoluție, nu vin cu o soluție, nu îi interesează o soluție alternativă, ei vor să le dea drumul fix la fel și să nu se schimbe nimic.

Acest lucru nu se va întâmpla curând, să știți. Virusul nu pleacă, virusul este foarte agresiv, imunitatea de turmă nu se obține iar tratamentele vor veni în românia ultimele și, as usual, se vor da doar celor care și le permit. Așa că trebuie să vă gândiți toți cei care suferiți în mod direct de închiderea unităților respective, la alternative lucrative.

Se iau 2-3 camere, un sistem de lumini și sonorizare și se înregistrează piesa de teatru, concertul sau ce aveți voi acolo, după care se vinde accesul la el pe o platformă de streaming cu bani. La un preț mai mic, evident, dar, în loc de 300 de oameni, dacă sunteți cu adevărat valoroși, puteți avea 30 000 de oameni.

Știu, asta presupune muncă, învățat lucruri noi, marketing, promovare alternativă și, în general, orice altceva decât stat pe coadă și plâns că guvernul nu ne dă nimic.

Zic și eu, e o idee.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.

Pe scurt

Loading RSS Feed

28 comentarii Adaugă comentariu

  1. #1

    Mda, numai ca nu au bani sau fac alte ciudatenii, chiar daca au bani… Am facut asa ceva o perioada dupa care clientii din acest sector au inceput sa caute solutii care sa nu-i coste nimic (cerandu-mi, in acelasi timp, sfaturi cand au dat de neprofesionisti). Chestia asta le-a facut un deserviciu apoi, de care si-au dat seama prea tarziu. Mai exact, in loc sa plateasca niste costuri decente (am dat preturile la modul ajutor reciproc decat profit neaparat), au inceput sa faca intelegeri cu televiziuni, care filmau gratis insa cereau drepturile de difuzare (pe o perioada nelimitata, de regula). Ghici cine mai plateste bilet de streaming, cand poti vedea gratis ulterior?

  2. #2

    Filarmonica din Berlin face (bani din) asta de ani de zile – cu Digital Concert Hall – desi sunt realmente cei mai buni din lume si au permanent salile pline. Abonament lunar, anulabil oricand, toate concertele arhivate dupa maximum o saptamana. Plus o colectie fabuloasa de concerte vechi si interviuri.

    Ideea a pornit de la Sir Rattle, care a zis ca astfel nu vor mai fi asa dependenti de finantarea de la stat. Au zeci de milioane de abonati si cand a inceput nebunia corona si au fost anulate concertele, au suspendat abonamentele si dat acces liber la tot. Geniala miscare.

    Dar deh, asa-s nemtii… capete patrate, lipsite de imaginatie. Ce sa mai si zici.

    • #3

      Isi permit sa faca asta pentru ca au un anume nivel plus un anume public.

      Noi avem niste teatre comuniste, sustinute de stat in mare parte si care au ramas in paradigma veche, aia in care astepti sa ae faca pentru tine.

      Cel mai probabil ii salveaza statu’,iar ,si nu inteleg nimic, din nou.

      Probabil ca alea 2-3 teatre cu artisti adevarati vor gasi solutii. Restu, la gunoi.
      E oarecum de rahat ca in secolul 21 nu au niste oameni in teatru/ministerul culturii cAre sa ii indrume cat de cat. Probabil ca nici macar ei nu se uita la teatru pe afara, sa copieze macar ideea, asa ca ce pretentii sa ai.

      Ca o paranteza, am vazut mai multe filme romanesti in cinema la amsterdam decat la bucuresti, filme pe care le-as fi platit pe internet daca exista posibilitatea. Daca in film/tv sunt asa rupti de realitate, la teatru cum o fi :))

    • #4

      Pai cine merge la teatru sau la Opera cam tot in categoria asta se incadreaza… dupa capul meu, cel putin. Deci e un public pentru care ar merita sa faci asta si care, cel mai probabil, ar aprecia.

      Ca n-are cine… e alta treaba, vorba ta, asteapta sa-i salveze statu’. Si scriu statusuri interminabile pe Facebook.

    • #5

      Ai un link de la Berlin? Nu am reușit să găsesc. Merci!

    • #7

      Merci!

  3. #8

    Asta face deja Teatrul unteatru inca din martie si o face chiar foarte bine, inclusiv monetizarea: cinematic.unteatru.ro/ 😉
    Este unul dintre cele mai bune teatre independente din Romania si poti vedea piese live sau inregistrate pe baza de bilet sau abonament. Fac treaba asta si alte teatre, normal, dar la ei e totul super profi cu multiple camere, sonorizare, montaj live, streaming de calitate etc.

  4. Cele doua nu se exclud, adica spectacolul live si streaming-ul. Nimic nu poate inlocui emotia din sala si ideea de a te duce, nu a sta acasa in pijama. Bun, daca am stabilit ca streaming-ul nu canibalizeaza sala (ceea ce nu parea evident inainte), trebuie gandit cum se pot scoate bani din online. Caci se pot scoate, dar nu instant. Trebuia creat si sustinut obiceiul.

    Din ce am vazut ca spectator, teatrele finantate de la buget nu au o problema existentiala. Nu au reflexul de a face bani. Nici spectatorii nu si-i cunosc. Mah, dar noi pentru cine jucam? La fel ca si cu scoala, ei fac ceea ce stiu sa faca. Banii nu vin din bilete, caci incasarile se duc la primarie, sa zicem. Iar primaria ii finanteaza pe de alta parte. Nu e o legatura directa, e cu saru-mana.

    La privati, a fost dramatic in schimb. Iau exemplul “Un teatru”, care a incercat streaming, decent, inca de la debutul nebuniei. Dar ma indoiesc ca au putut face bani cat sa isi acopere existenta. Finantarea era o problema si inainte. Daca o faceau din timp, poate ca nu era asa dramatic, dar tot nu e ca si cum ai putea face suficient cat sa existi, dintr-o data. Si daca patronii nu sunt dispusi sa scoata bani pe termen lung, sau nu-i au, pentru ca nu faceau mega-profit nici inainte… inchid tot si asteapta vremuri mai bune. Iar actorii independenti se apuca de altceva sau de seriale online din care iar nu stiu cat pot trai fara sponsori.

    Just sayin’, nu sunt din bransa.

  5. #11

    Pai ce facem, Cetin, cum mai postam noi poze pe instagram cu o mie de #-uri, imbracati la 4 ace?

  6. #12

    Opera Comica pentru Copii face asta din Aprilie parca. Mii de conectari la platforma pentru vizualizare.
    Inainte de pandemie eram clienti fideli (fizic). Acum ne bucuram de transmisii prin faceB si apreciem profesionalismul si calitatea oamenilor de acolo.

  7. am vazut un concert al unor copii pe online. A fost o experienta interesanta, dar nu a fost acelasi lucru.
    pe de alta parte, la teatru nu dansezi, deci ce mi-e ca stai in fotoliu ce mi-e ca stai in sala

  8. #14

    Dar parca exista deja, ceva teatru online. Poate ma insel, dar stiu ca tot aparea reclama la un moment dat.

    Aaa uite, am gasit: e-theatrum.com/. Acum, nu garantez pentru calitate si pentru ce ofera si vad ca fac si ceva reclama la Radio Guerilla, dar e ceva teatru online pe baza de abonament.

  9. #15

    ii scade salariul lui Caramitru? sau lui Arsinel? sau lui Calinescu?
    tot amaratii astia tineri sufera.

  10. #16

    ar functiona digitalul daca ideea de teatru si opera n-ar fi sa poti sa te pozezi ca instagramar pe acolo, sa pui la story secvente de 4-5s din piesa de teatru si daca n-ar fi o ocazie sa porti in sfarsit rochia aia de baba din anii ’80 pe care ti-ai cumparat-o sa faci poze in lanul de floarea soarelui si cam atat.

    mai mult, unde si cu cine o sa comentezi despre ultima piesa moderna (care acum a acaparat cam toate teatrele) in care o lesbianca negresa descopera sensul vietii in activismul impotriva barbatilor pentru caracterul lor de brute vis a vis de neajutoratul dar inimosul trans, Naomi ?

  11. #17

    marius manole a dat un interviu simpatic la un moment dat si spunea ca aia care traiesc exclusiv din teatru si nu au un backup, au o problema reala de adaptare la realitate. el zicea ca poate foarte bine sa nu mai faca teatru, nu de acolo ii vin banii.
    oricum majoritatea celor care faceau teatru independent au gasit supape pt venituri adiacente. aia care sunt la teatre de stat primesc bani si stand degeaba, iar de facut din proprie initiativa ceva, pwla, e greu. jale mare, ca nu mai e cultura, ca ne ducem dracu toti fara teatre dar totusi sa ne dea salarii chiar daca stam acasa, suntem bugetari, ne batem joc!??
    tot asa acum un an ascultam un interviu despre niste tinerei care fac spectacole de teatru online, cu sprijinul facultatii de constructii care le pune la dispozitie un spatiu pt asta. banii vin doar din donatii. si spuneau ca efectiv marii zei ai teatrului s-au pisat pe ei ca nu fac teatru adevarat, ca ce e aia online si nu i-au ajutat cu nimic.
    cica oameni de creatie :))))) right, pe banii bugetului, saru’mana dna firea

    • #18

      boss, vorbim de caramitru, arsinel, ce plm e aici…

    • #19

      nu chiar. sunt si alti “mari artisti”, mult mai titrati, care sunt la fel de bugetari in suflet si’n simtire

  12. #20

    Mergeam des mai demult cu copiii la teatrul de copii, era sambata, isi mai vedeau prietenii, se uitau atenti la teatru etc.

    Pana au inceput toti parintii sa isi aduca copiii bolnavi acolo, se auzea prin toata sala tuse si stranuturi. Au inceput si ai mei sa prinda cate un virus, si nu i-am mai dus, ca nu merita.

    M-as fi uitat online la spectacolele alea, as fi platit bilet online daca era buna calitatea, ca pot face atmosfera in casa – gen tras perdele sa fie intuneric, dar nu exista posibilitatea asta.

    Asa ca imi pare rau de actori, dar cum zice autorul, daca nu se stiu organiza sa faca bani, ca public exista, n-am ce sa le fac.

  13. #21

    Pe baza vremurilor in care eram mare fan TNOID:

    1. Au ramas de cel putin doua ori fara loc de desfasurare. Si-au luat tot ce s-a putut si au plecat in turneu prin tara. Si, din cate stiu, au avut succes, ca nu te trambalezi cu echipa si decor pe la toti Cucuietii, daca n-ai bilete vandute. Sa zicem ca le platesc primariile reprezentatii in aer liber (ventilatie, monser), niste boxe mai ok, sa inteleaga lumea ce se vorbeste (ca vorba aia, verba volant in aer liber) si gata, au spectacol. (Nota: cred ca nici acum tot n-au sediu, ca ala nou fuse inchis intr-un scandal)

    1.1 Varianta: Reprezentatii in spatiu inchis cu public distantat, dar si cu jumatate din sunetisti, luministi, distributie (ii punem lu’ nea Nicu o peruca blonda si zicem ca-i Julieta, si-asa nu se prinde nimeni de la distanta aia). Adica imi imaginez ca sunt niste costuri cu fiecare reprezentatie, care sunt (sau ar trebui sa fie) acoperite de biletele vandute, deci ma gandesc ca se pot reduce din costurile astea, in vederea reprezentatiilor cu public obligatoriu mai putin. Nu stiu prin tara cum mai e, dar la castraveti, am asa-s cinemaurile: imgur.com/JHezMMf (fusei luna trecuta, desi e drept ca aia veniti in cuplu/ grup se strangeau mai laolalta)

    1.2 Reprezentatii in aer liber de orice fel. Mai un banner mare cu sponsorul, mai o “pastila” jucata de 2-3 actori in piata cutare cu vreo sigla sau alt produs in brate (un exemplu: piesa Supermarket era plina de pungi Billa). Iar sponsorul primeste expunere. Eventual o pusculita pentru donatii, ca la toti artistii ambulanti.

    2. Anul asta, cu ocazia carantinei, cativa dintre actori au facut asta: www.youtube.com/watch?v=bkQcm0FkShs Nu-mi place Ristei nici de ciuf sa ma iei, dar daca el s-a putut gandi la asta, de ce n-o fac mai multi? Eu, personal, am trimis link-ul asta mai departe la cel putin 10 oameni de pe mess, plus alte cateva neamuri, care au sanse sa-l aprecieze. Clipurile YT se pot monetiza, se poate face product placement, multumim sponsorilor, firmele x, y si z, care ne-au oferit sunetul, platit cameramanii, decorurile, etc. etc.

    3. Un soi de Patreon, incepand de la sume simbolice pentru sarantoci gen 1 leu pe luna (sau cat o fi minimul), ajungand pana la exclusivitati gen de ziua ta te suna Frumoasa de la Opera, sa-ti spuna “dragule” (idee de la Brie, dar orisicat). Eventual o vedere sau poster, ceva, semnat si trimis prin posta, curier sau porumbel (pe vremea mea, asta se facea in cadru organizat, dupa spectacol). Cu reprezentatii video, fie ele si reduse ca timp si personal; de exemplu, pot face un fel de serial inspirat dintr-o piesa celebra, cu episoade de 5-10 minute.

    O idee: Richard al treilea fata cu birocratia mioritica.
    “Draga UE, acesti tarani nu-mi respecta statutul si-mi cer dosar cu sina. Eu stiu ca sinele sunt doar la tren. Asta, doar daca n-au fost furate. Dar vai, mi-am amintit: nu mai sunt in UE. Si nu mai sunt nici rege. Ce-a mai ramas din mine? Oare mai exist?”. Zoom pe fata lui, privind adanc la camera, in timp ce sufera o problema existentiala, al carei deznodamant il vom afla peste alte zece episoade.

    4. Legat de aceeasi institutie, au difuzat cateva reprezentatii pe Facebook (inca-i tin la notificari), dar din cate stiu, clipurile nu-s monetizate pe platforma asta. Daca nu ma contrazice nimeni, raman tot la sugestia din punctul 2, cu Youtube.

    5. Au tot montat camere, trepieduri si microfoane ani buni de zile, au zeci (daca nu chiar sute) de reprezentatii inregistrate. Au zis ca scot DVD-uri cu ele. Daca nu le-au scos pana acum pe piata, gandindu-se ca nu mai vine lumea sa-i vada pe scena, uite ACUM e un foarte bun moment. Cand lumea si sa vrea si tot nu poate veni sa-i vada live, “acum, ori niciodata” scoateti DVD-urile alea, ca-mi creste barba de cand le tot astept!

    6. Pentru minunata zi in care se vor redeschide: abonamente! Le-am sugerat asta inclusiv personal (nu doar o data), dar daca nu vor, nu vor… Poate in viitor vor vrea. Ca eu vreau.

  14. #22

    Toti spuneti ca nu e acelasi lucru online. Normal ca nu e, dar este PANDEMIE in plm, trebuie sa te adaptezi. Daca nu te poti adapta, nu te mai plange.
    Asta cu streaming online e doar o idee, la cat de creativi sunt ar trebuie sa apara si alte idei.

  15. #23

    Iau salarii si stau acasa artistii. De ce ar vrea sa se schimbe ? Singurii mai nervosi sunt cei ce nu mai pot sustine turnee, in rest este liniste si pace.

  16. Teoria e buna, practica se loveste de romanism. Teatrele de Stat sunt finantate de primarii, vine banul gros de acolo. Dar nu vine pentru toata lumea, ci doar pentru cei care joaca/colaboreaza in piese, de unde si mancatorimea interna dintre ei. Una e sa iei salariul minim plus 10 mii de lei pentru ca ai jucat in piesa X, cu 20 de spectatori in sala…si alta e sa joci in piesa aia pentru salariul minim plus procent din ce se vinde pe online 😉 In plus, e cu munca, nu e suficient sa te besesti cel mai tare din colectiv si sau sa sugi cucu regizorului care de multe ori e ”invitat” si ia bani cacalau doar pentru o piesa. Daca vei scotoci putin prin lumea interna a ”artistilor” din teatre, vei avea surprize frumoase.

  17. #25

    Eu m-aș uita pe bani la actori nevoiași făcând chestii. Solilocvii, recitaluri, lapte-gros, improvizații, aparteuri, colaje, lăbi, incantații, orice, numai cultură să fie.

    Pentru început, ca probă eliminatorie, aș vrea să-mi recite cineva chestia asta. Dar să fie și cu palmieri, evantaie din pene de păun, pomezi antice și joc de scenă hieratic-stimulant.

    „Egipet… revărsare a Nilului de aur…
    Tebă a incestelor,
    Memnon al aurorii,
    Şi Sfinxul devorant,
    Caravane pe lângă piramide
    De pelerini şi beduini.”

    Maithun, plecat în hagialâcul imaginației orientaliste

  18. #26

    eu ma gandeam sa existe un program de stat prin care sa ajute 2 chestii, scoala si cultura, sa faca piese moderne pe baza literaturii din programa scolara, cu ceva conditii sa nu fie de 18+, dar ceva aluzii nu strica, sa le trezeasca interesul

    multi copii prefera sa se uite la filme in loc sa citeasca o carte, iar cei mai in varsta au inca nostalgia teatrului de la tv/radiofonic

  19. Era bine ca persoana deranjată de typeface să nu fi pus virgulă între subiect și predicat.

  20. #28

    Faptul ca, in special, cei care se plang sunt angajati la stat, la teatre subventionate masiv de stat, unde incaseaza o lovea ca merge sau nu merge treaba, nu mai mentioneaza niciunul. Iar daca le pui asta in vedere, ii ia de la lingurica.