Contul meu
Tot timpul, patronii rromâni se plâng de calitatea angajaților. Că vor bani mulți, că muncesc puțin, că până și absolvenții de anul ăsta vor minim 1000 euro salariu, că nu stau peste program, că vor ore suplimentare plătite și tot așa, plini de dureri.
Știți care e cerința de bază la o angajare, nu? Să fie tânăr și să fie dispus să învețe. Nu contează altceva, tânăr să fie, că de restul ne ocupăm noi.
Tânăr de ce? Pentru că nu are experiență de viața și dacă ai ridicat puțin tonul la el, l-ai băgat sub masă. Pentru că încă nu știe să își evalueze corect munca și valoarea. Pentru că poți să îi dai, ca în orice companie rromână, să facă de toate, de la secretariat până la fugi și ia și tu 2 cafele de la mec, dar vezi să fie bleac.
Între timp, oameni care au trecut de 45 de ani, care vor să muncească și au familii de întreținut, care vor veni la muncă oricum, pentru că familiile lor nu trăiesc cu ieșeală în cluburi iar întreținerea nu se plătește în shoturi de tequila, nu sunt primiți nici măcar la interviuri. Pentru că nu sunt tineri.
Și uite-așa, ne învârtim într-un cerc select de inepție, încercând să excludem din viața de zi cu zi și din societate, o categorie socială care ar mai putea fi utilă încă ani buni.
Dar na, rromânii nu muncesc și vor bani mulți.
[jwplayer config=”Out-of-the-Box_copy” mediaid=”28237″]
Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Pe scurt
NOU
mdea. cea mai frecventa discriminare este pe baza de varsta nici decum cea pe baza de secs, culoarea pielii sau religie.
NOU
O fi si asta adevarat, dar parca suna ca dracu sa spui ca barbat caucazian (alb) de 20-25 de ani ca esti discriminat.
NOU
spune-o pe asta cu 20-25 de ani in spania sau italia. la ei discriminarea rezulta in faptul ca nu-si gasesc de lucru(in % mai mare decat la noi), la noi, ca sunt exploatati.
NOU
Angajatorii iti cer sa fii tanar, sa muncesti mult si ieftin si sa accepti conditiile lor. Ei considera ca daca esti tanar ai multa putere si poti munci mai mult decat o persoana mai in varsta si isi imagineaza ca vei lucra multi ani pentru ei.
NOU
@ Valentin – daca esti tanar, destept si vrei sa te angajezi nu te intinzi la prima tava cu rahat ce ti se serveste.
Eu cred ca se va schimba placa referitor la media de varsta pentru noii angajati. De ce? Vezi rezultate Bacalaureat 2011!
NOU
Sa stii ca aici iti dau si eu dreptate. Sper ca angajati sa se orienteze si catre calitate nu numai catre cantitate si sa inteleaga ca daca anagajeaza o persoana care nu a invatat pentru acel domeniu si nu este responsabila au mai mult de pierdut decat de castigat. O persoana care este iresponsabila si nu detine cunostintele necesare si un minim de respect pentru ce a ce realizeaza aduce pe termen lung numai necazuri in relatiile cu clientii, colegii de munca si cu produsele sau serviciile pe care le utilizeaza.
NOU
Ma bucur, (fara nici o ironie), ca primesc inca un semnal optimist in legatura cu evolutia favorabila a unor indicatori de calitate din sectorul privat al economiei romana. Pana acum primisem doar cateva semnale pozitive in acest sens din sectorul PR din zona de sud-vest a Romaniei, dar vad ca poate este un adevarat trend la nivel de tara. Este posibil chiar sa imi imbunatatesc in sens optimist prognoza la evolutia indicatorilor de calitate din sectorul economiei private din Romania de la stadiul actual la stadiul tarilor de top din zona nordica a Europei de la cei 60 de ani anticipati initial de mine la numai 45 de ani, insa, deoarece eu sunt prudent, am sa mai astept sa primesc alte cateva semnale repetitive in acest sens in urmatoarele 18 luni inainte de a declara ca e trend semnificativ care trebuie luat in calcul.
NOU
Excroci mai mari ca patronii din rromanica nu am vazut. Adica cum si-a deschis un nenorocit de butic el trebuie sa-si cumpere jipan sa arata ca e domnul patron.
NOU
@mihai – nu, daca-i merge bine ar trebui sa stea in aceleasi haine, sa aiba aceeasi masina, aceeasi casa, aceleasi aspiratii ca si atunci cand ii mergea prost si cand VISUL era sa prinda un we la Costinesti de 1 Mai. Si nu, nu cred ca esti invidios.
NOU
jordan, ai înţeles exact pe dos ce voia să zică omul 🙂
nu zice nimeni să stea în garsonieră şi să meargă cu RATB-ul, dar nici să se gândească numai la tunuri ca să-şi ia gipanul la 2 luni după ce au deschis firma.
NOU
@Jordan: vezi Warren Buffet.
NOU
este si varianta a doua, in vara au trecut vre-o 30 de absolventi de “facultati” usa biroului, jumate din ei stiau ce facultate au facut si numai 5 stiau si ce au facut si in facultate… asa ca se poate plange de ambele baricade.
NOU
du`te ma si lasa`ne cu opiniile tale pertinent-e
NOU
“vre-o”??
NOU
@euro bingo – nu am spus ca sunt pertinente, am spus doar realitatea din teren.
NOU
Vlad: Intai invata limba romana. Dupa aia sa vii sa dai sfaturi.
NOU
Sa fim seriosi. Toti patronii vor sa dea 5 lei si sa lise muncesca de 3000. Si ca sa dimensionez exact , vor sa iti platesca cel mult un salariu, daca nu cumva chiar la negru/factura/whatever si tu sa vii cu tot ce este nevoie sa iti faci treaba. De la pix pana la server. Deci in conditiile astea ne mai miram ? Toti vor sa dea 1000 de lei, sa zica “part time” ca sa justifice suma si apoi sa te tina 12 ore/zi… ca de, sunt multe urgente. Romania, simply amazing.
Tara e frumoasa….
NOU
stii care e cea mai buna alegere? sa iti faci treaba OK si sa inveti din toate experientele si sa incerci sa furi meserie de la cei care isi fac treaba bine. Si poate, pe viitor scapi de mentalitatea asta.
Pana acum, peste tot unde am lucrat(3 joburi) am incasat salariul la gri. N-am avut de ales, cum sa impun conditii etc..pana la urma e o treaba vrei, nu vrei, sunt altii care sa iti ia locul. Amuzant mi se parea cand sefii mi se plangeau ca “romania e asa din cauza lui boc” si alte chestii de genul…
NOU
Ma scuzi, dar nu e normal asa? Sau ti s-ar parea mai normal sa ofere salariu 3000 si sa li se munceasca de 5
Problema cea mai mare e la tine ca stai si suporti. Nu da vina pe patron, un patron o sa incerce sa faca cea mai buna afacere e care poate sa o faca. Un patron nu e popa la biserica, nu e nici din familia ta, nu ti-e mama, nu ti-e tata, nu e Hristos, nu e obligat sa te tina in palma si sa te mangaie pe cap si sa-ti spuna ca maine o sa fie mai bine.
NOU
@Claudiu: cu alte cuvinte “taci si inghite”. Ce bine-ar fi sa scapati voi de mentalitatea asta si sa refuzati sa fiti dispretuiti.
NOU
@Vlad
Nu e vorba de taci si inghite, dar la inceput de cariera in Romania nu poti avea pretentii atata timp cat sunt altii care ar munci probabil si pe jumatate din banii pe care ii iei tu. Iar eu nu ma astept ca superiorii sa imi aprecieze munca direct, chiar daca consider ca ce fac are un foarte mare impact in vanzari.
Eu de multe ori am luat-o si ca o investitie in mine, fac niste compromisuri dar am din ce/de unde invata – in facultate nu am invatat absolut nimic concret. E cu totul alta realitatea cand intrii pe piata.
As fi mega bucuros sa am pe contract salariul real, insa daca cer asta pot sa ma uit direct la usa pe care am intrat.
Mai ales ca lucrez in provincie, si ca sa raman in domeniul in care sunt mi-am cautat jobul actual cateva luni, inainte sa refuz la jobul anterior. Am plecat de dincolo crezand ca in alte parti dau de alte mentalitati, insa… e usor sa crezi, sa speri. Totusi, am avansat si cred ca usor-usor o iau spre calea cea buna.
Fostul meu sef mai avea doua vorbe cand veneam la el cu pretentii de mariri salariale sau conditii de munca mai bune.
– cerere si oferta. asta e piata muncii, sunt altii 1000 care ar vrea sa fie in locul tau, care asteapta la usa
– si spus in locuri mai “altfel” pe langa un pahar de vin “ce bine ar fi de ar mai dura criza asta cativa ani”, cu referire la piata muncii.
Poate singurul regret e ca inca nu am curajul sa plec in Bucuresti, desi in urma cu cateva saptamani de curiozitate am aplicat la 3 joburi din B pe domeniul meu. Raspunsul: am fost programat la 2 interviuri..dar nu am plecat pt ca mai am de invatat astfel incat sa fiu clar stapan pe ceea ce fac. Adica stiu ce fac, insa inca nu pot explica la nivel corporatist.
NOU
@Claudiu: tu dupa 3 joburi nu esti stapan pe ceea ce faci? atunci ori e job-hopping, ori nu prea ti-ai ales corect domeniul.
NOU
Nope, nu-s de acord. E din cauza mentalitatii (pe care, as putea adauga, o gasesti numai la romani): tanarul invata rapid sa faca un lucru nou (sau putin diferit fata de ceea ce a facut pana sa-l angajezi tu). Omul matur iti vine cu mentalitatea “deh, eu am invatat tot ce puteam invata in 8-12 ani de scoala, cine esti tu acu sa-mi spui mie ca mai tre sa mai invat”. Si exemplu concret: taica-miu are atelier foto. Asta inseamna ca face fotografie de studio pe de o parte si prelucreaza fotografiile altora pe de alta parte (le scoate “pe hartie”). OK, cu fotografia de studio e mai greu, tre a ai chemare, vocatie, bla bla. Dar laboratorul foto (masinaria care scoate pozele pe hartie) e usor, oricine poate sa-l opereze cu minima pregatire. Nu e decat un computer pe win 98 modificat si cu un touchscreen de unde dai poza mai rosie, mai albastra, mai deschisa, mai inchisa, dupa aia apesi ok si iese poza. A avut la angajati pana acum de putea sa-si faca o armata. Si tineri, si batrani, si femei, si barbati, si tigani si evrei si ce mai vrei tu. Tin minte cand a angajat o femeie la 45-50 de ani – o tipa care a lucrat toata viata ei in fotografie si care stia cum se developeaza filmele clasic, cu tavita si cu chimicalele. Ei, sa vezi distractie cand a incercat sa o invete pe aia cum sa faca toata operatiunea la masina. Practic conceptele de baza le avea. Teoria o stia. Cu practica nu s-a descurcat niciodata. Pana la urma, dupa ce i-a bulit vreo 3 filme ale clientilor + i-a nenorocit baia laboratorului (chestie care presupune munca de o zi ca sa curete toate periutele si rotitele implicate in proces) a fost nevoit sa o trimita la casa ei.
NOU
Aici trebuie sa te contrazic , se intimpla prin 2007 (aveam 42 de ani) pe vremea aceea faceam contabilitate primara la o firma care nu a mai mers si am fost data in somaj. Intamplator am aflat ca la facultatea de constructii din orasul meu se tine un curs de topografie si cadastru. M-am apucat frumos sa reinvat geometria, trigonometria si am intrat la scoala . Dupa cele aproape 9 luni am terminat cu nota finala 10 – prima si singura cu nota asta(nu vreau sa ma laud) In grupa erau si studenti ai facultati Ovidiu – deci tineri. In timp ce iei statea la plaja , eu invatam pe rupte la fiecare materie in parte si predarea de proiecte o faceam la timp. Pentru ca am invatat bine … primilor 5 li s-au oferit locuri de munca. Deci , se poate … important este doar sa vrei sa inveti . Nu conteaza varsta ci dorinta fiecaruia de a nu stagna in ceva.
NOU
@nicoleta: daca studentii facultatii “Ovidiu” erau contracandidatii tai si i-ai batut asta nu te face automat desteapta ci ii face pe ei mai prosti ca tine. Faptul ca te exprimi cu “iei statea la plaja” imi spui tu cum te face, ca eu nu-mi permit sa spun adevarul unei persoane cu 20 de ani mai in varsta ca mine.
NOU
Vladutz, um… cred ca a fost ceea ce se cheama “ironie” constructia respectiva :))
Nicoleta, nu am zis ca toata lumea. Normal ca mereu vor fi persoane care au mai multe pretentii de la viata. Tu esti un exemplu pozitiv pentru generatia 40-50, si chiar si pentru generatia mea 20-30, pentru ca multi tineri o data iesiti din facultate nu mai vor sa auda de nimic nou.
NOU
@Moldoveanca: daca numeri greselile din comentariul ei o sa vezi ca nu prea e ironie…
NOU
Vladutz – mi-am asumat si insusit observatiile , pertinente, de altfel … dar simt ca nu este suficient pentru tine . Nu-mi ramane decat sa fiu atenta la ceea ce postez pe viitor , fara graba, cu atentie, ca nu cumva sa pun un “i” in plus sau un “s” in minus si sa fac acordurile gramaticale corecte. Acum , privind la rece , ma surprinde chiar si pe mine cite greseli am facut .
NOU
nu prea cred ca va intereseaza (pe cei care ati comentat) ce masina isi cumpara un patron sau ce face cu banii lui, tu trebuie sa iti vezi de treaba si sa muncesti. Daca omul ti-a promis un salar si ti-l da, e doar problema lui ce face cu banii.
daca nu iti convine da-ti demisia si du-te in alta parte. sau de ce nu, fa-te si tu patron. doar e asa simplu. faci un butic si iti iei jipan. NU?
daca vreti un sfat de la mine: faceti in asa fel incat sa convingeti angajatorul ca meritati mai multi bani. credeti-ma o sa primiti mai multi bani!
dar trebuie un efort pentru asta…
NOU
Ai si nu ai dreptate…eu nu m-am angajat ca sa dau pe gat in vichend kile de shoturi, ci pentru ca imi era deja mult prea rusine sa mai iau bani de la ai mei (mama o tanara pensionara si tata, angajatat la stat). Degeaba iti cer ei sa fii tanar, ca pe langa asta iti mai cer vreo 3 doctorate, 5 limbi straine si daca se poate vreo 3 ani experienta.
NOU
Practic eu sunt angajata – diferenta dintre freelancer si angajat e foarte fina, sunt o angajata pe cont propriu. Niciodata nu am avut probleme cu “patroni” care vor sa-mi dea 5 lei si sa le fac munca de 3000. Da, ei saracii vor. Cum si eu saraca vreau situatia inversa. Dar cumva, undeva, ne intalnim la mijloc. Asta pentru ca si eu si ei stim sa punem piciorul in prag, dar si sa facem compromisuri. Eu nu fac munca de 3000 de lei pentru 5 lei pentru ca stiu foarte bine valoarea muncii mele si stiu ca daca gheorghe nu vrea sa ma plateasca cat cer, atunci o sa-l gasesc pe vasile care o sa vrea. Automat asta ma face sa presupun ca angajatul care sta si se plange de cat de rau e patronul nu prea stie care e valoarea muncii lui. Sau din contra, stie mult prea bine, stie ca sta toata ziua la tigara si cafea, munca reala face 1-2 ore, si e terifiat de ideea ca alt prost nu mai gaseste sa-l angajeze in aceleasi conditii.
NOU
Cred ca ce spui tu poate fi vazut si din alt punct de vedere… Nu sunt freelancer ( sunt agajat) insa lucrez in vanzari…
Intre tine ( ca freelancer) si un eventual patron ( ala care vrea sa-ti dea 5 lei pe o munca de 3000) apare o negociere, care in principiu tre sa tina seama de conditiile pietei… Adica, el o sa fie intotdeauna interesat sa-ti dea 5 lei si tu o sa vrei mereu 3000 – e normal…
Insa daca piata spune ca ceea ce vrea el , costa 5 lei – n-ai ce sa faci, asta e, o faci pe 5 lei sau nu.
Daca piata spune ca ce vrea el costa 3500 lei – n-are ce sa faca, asta e, da 3500 lei sau nu.
Toata jmekeria e sa stiti fiecare dintre voi cum e piata la momentul respectiv.
In realitate, pretul e pe la mijloc si depinde de fiecare cum stie sa vanda sau sa cumpere…
Principiul asta se aplica si la angajati ( pana la un punct). Nici mie nu-mi convine salariul de ex (e si normal sa fie asa, pentru ca altfel as fi prea multumit 🙂 -e si asta o chestie de care se tine seama) insa problema apare in momentul in care realizez ca pentru pozitia mea, am un salariu foarte bun in piata… si atunci e problema mea daca accept sau nu conditiile de lucru ( nu sunt rele – dar nici ideale -iarasi, as fi prea multumit si iar nu-i bine) si daca raman sau plec…
Toata treaba asta insa, o poti face daca iti cunosti valoare ta ( ca profesionist in ceea ce faci) si valoare muncii tale pe piata…
Cand esti tanar – n-ai nici-o valoare, ai doar un potential pe care il poti fructifica sau nu…
NOU
Si mai e ceva.
Am mers acum 2 luni la interviuri, la toate mi s-a spus…avem un colectiv tanar, media de varsta e 22-28 ani.
In gandul meu… wow, o sa am de la cine sa invat, aveti oameni plini de experienta :))
NOU
@lupy si daca iti ziceau ca media de varsta e de 45 de ani nu scriai aici ca e o firma de mosnegi si tu nu vrei sa stai sa le mirosi besinile…?
NOU
BONUS: contract de munca 😉
NOU
Persoanele peste 45 de ani, aveau cam 22 de ani la revolutie. Pana prin 2000 ( cand sa presupunem ca lucrurile se schimbasera din mai multe puncte de vedere in RO ) aveau deja cam 33 de ani de trait si muncit intr-o tara mai mult comunista in mentalitate ( nu ca acum am fi foarte diferiti, dar sa presupunem ca suntem mai putin comunisti in mentalitate). Pe oamenii astia nu-i mai schimbi ( sigur, vorbesc de majoritatea dintre ei, exceptii exista intodeauna). Si in plus o au pe aia – eu faca asa de cand ma stiu – chiar daca fac prost ceea ce fac.
In teorie – ai dreptate – ar trebui sa fie mai responsabili etc, in realitate, sunt inchisi la minte si nu-i schimbi.
Un om tanar ( si nu ma refer neaparat la putoi de 22-23 de ani, care au terminat o facultate anul asta, sau mai rau – care nu au luat bac-ul anul asta) e mai maleabil, vrea sa invete si daca are 2 neuroni, o sa-si stie valoarea ( daca o va avea) in 2-3 ani…
In plus de asta, ca s-o luam pe partea cealalta, cati dintre noi ( chiar si tu poate) aveai pretentiile astora de azi ( mii de euro salariu etc) la varsta lor? Sunt de acord ca in prima faza, poate cumperi si cafele de la Mec si mai faci si altele… dar oare la varsta cand nu stii pe ce lume esti, te pune cineva manager?
NOU
Pai a cui ar trebui sa fie responsabilitatea platii darilor la stat cand acestea in mod legal se retin la sursa?
Cum de atatea firme sunt capabile sa-si plateasca angajatii corect si sa-si plateasca si taxele corect si doar firmele astea “mici si amarate” cu patroni cu gipan nu-s in stare si platesc la negru sau la gri?
NOU
@vlad
imi pari foarte rigid in comentarii, spus diplomat.
pentru mine stapan = ~perfect.
totusi, detaliez: lucrez de la 16-17 ani iar in ultimii 4 ani am avut 3 joburi, unul ca student ceva gen vanzator in campus, urmatorul in domeniu unde am stat aproape 2 ani si de cateva luni bune m-am mutat..(stii, dupa ce inveti tot pe la o firma parca devine si rutina/mecanic ceea ce faci, cauti si alte provocari)
la 24 ani neimpliniti cati am eu, e varsta ideala sa faci ceea ce tu numesti job hopping. Stii, varsta la care incepi sa te gandesti unde vei locui, ce vei face concret, unde vei invata, unde ai posibilitati de avansare. Acum e perioada perfecta pentru a maximixa posibilitatile.
NOU
Deci basically ai avut un job de vreo 2 ani si acum esti la al 2-lea. E ok atunci. In general daca tu te pregatesti sa fii inginer electric si intre timp ai un job pentru bani de tigari, pe ala nu il prea numeri.
NOU
Incep cu comentariile. Unele sunt ..ciudate-sa nu zic altceva. Un lucru vreau sa va zic:trebuie sa fii stapan pe ceea ce stii/faci-astfel poti tu sa dictezi conditiile. In cazul meu nu merge treaba cu”asteapta alti 100 la usa”. Pot sa astepte, pariu ca nici unul din aia 100 nu iti face treaba pe care o fac eu(vorbesc dpdv profesional, raport calitate-pret). Ah, ca o face pe jumatate la o fractiune din salariul meu( sau “pretentiile” mele, dupa caz)- daca ii preferi pe aia, baga mare, eu nu plang dupa un job, fie si bine platit, la un dobitoc care cap are doar sa nu ii ploua in gat. Am 30 ani, schimbat 2 joburi “oficiale” si vreo 5 in liceu si dupa, aprox 2 ani. Esti o persoana de kkt care are impresia ca daca esti director sau patron la nu stiu ce multinationala sau firma cu vanzari de enspe mii/sute/milioarde:) de lei> succesuri iti doresc, dar fara mine. Adio si n-am cuvinte, mi-am luat jucarelele si am plecat. Dar pt asta a trebuit sa inghit si sa suport, in primii ani de munca, unele chestii pana sa imi permit sa zic: am plecat, sefu, poti sa tragi obloanele. Am invatat, am suportat magarii, am tras ca un catar pe bani de tigari dar am si ramas cu ceva: acum eu dictez conditiile. Ma vrei? marca banu` la baiatu`. Din punctul meu de vedere, acum, EU ii fac lui o favoare ca accept sa lucrez pt el. La un pret proportional cu valoarea mea, normal. Ca am valoare, bah, sa moara prietenii de ciuda, ca dusmani n-am. Inca…
pct-ul 2- referitor la articol- nu mai stiu ce voiam sa zic, ca m-am blocat in comentarii. Oricum, cei de care vorbeste arhi pot sa imi suga ciorapul. Doar unul, ca am si eu standardele mele.
NOU
Vladutz – imi cer mii de scuze … “ei stateau la plaja” dar faptul ca m-am exprimat ca o “analfabeta” nu inseamna ca am mintit in ceea ce am spus . Daca gresesc cand scriu ( sa zicem ca din neatentie/graba – eram la serviciu ) asta nu inseamna ca nu pot rezolva o problema de matematica sau nu pot desena si intocmi niste documentatii cadastrale. Multumesc pentru intelegere.
NOU
acum 10 ani si 15 zile am inceput de jos intr-o multinationala, part time (deh la facultate inca).
NU lucrez in domeniul pe care l-am studiat si m-am invartit dupa ce a picat la mana. In cei 10 ani mi-am marit venitul lunar de 17.(6) ori.
Nu am luat nici o data salariu la negru sau gri, insa am fost dispus sa fac sacrificii (mi-am luat licentta dupa 7 ani de la admitere si nu sunt doctor).
Castig decent, sunt apreiat pentru ce fac si inca vreau mai mult 🙂
NOU
Ooooo, come oooon!!!! Gospodari trecutzi de 45 de ani, care trebe sa tzina familia??? Cand am inceput io sa lucru, m-au bagat intr-o gashca cu nishte din ashtia. Intr-adevar, sloganul care mi se potrivea atunci era “shut the fuck up” shi mi-am lasat primu salar la crashma de la coltz, platind vodcile acestor bravi gospodari care au “crescut” la fabrica de utilaje miniere dintr-un orashel de campie situat la distantza de 500 km de cea mai apropiata mina, dar care avea in jur o salba de crashme socialiste cu mobilier din PFL, in care aceshti bravi gospodari shi-au petrecut toata viatza. Noa, acuma aia-s prin shantzuri shi io-s patron. Ar trebui sa-i chem la interviu de angajare, nu-i asha?
NOU
Unio? 🙂
NOU
Man, inregistrează pe fast forward. Ar fi fain.
NOU
Majoritatea patronilor din Romania e formata din niste jegosi profitori. Ei vor oameni specializati, harnici, servili si care sa munceasca pe nimic. Daca se poate sa vii si cu bani de acasa, pentru a ajuta la progresul societatii, cum era vorba aia comunista. O sa-si dea si ei seama in vreo 5-10 ani, ca nu o sa gasesti un profesionist care sa-ti bata la usa si sa te roage sa-l angajezi pe un salariu de nimic. Acum inca mai sunt dinastia mai batrani, care-s unsi cu toate alifiile si care sunt specialisti in domeniul lor, dar cat ai zice peste, or sa iasa la pesie si sa-i vezi atunci pe patroni cum o sa angajeze toate leprele societatii, ca aia buni cu adevarat vor fi de mult plecati prin SUA, Germania sau Japonia. Am vazut un anunt intr-un ziar, cu niste ani in urma, care era ceva de genul: “cautam inginer de pana in 30 de ani, cu cel putin 10 ani de experienta in domeniu”. Dupa matematica mea, ceva scartaie in anuntul ala. Cel mai bine e sa fii freelancer, dar ai nevoie de foarte mult noroc pentru a face asta, iar multi se tem sa se bizuie pe propriile lor forte, asa ca se duc sa se milogeasca pe la tot felul de sefi incompetenti.