Contul meu
Undele au pus fizica în cap. Vorbesc, desigur, de fizica clasică.
Pentru cei dintre voi care nu știu, istoria fizicii se împarte în două curente: partea clasică, denumită și newtoniană (ghici de ce), și cea modernă, care cuprinde teoria relativității și mecanica cuantică (și niște alte teorii, care m-au pus și pe mine cu botul pe labe).
Fizica newtoniană a explicat de minune lumea până la finalul secolul al 19-lea, când a căzut în bot magistral, împiedicându-se de „catrastofa ultravioletă”, o problemă de analiză a undelor. Băiatul care a rezolvat problema, cumva din greșeală, a fost Max Planck, descoperind cuantele de lumină (fotonii). De aici, totul e istorie (modernă). Dacă vreți mai multe detalii, vorbim în comentarii.
De ce vă povestesc acum despre unde? Pentru că totul în jurul nostru e undă.
Undele, deci.
Uite o poză mișto cu o piatră în apă.
Ceea ce vezi în jurul ei sunt unde.
1. Definiția undelor:
Hai să vedem ce se întâmplă în poză: o piatră (sursa) transferă energie în apă (mediul) și creează valuri (unda) care se propagă prin mediu sub forma unor oscilații. Îi greu?
2. Caracteristicile undelor:
Cum descriem valurile undele?
- Distanța între două creste succesive ale valurilor (lungimea de undă); cu cât valurile sunt mai rare, cu atât lungimea de undă e mai mare;
De ce e cool să știi ce e aia lungime de undă? Pentru că în funcție de lungimea de undă a luminii putem percepe culorile. Vezi mai jos cum variază lungimea de undă în culorile curcubeului. Cool thing: 1 nanometru e un milimetru împărțit la un milion.
Ia uite cum scade lungimea de undă de la roșu la violet:
- Numărul de valuri care pleacă de la sursă într-o secundă (frecvența undei); cu cât valurile sunt mai dese, cu atât frecvența undei e mai mare și vițăvercea; ia ghici în ce relație e frecvența cu lungimea de undă!
- Distanța între nivelul apei liniștite și creasta unui val (amplitudinea undei); amplitudinea e „înălțimea” valului;
- Intensitatea undei: cât de puternic e valul într-un anumit loc. Intensitatea depinde de amplitudine (valurile înalte sunt mai puternice) și de distanță față de sursă (de exemplu, valurile create de trecerea unui vapor sunt mari și puternice lângă vapor, și se atenuează când se apropie de mal). Alt exemplu de intensitate: sunetul unei boxe e maxim lângă ea, și se atenuează când te cari de acolo (dacă ții la urechile tale). Sau al treilea exemplu: la epicentru (prin Vrancea), un cutremur este cel mai vârtos. În Brașov nu se mai simte aproape deloc.
3. Tipuri de unde
Undele se clasifică pornind de la o groază de criterii, care nu interesează pe nimeni în afară de fizicieni. Așa că ne oprim la două clasificări:
Prima clasificare e în funcție de direcția oscilațiilor:
- Unde longitudinale: oscilațiile sunt pe direcția de propagare a undei ( se transferă ca la un arc). Cool thing: sunetul se propagă în unde longitudinale, adică „presează” aerul ca un arc.
- Unde transversale: oscilațiile sunt perpendiculare pe direcția de propagare a undei, ca valurile mării; Cool thing: undele seismice (cutremurul) și lumina sunt alte unde transversale.
Chestie cool cu care să te lauzi la chefurile de tocilari: scara Richter, cu care se măsoară cutremurele, e logaritmică. O creștere de un grad pe scara Richter corespunde unei creșteri de 10 ori a amplitudinii undei seismice.
Uite și un gif ciordit, ca să vedeți ce sunt alea unde longitudinale și transversale, ca sigur o să mai auziți de ele.
Ne mai interesează și o altă clasificare, pentru că o să ne mai întâlnim cu ea pe viitor:
- Undele mecanice au nevoie de un mediu ca să se propage. Moleculele mediului țopăie și le cheamă și pe vecinele lor la dans. Energia se transmite prin transferul vibrației moleculelor. Cool thing: sunetul e o undă mecanică, are nevoie, de exemplu, de aer ca să se propage. În vid nu „există” sunet.
- Undele electromagnetice, pe de altă parte, se transmit și în vid. Ele se propagă pornind de la faptul că fiecare câmp electric variabil generează un câmp magnetic perpendicular pe el. Chestia asta se întâmplă inclusiv la nivel subatomic. Câmpul magnetic generat induce, la rândul lui, un alt câmp electric, ăsta din urmă generează un câmp magnetic care induce un câmp electric etc etc etc și uite cum se propagă unda, și de ce se cheamă electro-magnetică. Lumina este o undă electromagnetică. Cool thing: astea au pus fizica în cap, pentru că fizicienii de secol al 19-lea au încercat să le înțeleagă ca pe undele mecanice, și au eșuat lamentabil.
Dar despre asta, vorba lui Pittiș, într-un alt episod.
Editat ulterior: am uitat să vă zic ce se întâmplă cu undele atunci când întâlnesc un obstacol:
- Difracția este ocolirea obstacolului de către undă. De aia îl auzi pe Nicușor vorbind chiar dacă se ascunde după copac.
- Reflexia este schimbarea direcției undei, cu întoarcerea ei în mediul din care a venit. De exemplu, ecoul la munte: sunetul se lovește de stânci și se “întoarce”.
- Refracția este schimbarea direcției undei, dar cu transferul în noul mediu: de exemplu, când te sâcâie nevasta la băiță și bagi capul sub apă, încă o auzi, dar distorsionat. Undele sonore sunt refractate în apă.
Felicitări că ai ajuns până aici. Mie mi-a luat patru zile. Grea naștere, nene!
Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Pe scurt
NOU
Very cool stuff! Daca am urat ceva in toti anii de scoala a fost fizica. Nu am fost un varf al judetului dar mai o olimpiada la mate, mai una la chimie, limba romana love forever, o stanga catre limbile straine si uite asa am esuat lamentabil in filologie cu putina comunicare ca sa realizez la batranete ca daca eram desteapta ma tineam de real si aveam si eu cu ce sa emigrez acum. Eniueeei, ce voiam sa zic, elementul comun in toate materiile astea au fost profesorii, buni sau foarte buni, pasionati sau macar exigenti si corecti, au facut sa ma intereseze materiile lor si sa le inteleg cat de cat. Frate, a fost ceva cu fizica…din clasa a 6-a parca cand s-a introdus in curicula pana in clasa a 12-a am avut parte de o serie incredibila de profesori plictisiti, dezinteresati, prost pregatiti sau unii pur si simplu tacaniti si nu in sens bun. Mi-a fost imposibil sa pricep ceva mai departe de invatat formule pe derost si tocit aiurea pentru niste note foarte probabil nemeritat de mari comparat cu cantitatea de cunostiinte acumulate. Pacat, fizica e o materie care poate fi atat de interesanta si foarte cool. Asa ca chimia care atunci cand este predata in clasa a 7-a si a 8-a cum trebuie face ca o eleva de a 12-a la un liceu umanist sa aleaga sa dea bacul la chimie basically cu cunostiintele de atunci (anorganica sa traiasca). Foarte apreciat efortul si super tare giful ala ca ma pierdusem un pic in vizualizarea diferentei.
NOU
Cred că asta e problema cea mai mare a profilor de fizică: pun accent pe formule în loc să explice fenomenele.
Iar formulele sunt primele lucruri pe care le uităm. Close second – unitățile de măsură 😉
NOU
Da, asa este. Cred ca inafara de dezinteresul lor o a doua cauza este lipsa sau dotarea proasta a laboratoarelor de fizica in scoli. La chimie aveam cel putin o data pe luna laborator, profesoara se zbatea si facea rost de minima dotare tehnica si noi care mai aveam parinti chimisti, medici, etc aduceam substante, eprubete, tot felul de minuni si cum necum faceam experimente, era interesant, asa au invatat baietii de ce nu e ok sa bei alcool etilic, very useful I would say :))). La fizica ioc. Nu tin minte o singura ora de laborator. Desigur materialele si aparatura pentru fizica banuiesc ca sunt mai complexe si in 1993 cred ca era ultima lor prioritate…nu ca s-ar fi schimbat ceva pe parcurs…dar ce pacat. Tot ce tin minte de la orele de fizica este caciula de nurca a profesoarei care dicta plicitisita de la catedra formula lucrului mecanic.
NOU
Madamme, daca esti asa de buna, fa-ma sa inteleg fara Wikipedia…vrei sa spui ca lumina genereaza camp magnetic si camp electric?
Pe asta sunt bazate panourile fotovoltaice?
Ar fi fain sa pui si niste aplicatii , un fel de how it works…ne mai cultivam si noi acilea cand citim articole 🙂
NOU
Lumina are o dualitate: se comporta și ca unda, și ca radiatie de particule (fotoni).
Intru un pic in fizica atomica, sa-ti explic cum se produce lumina: v-am povestit ca electronii se mișcă pe orbite in jurul atomului, in funcție de energia pe care o au. Fiecare orbită corespunde unui anume nivel energetic.
Când fac un salt de pe o orbita superioară pe una inferioară, electronii “pierd” sau emit energie sub forma de lumina (fotoni).
Lumina asta are anumite frecvente, sau „culori”, în funcție de nivelul de energie. In poza aia cu culorile vezi și cam cum arată frecventele relative.
Unda este un transfer de energie, nu creează niciun câmp. Variația câmpurilor electrice și magnetice este generată tot de mișcarea electronului. Mișcarea asta reprezintă variația inițială a câmpului electric.
Habar n-am cum funcționează panourile foto-voltaice, dar îți pot spune cum funcționează ecograful :))
NOU
Pentru asta a luat Einstein premiul nobel. Se numesete efectul fotoelectric si da asta e fenomenul ce sta la baza panourilor solare. Doar ca in cazul de fata lumina se manifesta ca si particula. Pe scurt orice substrat metalic elibereaza electroni cand cand este expus luminii insa in functie de structura atomica, electronii sunt eliberati doar la anumite lungimi de unde specifice (in cazul panourilor solare e vorba de semiconductor si mecanismul e mai complex). Einstein s-a prins ca motivul pentru care electronii sunt eliberati doar la anumite lungimi de unda e legat de faptul ca energia care bombardeaza atomii in cazul de fata vine in cantitati discrete. Si daca vine in cantitati disicrete atunci inseamna ca lumina este de fapt particula. Dar toate dovezile arata ca lumina se comporta ca o unda electromagnetica (difgractie, refractie etc.). In final De Broglie s-a prins ca tot universul se comporta si ca unda electromagnetica si ca particula si la inspirat pe Schrödinger (baiatul cu pisicile) sa vina cu acele ecuatii care descriu momentul in care functia undei electromagnetice colapseaza si se manifesta precum o particula. Mai departe fizicienii inceraca sa demosntreze si sa reduca teoria corzilor la o simpla ecuatie polinomiala care explica tot universul si toate observatiile care ni se par inexplicabile.
NOU
@George unde-ai fost până acum?
LE: F*ck, am uitat să scriu de comportamentul undelor (difracție, refracție și reflexie)
NOU
First of all, felicitări pentru articol! Foarte faine explicațiile, la fel ca și la cel despre radioactivitate.
“Habar n-am cum funcționează panourile foto-voltaice, dar îți pot spune cum funcționează ecograful :))”
@Maddame, eu zic că ar fi interesant un articol viitor despre efectul Doppler 😉 Nu de alta, dar cred că totă lumea a auzit de el, dar puțini l-au și înțeles și știu cu ce se mănâncă sau ce aplicații practice are.
NOU
Intru pe aici si pe la sotul tau (baiatul cu topoarele) de prin 2007 sau 2008. Cativa ma stiu ca femeia de servici de la NASA, mai stergeam praful in biroul lui Von Braun.
NOU
Nu trebuie sa te prezinți, ești legendar pe arhiblog (fără glumă!)
N-ai mai comentat de mult…
PS. Ahahahhahaaa, “soțul meu”.
NOU
Legendar ?! Pfiu ce cald e. Ma duc in alt univers sa-ti cer numarul de telefon ca in universul asta e prea tarziu. Nu stiu pe unde a lasat Rick cheia de la laborator.
NOU
Vezi că la exemplul cu cutremurului între Brașov și Vrancea ai dat-o de gard un pic 🙂
NOU
Se poate. Ne explici și de ce?
NOU
În primul rând scuze pentru comentariul agramat. Întradevăr intensitatea scade odată cu distanța, dar în cazul cutremurelor sunt alți factori mai relevanți, cum ar fi plăcile tectonice și relația dintre ele. Pe scurt: Brașovul e poziționat pe placa tectonică Panonia (cea mai stabilă din cele 3) astfel Brașovul, cât și toată Transilvania e mai safe la un cutremur în zona Vrancea. Pe când placa Moesia (sudul) este mult mai afectată, de asta Bucureștiul e țintă sigură.
NOU
Iar au venit ungurii sa ne explice ca ardealul e a lor si ca brasovul e in panonia. Brasovul e pe placa tectonica pe care e si sarmisegetusa, pe placa dacica, care se intainde de unde vrem noi pana la “marea cea mare”. Asta cu panonia e fake news platit de iredentismul maghiar.
NOU
Placa transilvaniei e cea mai stabila, placa sudica e cea mai instabila si futaiul cel mai mare si-o iau moldovenii pe placa lor. Miorita placilor tectonice
NOU
Maica-mea locuieste la 15 km de locul cu cutremurele din Vrancea. Dupa fiecare cutremur pe care-l simtim in Capitala ii dau telefon sa vad cum este si-mi spune ca toti de acolo n-au simtit nimic.
Trecand peste tuica de prune consumata local vad ca intensitatea depinde si de natura terenului.
NOU
Poate pentru ca beau vin in loc de apa :)))
NOU
Maddame, lua-te-as de nevastă sa te iau. Explica-mi si mie de ce fotonii au masa zero? Ca dacă ar avea măcar un pic de masa atunci din cauza vitezei ar avea masa enorma… Nu inteleg nicicum asta. Dacă ei exista, atunci au masa.
NOU
Există două tipuri de masă: masa de repaus și masa relativistă.
Masa de repaus e aia a noastră, care se măsoară în kg. Fotonii nu au masă de repaus, pentru că, well, nu sunt niciodată în repaus. Lumina circulă mereu cu 300.000km/s
Masa relativistă e cea din ecuația lui Einstein: E=mc*c; în sensul relativist, fotonii ar putea avea masă, dar nu este relevantă
NOU
Tre sa ai rabdare in primul rand sa intri in fizica particulelor si fizica nucleara adica macar sa te documentezi in legatura cu “Modelul standard”. Higgs boson e cel care da masa. Fotonul nu are masa pentru ca interactiunea lui cu campul Higgs rezulata in sarcina neutra. Pentru a intelege de ce e neutra tre sa intelegi cuplul dintre fotoni si electron (en.wikipedia.org/wiki/Coupling_constant).
NOU
@LuciAnus: Au masa zero. Dar e zero virgula ceva. Ultima oara cind am trecut pe linga o gaura neagra mi s-a strimbat lumina de la lanterna.
NOU
Incerc eu o explicatie:
Sa presupunem ca cineva ar construi un cantar cu care sa masoare masa unui foton. Tot ce-ar trebui sa faca e sa mearga cu “repede” cat sa stea fotonul “pe” cantar.
Insa lumina ( sau fotonii ) mai au o proprietate interesanta: oricat de repde ai merge, ei merg tot cu viteza luminii pe langa tine si cantarul nu va masura nimic.
NOU
@Mircea am senzația că găurile negre curbează spațiu-timpul. De fapt, lumina merge “drept” printr-un spațiu curbat.
NOU
Recomand si acest interview cu Peter Neubäcker: www.youtube.com/watch?v=u573PyXo-pY
Surprinde mult spatialitatea undelor in 3D pe care majoritatea il ignora. Si de asemenea relatia armmonica intre frecvente.
Genial omuletul.
NOU
@George : senzational interviul, multumesc pentru link. Folosesc Melodyne si desi e un procesor audio foarte capabil (atit de capabil incat oamenii au dezvoltat un standard ca sa integreze acest plug-in direct in softul de editare), nu m-a stimulat sa ma gandesc la cine-ar fi in spatele algoritmului. Foarte placuta surpriza 🙂
NOU
@Archer Crede-ma ca integrarea VST/AU/RTAS e o nimica toata. Sunt sub 100 linii de cod sa integrezi VST/AU/RTAS si e template, deci ia exact 15 min sa integrezi frameworkul. E de fapt un “hello word”. In schimb partea de DSP scrisa de Neubäcker e total out of the box. Am vazut codul si algoritmul. Omul e total aparte. In DSP pentru a rezolva probleme complexe cel mai adesea ai a nevoie sa treci din “time domain” in “freq domain” folosind transformata Laplace (in digital se numeste Z transform). Domeniul frecventelor e un domeniu complex (adica nu doar real). Algoritmul lui e atat de out of box incat are aplicabilitate in o gramada de domenii dintre care cele mai importante pe care le vad eu e RF si AI daca il transforma cineva in ASIC sau IP integrabil. E cel mai frumoasa ecuatie DSP pe care am vazut-o.
NOU
@George Cu “integrare” Nu ma refeream la vst/au ci la ARA. Chestia asta nu exista inainte de Melodyne si au dezvoltat-o ulterior. Algoritmul in sine chiar si daca l-as vedea m-ar depasi si nu l-as sti aprecia asa ca te cred pe cuvant.
Apropo de chestii mai oblice in audio, cei de la Zynaptiq (adica Denis Goekdag) fac niste plug-inuri foarte capabile, pe baza unor algoritmi din procesarea de imagini (sharpness, blur etc.). Omul a adaptat algoritmii de procesare de imagini sa functioneze in audio, n-a facut nimic de la zero. Mie imi place cum suna plug-inurile alea, poate tie ti s-ar parea interesant codul.
NOU
@Archer
Aha, la ARA te-ai referit. Pai da ca trendul din 2010 incoace e focusat pe integrare. Anii ’90 au fost al aparitiei DAWurilor, 2000 – 2010 al pluginurilor DSP si acum al integrarilor.
Cu Denis Goekdag am fost coleg la NI, el este focusat mai mult pe partea de UX. DSPul celor de la vine de la Zynaptiq este facut de Bernsee, omul de baza al celor de la Prosoniq. O buna parte din industrie (zic eu peste 60%) a folosit blocuri DSP scrise in 97 de Stephan Schmitt in “Generator”, actualul Reaktor si e cam ramificata din oameni care au plecat ba de Steinberg, ba de la NI si si-au fondat proprile companii. Neubäcker e una exceptii.
Nu ai access asa la orice cod sursa vrei ca majoritatea sun closed source. Melodyne a fost o intamplare acum multi ani. Nu mai lucrez in industria asta demult, de cand focusul este pe integrare. La integrare ai nevoie de oameni focusati pe UX. Acum doar “reimpacheteaza” DSP vechi in UI/UX nou. Am impresia ca noul val va fi UX ajutat de AI (GAN si NN). Oricine va putea face muzica insa nu oricine va putea face business din muzica. Va fi si mai mult zgomot decat astazi. De fapt deja de ani buni principalul job al artistilor sau youtubearilor de astatzi e sa identifice trenduri, previewuri si titluri catchy care sa aprinda scanteia algoritmilor care ii imping in fata. Probabil nebunia asta o sa isi manifeste la un moment dat “catastrofa violet”.
NOU
Nu mai am nimic de adaugat, dar la ce informatie interesanta ai impartasit, si e evident clar stii cu ce se mananca subiectul, zic multumesc pentru discutie. Practic daca folosesc Massive de la NI sau FM7/8 sunt sanse sa fie codul tau pe-acolo? 🙂 (intrebare retorica)
NOU
Am contribuit la Maschine, Reaktor, Rammfire, Convolution si multe librarii de Kontakt
NOU
Si la intrebarea: ” de unde vii la ora asta? ” la ce unde se incadreaza?
NOU
La unde plm ai fost
NOU
cool fact tot despre cutremure. scara richter e un pic prafuita prin sifonier. acum se foloseste Mw (magnitudine moment).
NOU
…nu în România: www2.infp.ro/
NOU
:)))) infp. nu am rabdare sa rasfoiesc relicva aia de site. tot soparla aia adormita de marmureanu taie si spanzura? nu de alta, dar daca au echipamente cat de cat noi, ceva de genul din ultimii 20 de ani, alea dau magnitudinea in Mw, nu richter, chiar daca maestrul nu stie diferenta, de unde si ce scrie pe site. daca le au mai vechi, poate ar fi cazul sa ignoram pur si simplu ce zice acolo.
in alta ordine de idei, marmureanu e genul de “profesor” de care iti povesteama si eu, si acum si Cristina mai sus. 2 formule, 3 definitii si “cum, nu ai inteles”? asta pe langa faptul ca a fost mai mult decat evident de mai multe ori prin idiverse declaratii ca nici el nu intelegea mare lucru.
NOU
Ai chef să îmi spui cum e cu Mw? Ce măsoară și cum? Există vreo corelație cu scara Richter?
Că tare mi-e că n-au nici sculele…
NOU
pai foarte pe scurt, ca vorbesc doar din postura unui pasionat de subiect, nu a cuiva cu pregatire academica in domeniu, richter masura undele, in special amplitudinea, Mw masoara energia propriuzisa. de asemenea, richter era “calibrata” pentru caracteristicile scoartei terestre in sudul californiei, dar era aplicata peste tot cu succes in cazul cutremurelor mici si medii. de asemenea richetr era precisa pentru cutremure medii, 3-7 grade, sub si peste scazandu-i mult precizia. pentru usurinta comunicarii, Mw a fost conceputa cu un factor numeric astfel incat valorile sa fie apropiate de cele richter, chestie evident cu 2 taisuri: o data, comunicarea era mai usoara pentru omul de rand, a doua oara a dus la confuzii uriase. ce-i drept, pentru cutremure mici, 3 grade sau pe acolo, MW nu prea poate fi calculata, ramand richter.
in alta ordine de idei, acum 100 de ani, cand isi inventa richter scala, cutremurele se masurau local, asa ca cat dadea seismograful, aia era magnitudinea, puteai sa faci ce scara vrei tu. acum, seismografele din intreaga lume sunt interconectate, magnitudinea unui cutremur fiind determinata in urma masuratorilor TUTUROR seismografelor, din vrancea, los angeles, tokyo si pretoria. de aici si modificarea aia constanta a magnitudinii timp de cateva ore/zile, pana se stinge si ultima unda si sunt centralizate masuratorile de peste tot. si tot de aici si faptul ca daca avem echipamente cat de cat noi, acestea masoara Mw.
PS alta chestie amuzanta in presa romaneasca era impresia ca si richter era limitata valoric, ca si mercalli. mercalii este de fapt estimarea empirica a efectelor (zdrangane vesela, se zguduie casa, cade casa poporului) si avea 12 grade. richter (si Mw) este teoretic nelimitata, chiar daca in cazul terrei se opreste undeva aproape de 11 daca imi aduc bine aminte. ala de acum 8 ani din japonia, la 9 grade, a miscat axe planetei cu 20 de centimetri. imagineaza-ti ce inseamna 11.
NOU
Fix din cauza asta avem nevoie de oameni pasionați, nu de oameni cu „studii superioare”.
NOU
multumesc, dar nu e cazul. eu sunt doar un gigel care a citit niste chestii, poate nu intotdeauna adevarate. cat stiu explic asa cum pot. stiinta aia adevarata a fost dusa in spate de oameni care pricepeau si ecuatiile. cinste lor. de ei avem nevoie. bine, si de aia care sa accepte “x*2^3x-4″….. in loc de “doamne ajuta”.
ps cartea lui bill bryson ai citit-o? nu e un tom al atotstiutorilor dar pentru cine e mai curios decat ursul mediu poate fi un bun deschizator de drumuri.
NOU
Fără Fizică nu se poate intelege nimic legat de Mama Natură!!! Este legată permanent si continuu de viata noastră! Ma bucură enorm apariția acestui site.
NOU
Mama Natura e femeie? Inseamna ca macar fizicienii inteleg femeile, cit de cit.
NOU
Maddame, good job!
In mare parte le stiam, dar am aflat ca scara Richter e logaritmica. Mersic!
Continua, te rog. Astept cu nerabdare si apreciez efortul depus.
NOU
Eu v-am zis ca Maddame este Marie Curie a zilelor noastre, voi nu..Batman, Batman! 🙂
NOU
Doamne feri! Ai uitat cum s-a curățat madame Curie?
NOU
he wants you weak in his arms:)))
NOU
@Maddame nu o zis nimeni ca trebuie sa fie la fel..gandeste-te ca la un univers paralel..o lume alternativa..in care Marie Curie nu s-a curatat si si-a continuat lucrarile in lumea fizicii 😀
NOU
@Arhi..thats because she has so damn strong arms! :)))
NOU
weak, but glowing!
NOU
Nebunie asta cu fotonii, viteza luminii etc – total contra intuitiv. Totul are sens in teorie, dar mai greu sa ne imaginam cum functioneaza. Eu, de exemplu, cand ma uit in oglinda si vad un prost, il vad instant, da? Pentru ca fotoni si viteza luminii. dar daca incepe camera in care ma aflu sa prinda viteza? inainteaza pe aceeasi directie cum m-as uita in oglinda. Deci oglinda inainteaza si fotonul plecat din mine ajunge mai greu la ea. Cu cat inainteaza camera mai rapid, cu atat vad prostul mai tarziu in oglinda, corect? Ptr ca fotonul deja are viteza luminii, nu mai putem aduga ceva peste. Iar cand camera ajunge si ea la viteza luminii, deci oglinda ajunge la viteza luminii, fotonul nu o mai atinge, dispare prostul din oglinda.
NOU
camera nu poate atinge viteza luminii
NOU
Asta cu viteza luminii e bullshit, au zis unii ca nu se poate peste viteza luminii pentru ca altfel nu le ieseau ecuatiile. Ce faci Maxwel aici, ce faci Alberte? Pe ce-ati tocat banii, pe neveste? Nu, ca stai asa, ca noi am muncit si viteza luminii care face si drege si e cea mai mare. Minciuni. Cat face lumina de la soare la pamant? vreo 8-9 minute parca. Pai si daca ajung cu camera mea in 7 minute? De ce sa nu se poata? Nu se poate sa ajungi la soare mai repede de 9 minute, a? Hai ma….
Ai rabdare 10-20 de ani. Sa vezi cum se razgandesc geniile planetei. Mai toaca unii banii pe femei si mai scot o prostie/
NOU
Dacă diseară visezi un moș, să știi că e Einstein, care a venit să te bântuie, că ai contrazis de două ori teoria relativității cu ce ai spus :)))
1. Teoria relativității spune că toți suntem egali: indiferent de mișcarea noastră în spațiu, de poziția noastră sau de viteza cu care ne mișcăm, suntem egali în fața luminii: viteza luminii este c=300.000 km/s. Deci dacă tu te miști cu c, lumina pleacă de la tine tot cu c, nu o poți ajunge din urmă. Chestia tare e că pentru mine, pe pământ, față de care tu te miști cu c, lumina nu ca avea 2c, cum ar fi logic din legile clasice ale mișcării, ci doar c. De aia suntem cu toții egali.
2. Ce zice Cetin: conform teoriei relativității, când un corp se mișcă cu viteza luminii, masa lui (relativistă) devine infinită, și deci și energia necesară ca să îl miște, deci fail.
NOU
Shhh, lasati-ma, ma, in pace ca nu pentru voi comentam. Jeeez,ce oameni! :))
NOU
Uof. Atâta știință, dar pic de minte. Iertare!
Le: mi-am amintit de cel mai frumos cuvânt din limba română, Corbane! Fofotonii erau, parca, așa-i?
NOU
Fofoton… prea scurt, prea direct. Tot fofoloanca imi place mai mult, are un preludiu, nu țac, țac, fofoton!
NOU
Prea… rapid fofotonul?
#GlumeCuC
NOU
Maddame cred ca vrei sa ne inveti fizica. Eu daca as vrea sa fi invatat fizica o profeseoara ca tine era nevoie in liceu. Fizica si chimia doua materii pe care le_am urat pt un simplu motiv,, tipul de predare din scoala.
NOU
Maddama face pentru comunitatea asta cam ce-a făcut Feynman pentru materia numită fizică publicând cursurile alea celebre. Deși comparația e oarecum forțată, să scrii articole pe blog aici și să mulțumești și lumea (darămite să și priceapă toți) e mult mai greu decât să scrii niște manuale de fizică, fie ele revoluționare.
NOU
Să păstrăm proporțiile. Singura chestie pe care o am în comun cu Feynman e nasul mare 😉
NOU
citisem undeva ca exista o legatura intre nasul mare la femei..avand si altceva mari 😛
NOU
Brațele, dacă e să ne luăm după ce ai zis mai sus :)))))
NOU
Nu nu :)) ..weak is not the same with long 😛 ..stii bine la ce ma refer..nu ma pune sa scriu aici, clar si raspicat, caci mai sunt si minori ce citesc acest blog si ne luam bobarnace de la Sheriff :))
NOU
Ți-am dat oportunitatea să te scoți ca un domn. N-o lăsa să zboare pe lângă tine;-)
NOU
Asta a durut! :))) M-ai facut sa ma simt din nou ca-n anii de generala, trimis la coltul de rusine de doamna invatatoare! :)))
NOU
Nu pot sa nu ma gandesc la “pesa” asta cand citesc titlul: youtu.be/O61eEJ0xCJ8
NOU
Maddame, să moara Cici ce tare ești!
Mulțumesc, salvez tot de fizica pentru momentul la care o să trebuiască să îi explic copilului.
NOU
Stiu ca aici nu e sectiunea de dedicatii muzicale varianta cu stiinta dar primiti cu requesturi? Am dat din Ted talk in Ted talk si am dat peste un nene care ne povestea foarte fain despre “the history of our world in 18 minutes”, foarte interesant de altfel. Doar ca abia ce a inceput si creierasul meu de filoloaga a inceput sa isi arate limitarile. A ajuns la Big Bang (da, stiu, am zis ca de abia ce a inceput) si frate, eu am o problema. Nu imi pot face creierul sa priceapa niste concepte, cum adica before time existed? Si daca nu era time ce era…cum adica nu era nimic, si nimicul ala in ce statea cum s-a creat. Cum adica a pornit de la un atom de densitate si temperatura extrema? Si atomul de ce a explodat? i know…not exactly a soup question si sunt constienta ca nu pot sa am pretentia ca inteleg chestii complexe daca nu am baza dar e atat de frustrat sa auzi cuvintele, sa incerci sa vizualizezi si sa pricepi conceptul si sa iti dea cu Blue screen. So, cand are careva timp, ca vad ca sunt o gramada de pasionati si capete mari pe aici, nu vreti voi sa faceti un articol si despre Big Bang? P.S. Sunt acut de constienta de faptul ca nu filologia e de vina pt Blue screen, deci daca sunteti filologi, it’s not you, it’s me.