Contul meu
În jurul anului 1900, doi băieți s-au jucat cu fizica și au stricat-o. A fost nevoie ca omenirea să-și cumpere altă fizică, și de un creier ca al lui Einstein să-i facă rodajul, după aia.
Pe cei doi băieți îi chema Lord Rayleigh și Sir Jeans, chestie pe care probabil o veți uita până la finalul articolului. Aceasta este povestea lor.
Undele electromagnetice
De undele electromagnetice am vorbit un pic la articolul despre unde, dar vreau să vă mai povestesc niște chestii.
Undele electromagnetice sunt unde transversale, cu lungimi de undă mici, care se propagă prin vid cu viteza luminii (adică 300.000 km/s). Lumina este, ați ghicit, o undă electromagnetică.
În funcție de lungimea de undă (care, pentru uituci, este distanța între două vârfuri ale valului, dacă ne imaginăm unda ca un val), și, implicit, de frecvență (câte valuri pleacă de la sursă într-o secundă), avem diferite tipuri de unde.
Uite aici o poză cu undele electromagnetice:
O să observați în poză că spre capătul din stânga (radiații gamma și X), frecvențele sunt enorme (am încercat să scriu în cuvinte, dar cumva, un miliard de trilioane de oscilații pe secundă sună a nimic) și lungimile de undă foarte mici, iar cele mai lungi și puturoase unde sunt undele radio, în capătul celălalt al spectrului. Oamenii percep doar o mică parte a spectrului electromagnetic: lungimile de undă între 380-750nm definesc culorile. Șerpii, se pare, văd un pic și infraroșu.
Experimentul de care s-a împiedicat fizica
Înapoi la băieții noștri. Pe vremea lor, nu se descoperiseră încă radiațiile X și gamma, și radiația cu cea mai mică lungime de undă era considerată radiația ultravioletă (UV).
Rayleigh și Jeans observaseră că orice corp încălzit emite radiație electromagnetică.
Chestia asta nu a fost vreo mișcare de geniu, și puteți și voi să o observați:
- Dacă fierbeți apă pentru ceai (când sunteți bolnavi, pentru că altfel nu înțeleg de ce cineva ar bea ceai), și țineți mâinile deasupra apei, veți simți căldură, adică radiații infraroșii. Acuma uitați-vă mai sus, la poză, să vedeți cam ce lungime de undă și frecvență are radiația infraroșie.
- Dacă încălziți o plită la 600°C, veți vedea o slabă lumină roșie – hopa, deja intrăm în spectrul vizibil, la culoarea roșie!
- Dacă vă uitați într-un bec cu filament electric (nu vă uitați în bec!), care e încălzit cam la 2000°C, lumina emisă e albă (tot în spectrul vizibil).
- Peste 4000°C, de exemplu la sudura cu arc electric, este emisă radiație ultravioletă (de aia poartă sudorii măști și de aia îți ziceau părinții când erai mic să nu te uiți când sudează cineva, că îți strici ochii).
Băieții ăștia cu mult prea mult timp liber s-au gândit să descopere o relație matematică între temperatură, intensitatea radiației electromagnetice (intensitatea este puterea cu care radiația „lovește” într-un anumit loc) și frecvența radiației.
Pentru treaba asta au folosit un corp absolut negru.
Corpul absolut negru
Corpul absolut negru este un sistem care absoarbe toată radiația. Nu reflectă nimic, deci culoarea lui ne pare neagră. Cine a purtat tricoul cu Metallica la 40 grade în București, știe despre de vorbesc.
Dacă încălzești un corp absolut negru, el începe să emită radiație din spectrul electromagnetic, în funcție de temperatură, după cum v-am povestit și mai sus.
Graficul frumos
Rayleigh și Jean au încălzit corpul negru și au măsurat radiația emisă la diferite temperaturi. Au corelat intensitatea radiației cu temperatura și lungimea de undă și s-au bucurat un pic, pentru că le-a dat un grafic frumos.
Cam așa.
După care s-au uitat cât de repede urcă curba aia pe grafic și și-au dat seama că la lungimi de undă foarte mici (domeniul ultravioletelor), intensitatea radiației ar trebui să fie atât de mare, încât să îi carbonizeze instantaneu.
Ceea ce i-a făcut și pe Rayleigh și James, probabil, să exclame
-Oh. Bloody. Hell.
Graficul adevărat
Fix aici a fost momentul în care fizica clasică s-a dus în bot. Experimental, ei au observat că de fapt radiațiile se comportau un pic diferit, și anume așa:
Pentru situația asta, toată fizica de la Newton încoace avea zero explicații. De asta, tot acest experiment se cheamă, un pic exagerat, „catastrofa ultravioletă”.
Cum s-a rezolvat problema
Câțiva ani mai târziu, un neamț pe nume Max Planck a venit cu o explicație atât de neobișnuită, că nici el nu prea credea în ea: a zis că lumina este emisă nu în unde, ci în porții discrete care pot avea doar anumite valori (de aia graficul ăla scade la un moment dat). Porțiile astea el le-a numit cuante de lumină.
Vreo douăzeci de ani mai târziu, Albert Einstein dezvolta teoria asta și boteza cuantele de lumină, fotoni. S-a stabilit că lumina se comportă dual, ca undă, dar și ca emisie de particule, și fizica s-a peticit cumva.
De fapt, după cum ziceam, nu s-a mai reparat cu adevărat niciodată. De la Planck încoace, omenirea și-a tras o fizica nouă: fizica cuantică.
Acest articol a fost scris cu creierul lichefiat. Cineva mai deștept decât mine să facă un check rapid și să-mi spună dacă vede vreo tâmpenie.
Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Pe scurt
NOU
> care se propagă prin ce mediu vor fotonii lor, cu viteza luminii (adică 300.000 km/s)
Fotonii se propaga in vid cu viteza respectiva (300.000 km/s), in alte medii viteza este diferita …
NOU
True. Am modificat.
NOU
de fapt nu e 300 000, ci 299 792 458 m/s
NOU
Dar știi și că dpdv al universului nostru, valoarea asta reprezintă infinitul?
Nu putem depăși viteza luminii pentru că în univers nu există o energie destul de mare încât să ne ducă acolo.
NOU
cred că e totuși un prag fals. practic, acum, orice transport e bazat pe frecare. racheta mă mișcă în fața pentru că eu mă frec de ea, opun rezistenta și, daca creste viteza, mor. la fel și la frânare, daca se frânează brusc, explodează totul în mine. probabil secretul este deplasarea care implica mișcarea simultana a tuturor elementelor, independenta de restul
NOU
Viteza luminii, 0 Hz si numerele irationale cum ar fi Pi reprezinta infinitul. Sunt 3 posibile modele de univers infinit.
1. Open univers (univers deschis in forma de paraboloid hiperbolic adica forma acoperisului garii Predeal). Rata de expansiune nu este constanta, un triunghi desenat in acest univers violeaza geometria Euclidiana in sensul ca suma unghiurilor unui triunghi e mai mica de 180° (un triunghi desenat pe o foaie dreapta nu violeaza geometria Eculidiana, dar daca desenezi un triunghi pe un paraboloid hiperbolic, violeaza geometria Euclidiana iar suma unghiurilor din triunghi e mai mica de 180°).
2. Closed univers (univers inchis te intorci de unde ai plecat indiferent de cum este curbat spatiul-timpul) universul este situat pe suprafata unei sfere in expansiune. Si rata de expansiune este in continua acceleratie (non lineara) si exponentiala. Ca un balon ce este umflat. Desi pompezi aer in el la o presiune constanta, rata de expansiune pe suprafata balonului creste exponential. Un triunghi desenat pe suprafata unei sfere violeaza geometria Euclidiana in sensul ca suma unghiurilor este mai mare de 180°.
3. Flat univers (universul plat este precum o foaie de hartie perfect dreapta si infinita). Un triunghi desenat in acest univers nu violeza geometria Euclidiana. Rata de expansiune este lineara.
Pana nu demult conform masuratorilor si din cauza ca universul vizibil reprezinta doar o mica portiune din intregul univers, parea ca traim intr-un univers plat pentru ca rata de expansiune parea lineara si oricum lumina urmareste curbele gravitationale ale spatiu-timpului. Dar recent au descoperit ca expansiunea universului nu este egala in toate directiile cea ce inseamna ca traim fie intr-un univers inchis (eu pariez pe asta) fie intr-unul deschis.
Curbarea spatiul-timpului, adica gravitatia nu este o forta, este chiar forma spatiului: www.youtube.com/watch?v=E43-CfukEgs
De fapt situatia ar putea fi si mai non-intuitiva si de fapt gravitatia nu ar exista. Erik Verlinde, un fizician olandez, a venit cu teoria gravitatiei emergente in care gravitatia este doar un fenoment emergent. La nivel atomic spatiul-timpul nu se pupa cu mecanica cuantica si explica gravitatia prin prisma interactiunilor la nivel atomic pornin de la principiul lui Heisenberg si ajungand la explicatia materiei cenusii si a gaurilor negre. E greu de explicat fara a explicata efectiv toata fizica clasica, relativista si cuantica. Daca are dreptate legile fizice nu se schimba, doar intelegerea lor se schimba. De exemplu cand Einstein a venit cu teoria relativitatii, legile lui Newton au ramas aceleasi, atat doar ca gravitatia nu a mai fost vazuta ca o forta.
www.youtube.com/watch?v=hByJBdQXjXU
Daca va intereseaza subiectul urmarti evolutia experimentelor www.youtube.com/watch?v=Z-H6PHKQQ6Q
Pariul meu e ca Erik Verlinde are dreptate.
NOU
Desi mi-a placut fizica, imi dau seama ce cunostinte reduse am. Explicatia cu tipurile de univers le inteleg doar la nivel intuitiv – pentru detalii ai nevoie de mai mullte carti citite 🙂 . Ce e fain, ca exista oameni care chiar inteleg si eventual polemizeazape tema tipului de univers.
NOU
Ajungem și acolo, dar depinde de voi. Dacă primesc răspuns fain pe articole, mai scriu. Planul meu este ca în final să vă explic (și să înțelegeți) mecanica cuantică.
NOU
@gecko Nu ai dreptate, lumina se propaga cu aceasi viteaza in orice mediu. Diferenta este ca unele medii parcurg mai multa distanta pentru ca se lovesc de particule care le reflecta in toate directiile ca o minge de pinball.
NOU
@george : daca afla flateartherii teoria universului plat, suntem mancati! Nu mai scapam de ei ever!
In alta ordine de idei, parca facura un e periment acu fro 2 ani si depasira viteza luminii. Bine, cam ca o depasire intre camioane pe autostrada, dar totusi o depasire…
NOU
Cred că te referi la tahioni, care sunt niște particule imaginare capabile să depășească viteza luminii.
Din câte știu, nu există în realitate.
Există totuși ceva care depășește viteza luminii: inseparabilitatea particulelor care comunică instantaneu, indiferent de distanță.
În engleză îi zice entanglement.
NOU
@George, ce ai zis tu acolo cu cele 3 modele nu e valabil pentru 4 dimensiuni (sau mai multe)?
NOU
@George. Gresesti. Imi place cum crezi ca particulele sunt reflectate in toate directiile, insa laser-ul isi pastreaza coerenta … Have a look. www.youtube.com/watch?v=CUjt36SD3h8&feature=youtu.be&t=173
NOU
Fara a nega pragul maxim al vitezei ca fiind viteza luminii, ma intreb: daca un obiect este propulsat de un motor cu reactie, care practic il impinge in directia opusa – ce il opreste sa depaseasca viteza luminii?
NOU
masa, care devine infinita si are nevoie de energie infinita pentru a fi propulsata
NOU
@geko Ai dreptate. Mersi. Are sens. Adevarul e ca de cele mai multe ori ideea de particula nu explica fenomenele atat de corect ca ideea de unda.
@thebblack
Te referi la timp ca fiind a 4 dimensiune ? Daca la timp te referi atunci da, e valabil de fapt pentru spatiu-timp. Daca te referi la multivers sunt si mai multe modele bazate pe modelul de univers inchis tip balon, baby universes, numar infint de dimensiuni.
NOU
nu, dimensiuni fizice. intreb fiindca analogiile tale sunt luate din spatiul bidimensional dar se refera la cel 3d. ca aiba logica in 3d mai trebuie o dimensiune.
ma rog, nu stiu daca fac vreun pic de sens, da’ e un subiect interesant. mai studiem.
NOU
Avind in vedere gravatarul meu, ma simt obligat sa intervin in discutie. Asadar dati-mi voie sa scot limba la voi!
NOU
dacă îi mai citesc mult pe Maddame și pe George o să încep să cred că Terry Pratchett și alți SF-iști n-au inventat/u și-au imaginat absolut nimic în materie de multiversuri (mai multe universuri, nu mai multe versuri 🙂 ) și alte chestii unde fizica nu e așa cum o știm noi.
”paraboloid hiperbolic”! 🙂
NOU
Două lucruri trebuie știute despre universurile paralele: nu sunt paralele, și nu sunt universuri. :))
NOU
“Cine stie, stie” 🙂 Dimensiune si dimensiuni e corect ?
NOU
Deși ar fi bun câteodată și un univers paralel.
NOU
Prostia are viteza mai mare ca lumina.
Si un mic off topic:
Gasiti 10 deosebiri
imgur.com/IkE9QqB
NOU
Prostia are frecvența mai mare decât lumina, și deci și energia distructivă mai mare.
Vezi ce bună-i fizica la casa omului? 🙂
NOU
Dafuq….
What has been seen cannot be unseen.
Asta e din episodul cand ai rude celebre de l
a tara, mah Veorica.
NOU
Zicea cineva din bula mea ca cea mai de temuta este “harnicia prostului”!
Cu cat imi trece timpul cu atit mai mult ii dau dreptate.
NOU
Sharlatan,
Un general german a zis-o, Kurt von Hammerstein-Equord. S-a opus lui Hitler si regimului nazist asa ca a fost destul de destept, cred.
Eu sunt oarecum multumit de mine pentru ca sigur harnic nu sunt.
NOU
Plank e preferatul meu, din toată gașca.
photos.app.goo.gl/7EAAzDq1ASuAZpYq7
NOU
Nu stiam ca si Cabral a avut un impact asa mare in fizica
NOU
This album is empty.
NOU
imgur.com/gallery/qYl0Bn4
NOU
Bere rece vara si vin viert iarna.Curata dualitate!
NOU
Marfa articolul,multumim.
NOU
Va dati seama cat a stricat dumnezo lumea cand a zis ‘sa se facă lumina’?
NOU
Ma simt în Matrix. Am mai văzut “pisică” asta:
arhiblog.ro/poze/2019/09/FBBF69D3-F314-40C1-962C-CFABE16E7212-e1568981547344.jpeg
NOU
Omul cu researchul pe poze 🙂
NOU
initial am crezut ca e o poza stock… nu lipseau “cliseiile”: coffee cup, laptop, pen, notebook… unghiul e cel care m-a pus in dificultate, “catastrofa ultravioleta” insa a pus amprenta originala asupra fotografiei.
NOU
Apropo jupaneasa , plot-urile in ce soft is facute? ai muncit ceva la ele? vad ca esti old scool … folosesti hartia apoi tehnica moderna.
NOU
Da, sunt old school. Dacă îți zic power point, o să râzi? N-am avut niciodată nevoie de grafică mai complexă, deci m-am oprit aici..
La articolul ăsta am muncit 6 ore.
Vorba lui Dolly Parton: “it takes a lot of money to look this cheap” 🙂
NOU
Mi-am inghitit cuvintele, profesional vorbind, Heroina mea op, op. Si nu uita de regula celor 3 de 8.
NOU
Ai râs un pic, așa-i?
NOU
o vorba veche din popor zicea …”Cine rade de Chuck Norris, rade pentru ultima oara”. Initial am ramas derutat, dar mi-am revenit…I Will Survive 😀
NOU
Zi-mi tu un soft pe care aș putea să lucrez. Dar să nu-mi ia mai mult de 8-16 ore să îl învăț, că nu prea am timp.
#HereToLearn
NOU
“Nimeni nu-l povatuieste pe om mai bine ca experienta”. Nu exista cai usoare… exista doar intrebari capcana.
NOU
off-topic… la rugby nu se uita nimeni?
NOU
in sfarsit, cineva de-al meu
NOU
me, me…
NOU
Citind articolul mi-am adus aminte de un documentar urmarit de ceva vreme, in special un experiment aparte :
topdocumentaryfilms.com/what-is-reality/
minutul 17:45
NOU
nice!
NOU
Scrie Maddame: “Planul meu este ca în final să vă explic (și să înțelegeți) mecanica cuantică.”
Eu nu reușesc să înțeleg femeile, credeți că o să înțeleg mecanica asta cuantică? 🙂
NOU
Ai sa razi dar daca intelegi mecanica cuantica ai sa intelegi si femeia pe care vrei sa o intelegi. Iar cand si daca My Dame va avea timp sa explice experimentul numit “quantum eraser” ai sa intelegi si cum viitorul poate schimba trecutul. Boom
NOU
“My Dame” – you, Sir, have won the internet today.
NOU
Deci exista o posibilitate ca tot universul asta sa reprezinte doar un moment printr un atom in ceva euglena roz ?
NOU
Dupa articolul postat de Maddame:
www.youtube.com/watch?v=OBxMsUxXcXU&t=0m50s
NOU
@Arhi: masa, care devine infinita si are nevoie de energie infinita pentru a fi propulsata
Asta conform celor cunoscute astazi. Poate exista si o catastrofa a masei asa cum a existat pe vremuri catastrofa ultravioleta despre care se scrie in articol…
NOU
evident, asta sper si eu,sa fie o bariera falsa
NOU
@MIG-29 Tu de ce nu comentezi mai des?
NOU
Termenul de viteza luminii este unul care induce in eroare. Acea limita de viteza este mai degrabă viteza cu care se propagă informația în univers, care este constanta. De aici pornesc și paradoxurile care apar la o depășire a acesteia. Lumina merge cu aceaiasi viteză prin coincidență. Nu are masa, așa că este obligată de legile fizicii să aibă acea viteză. Ca un efect secundar, fotonii nu sunt afectați de trecerea timpului (nu se degradează in alte particule).
Revenind la depășirea vitezei luminii, chiar daca nu v-a putea fi depășită propriu-zis, exista portițe prin care o putem ocoli. O metoda des folosita in SF sunt găurile de vierme, care la nivel teoretic pot exista. Ar mai fi reducerea masei prin materie negativa (nu antimaterie), și Alcubierre drive. Toate deocamdată la nivel teoretic. Deci speranța exista!
NOU
Cateva detalii despre “masa relativista”. Un articol care merita citit.
pdfs.semanticscholar.org/b98f/e98093e338eb1db7033fa33eb0dd674abc3a.pdf
NOU
MIG, după numele din mailul tău, tu ești cumva tipul ăla….MIG?
Cum mama zmeului să mai scriu eu acum despre fizică, cu așa audiență?
NOU
@Madamme: ma uit in juru’ meu si nu vad nici o audienta! 🙂
Citim articolele pentru ca sunt interesante! Sa speram ca trendul articolelor educationale se va pastra. Pentru jurnalele romanesti (blogguri pe limba de peste balta atlantica) cred ca e o initiativa unica si demna de incurajat!
NOU
Acum sunt si eu curios cu cine stam de vorba. Putem afla cine e MIG?
NOU
MIG este rockstarul fizicienilor din România.
NOU
Dupa mintea mea o supernova si formarea gaurilor negre este un exemplu al catastrofei masei. E=mc2 reprezinta o transformare a energiei in masa si invers. Insa realitatea e intodeauna mai complicata cand vine vorba de detalii, momentul de colaps in transformarea masei in energie e cauzata de fuziunea materiei cu antimateria. La nivel fundamental, interactiunile dintre particulele fundamentale din modelul standard sunt atat de diversificate incat e foarte complicat sa gasesti un model care sa le explice pe toate (se încearcă gasi un model cu retele neuronale si Bayesian).
Cu retinerea unui amator spun ca intutia mea imi spune ca viteza luminii chiar este viteza maxima a particulelor in univers pentru ca energia nu poate fi creata si nici distrusa. Energia universului e constanta. Insa informatia poate calatori instant oriunde in univers. E tot ce conteaza. Pentru ca din ce stiu eu nu exista nici o lege a fizicii care sa interzica captura momentana a informatie cuprinse in intreg corpul uman, inclusiv memoria si teleporatrea ei in orice colt al universului. Pare a fi o bariera (probabil de netrecut) a ingineriei dar nu a fizicii. Noi abia am reusit sa cuplam nu mai stiu, 15 -19 qbits (si nici nu e chiar un cuplaj). Sa teleportezi informatia corpului uman e mindblowing. 700 TB per gramul de ADN in cel mai naiva interpretarea a informatiei. N-am chef sa fac calculele acum dar apreciez undeva la e+60 qbits care trebuiesc cuplati. Pentru nivelul nostru de inteligenta asa ceva suna imposibil. Pentru un AI foarte avansat nu sunt sigur, de-aia ii si spunem singularity, pentru ca dincolo de orizontul evenimenteelor nu ne putem nici macar imagina implicatiile super inteligentei. Nu intelegem prea multe nici macar natura informatiei.
NOU
@Major Tom, informatia nu circula instant in univers, ci cu 300.000.000 m/s, care prin coincidenta este si viteza cu care lumina se deplaseaza in vid, cum am zis si mai sus.
Un exemplu: Daca soarele dispare in clipa asta, e clar ca va disparea de pe cer pentru noi, pe pamant dupa aproximativ 8 minute, cat ia luminii sa ajunga aici. Daar, si efectele disparitiei gravitatiei generate de soare (disparitia deplasarii in orbita) tot dupa 8 minute va fi resimtita. La fel si oricare alta informatie care ar putea duce la concluzia ca soarele a disparut brusc, tot dupa 8 minute ajunge la noi.
NOU
@zarax Experimentele pe care se bazeaza mecanica cuantica asa spun. Cearta-te cu ele. Vezi si cum functioneaza un computer cuantic.
NOU
Uite asta m-ar interesa și pe mine. Quantum computingul mi-a dat grav cu virgulă.
NOU
@Major Tom – daca te referi la Quantum Entanglement, da, e o chestie dubioasa, dar exista explicatii (nedemonstrate inca) care nu ar incalca legile fizicii asa cum o stim noi azi. E o zona gri…
NOU
Ce explicații?
NOU
Am facut totusi de curiozitate niste calcule si e interesant: corpul nostru contine cam 56×10^21 bits (560 Zettabits = 70 Zettabytes). Toata informatia digitala existenta astazi este estimata la 33 Zettabytes. Dar omul imparte 99.9% din informatia stocata intr-o molecula ADN. Adica doar 0.1% contine informatie unica despre noi. Chiar daca 0.1% din ADN este unic si deci informatia poate fi compresata, problema devine mai complicata cand vine vorba de nivelul de energie in care se afla atomii la fiecare moment cuantic in special in creier pentru a conserva memoria de lunga durata.
NOU
@maddame Cand vei publica un articol despre cuplaj, particip cu material mai muncit si multimedia la explicatia la computatiei cuantice. E foarte interesant. IBM a si avut pentru o perioada de timp, online un computer cuantic in care oricine putea sa rezolve o problema cu 9 qbits la dispozitie.
NOU
Nu cred că am răbdare până atunci 🙂
NOU
🙂 Am sa-l fac pana vineri si am sa il trimit pe mailul de contact al blogului.
NOU
Cum știi tu drumul către inima mea…
NOU
@Madamme: Citisem undeva unde spuneau ca particulele astea “entangled” pleaca de la origine asa, si nu e nevoie sa comunice. Ca analogie dadeau exemplu urmator: Ai o pareche de manusi de o animita culoare. Pui fiecare manusa intr-o cutie, una ramane la tine, cealalta pleaca departe. Cand te uti in cutia ta, constati ca e o manusa rosie de mana dreapta, deci automat cea de departe e rosie de mana stanga, nu incalci nici o lege a fizicii.
Daca pare ca bat campii, imi pare rau.
NOU
Eu știam ca își pot schimba direcția de spin, nu e fixă.
Analogia ar fi: dacă ai două monede care se învârt, și una cade pe partea cu cap, cealaltă va cădea instantaneu, la celălalt capăt al universului, pe partea cu pajura.
NOU
PS: Am macelarit “Maddame”, scuze si de asta :))
NOU
Pai da, dar nu ai nici un control asupra monezii. Revenind la particula, tu nu poti modifica proprietatile ei astfel incat la particula cealata sa se schimbe pe dos. Practic nu se face nici un schimb de informatii la distanta, instantaneu, deci legile fizicii nu sunt incalcate.
NOU
TU nu, dar ele da. Adică între ele există un fel de comunicare, pe care noi nu o înțelegem.
NOU
De fapt, viteza poate crește oricât (nu dați cu pietre încă). Limita vitezei luminii este pentru un observator în afara obiectului în mișcare – din punctul în care a plecat. Pentru cel aflat în obiectul în mișcare viteza poate crește oricât, pentru că timpul său propriu se dilată. Din punct de vedere subiectiv el ajunge mai repede decât cel care observă.
NOU
Nu înțeleg ce ai vrut să zici.
NOU
Jocul lui Ender o explica cel mai bine:))
NOU
Bănuiesc ca e o analogie la paradoxul gemenilor: unul pleacă in univers spre o alta planeta, și când se intoarce, deși pt el au trecut 5 ani, pe Pământ au trecut 20. Și geamănul lui deja e moș.
Asta era ideea?
NOU
Încercam să spun că pentru cel care se deplasează timpul curge mai încet, deci din punct de vedere subiectiv se deplasează cu o viteză mai mare decât cea percepută de observatorul inițial. Ajunge mai repede din punct de vedere subiectiv (timp mai puțin), deci viteză subiectivă mai mare.
@Cetin Interstellar cel plin de praf o explică 🙂
NOU
Da, asta era.
@Cetin Mai exact, Speaker for the Dead
NOU
Viteza poate creste oricât, dar cu o accelerație din ce in ce mai mica, randament din ce in ce mai prost, până la punctul în care pentru a merge mai repede ai nevoie de energie infinită.
Fun fact: oricât te-ai apropiat de viteza luminii, daca masori viteza unui fascicul, viteza lui va fi tot cea a luminii.
NOU
si atunci de ce le mai zicem stiinte exacte ?
NOU
Pentru că frecvența cu care cad în bot e foarte mică.
NOU
a ramas ceva din lumea veche ?
NOU
Totul!
Fizica newtoniană încă e perfecta pentru a descrie lumea macro: mecanica, optica,termodinamica, electromagnetismul etc
Fizica cuantică se ocupă cu nivelul micro al atomilor.
NOU
La ce foloseste ?
NOU
Să înțelegi cum funcționează Universul
NOU
De unde sa incep cu fizica veche ?
NOU
De la mecanica.
NOU
lucru mecanic, forte, vectori, plm, de astea
NOU
Ce obiectiv arogant. Ma refeream la o scurta bibliografie.
NOU
aici doar sefa stie, ea e profesoară
NOU
Habar n-am. Pot să îți zic ce am pe acasă, dar sunt vechi și greoaie. Eu articolele le scriu după mintea mea și când mai uit câte ceva, mă uit prin cărțile de Fizică Generală ale lui Radu Țițeica (dar alea-s cu formule multe și matematică). Asta pentru că mă încăpățânez să folosesc terminologia corectă în limba română, nu englezisme.
Singura mai accesibilă care îmi trece prin minte este Biografia fizicii a lui George Gamow, dar a mea e din 1900 toamna…habar n-am dacă se mai găsește.
Sigur au apărut și altele mai recent, dar nah…nu le știu eu.
NOU
Un loc de unde sa incepi. Îmi amintesc că era destul de usoară
Efecte fundamentale in fizica – Gh. Hutanu
www.okazii.ro/e3-efecte-fundamentale-in-fizica-gh-hutanu-a199441228
NOU
Daca universul nostru e doar un atom dintr-un obiect, iar acel univers e la randul lui un atom din alt obiect. Practic facem parte din orice de la placinta cu branza la copaci?!?
NOU
Hatz cum are spune Dorian Popa, cine ar fi crezut ca o altfel de abordare a unor lucruri pe care le-am urat in scoala ma vor face sa mai deschid o carte sa mai dau un search pe wikipedia si in general sa caut lucruri.Nu pot sa zic ca ma pasioneaza subiectul dar parca nu mai pare asa…doar pentru doxati si elite.#fizicapentruprosti
NOU
Subiectul este foarte interesant. Ca observatie, daca luam in considerare particule cu masa inertiala zero sau sisteme non-inertiale, cresterea masei la infinit nu mai reprezinta neaparat o bariera. “Entanglement”-ul este poate cel mai cunoscut exemplu al ipotezei transferului de stare observabila (aparent) supra-luminic. Felicitari pentru articol (si pentru serie).
NOU
Sa nu uitam ca Rayleigh a explicat si de ce e cerul albastru ziua,in caz ca n-ati uitat cine e asta de la începutul articolului
NOU
Zi-ne de ce, nu ne ține în întuneric!
NOU
Nu prea am cuvintele la mine la ora asta dimineata, dar tipul asta a demonstrat ca lumina (de fapt orice radiatie electromagnetica) e dispersata de catre particulele din mediul prin care se deplaseaza. Treaba asta depinde de lungimea de unda, in sensul ca lungimile de unda mai scurte sunt imprastiate mai mult decat cele mai lungi, asa ca tot cerul e albastru atunci cand lumina soarelui trece prin atmosfera. Apusul e rosiatic atunci cand soarele se afla la orizont pentru ca partea albastra a spectrului a fost dispersata inainte sa ajunga la cel care face pozele pentru Instagram.
Dispersia Rayleigh nu e singurul fenomen implicat aici, si-a mai bagat si Doppler coada cu shiftarea catre albastru si catre rosu a luminii si probabil si altii de care am uitat.
NOU
Cred că faci o confuzie, Sir Jeans a inventat blugii
NOU
MIshteaux, și articolul și comentariile, le-am citit până la capăt. Bravo. Mai citeam așa ceva la Tata Uraniu pe blog, dar el acum dezbate cu Einstein…
NOU
Mersi. Comentariile astea mă împing să scriu mai departe.
NOU
De fiecare data cand exista discutii din fizica, cat mai fanteziste, ma intreb “What would Tata Uraniu say?” si-mi aduc aminte de Nic Sarbu. Dezbatere placuta cu titanii fizicii, Tata Uraniu!