Mi-a dat cineva aseară un link, pe singurul grup exclusivist de pe facebook, unde dealtfel activez, cu un blogger care se lăuda online că se roagă în fiecare seară și cât de bine e că face asta și că ar trebui să o facă toți.
Departe de mine să fac mișto de credința oamenilor, eu am ce am cu biserica, nu cu feții frumoși ce le bâzâie prin cap. Dar am o curiozitate de ateu fervent, care nu a crezut niciodată în așa ceva.
Ce e aia rugăciune?
Adică te pui în genunchi, faci niște cruci mari și te rogi să îți dea doamne-doamne să câștigi la loto, să ai sănătate, copii sau orice altă chestie pe care nu reușești să o obții prin forțe proprii?
Sau e suficient să spui Tatăl Nostru, Înger îngerașul meu sau alte capodopere din diversele letopisețe de gen ce umplu lumea și se prinde el dumnezeu ce ai vrut să spui? E o regulă să reciți poemele astea în fiecare seară? La ce ajută? Suflet curat, uscat și primenit?
Serios, tonul este glumeț, dar chiar sunt curios.
Când vă rugați, ce faceți, cum o faceți, de ce o faceți?
NOU
“Când vă rugați, ce faceți, cum o faceți, de ce o faceți?”
imi e greu sa cred ca cei ce te citesc sunt credinciosi 🙂
NOU
De ce presupunem ca ateistii nu se roaga? Eu am citit despre un experiment in care ateistii au fost pusi sa se roage, timp de 40 de zile, sa vada daca in timpul asta il descopera pe Dumnezeu. Rugaciunea de baza suna asa :”Alo, careva acolo?” In fine daca te rogi sa-ti rasunda cineva din sferele inalte la fel de bine te poti trezi cu un UFO pe bloc sau in curte, dupa caz.
NOU
@Claudius, eu sunt crestin ortodox si citesc arhiblog.ro. Iti este greu sa crezi? Nu trebuie sa fii de acord cu cineva ca sa il citesti. Este un alt punct de vedere.
Plus, multi vad o dusmanie/ura intre crestini si atei. Nu ar trebui sa fie asa. Si nu este asa tot timpul. Spre exemplu, Cioran si Tutea. Doua mari personalitati. Cioran, ateu. Tutea, al mai ortodox. Si erau foarte buni prieteni
youtu.be/KbOevl3BSGg?t=1m19s
Este si un documentar full: Emil Cioran versus Petre Tutea – exercitiu de admiratie 😉
NOU
diferenta e ca tu esti decent, spre deosebire de majoritatea confratilor tai:)
NOU
Stefan,
Cioran nu era ateu, era un nihilist. A fi ateu inseamna sa ai certitudinea ca Dumnezeu nu exista.
Ori Cioran nu avea convingerea ca Dumnezeu nu exista. La fel cum nu credea in existenta lui. El mergea pe ideea ca orice sistem de valori creat de oameni este de rahat si merita criticat…
In schimb da, el iubea oamenii dincolo de parerile si convingerile lor.
NOU
@hary, bine punctat ca Cioran era nihilist. Cu mentiunea ca nihilismul este mai extrem decat ateismul. Ateii nu cred in Dumnezeu, dar pt nihilisti si progresul societatii este o minciuna. Nu exista meaning in viata. Nu exista bine sau rau [divin sau secular] etc. Pt nihilisti nimic nu are sens
NOU
Eu consider ca ma rog la ceva atunci cand incerc sa imi pun ideile in ordine si imi doresc sa obtin ceva. Ma gandesc exclusiv la lucrurile alea si elimin “zgomotul” inutil care ma impiedica sa gasesc solutiile. Daca o exista si vreo divinitate care sa rezoneze cu ideile mele si care “lumineaza a mea minte, lucruri buna sa invat bla bla:))” cu atat mai bine, da nu exista, asta e…mergem inainte.
NOU
Alexandru,
tu nu te rogi.
tu iti pui ideile in ordine, reflectezi asupra celor traite si incerci sa influentezi ziua de maine…:-))
NOU
Da da da…se poate numi ca ma rog de mine sa fac o treaba mai buna :))
NOU
aoleo cum a iesit asta cu “ma rog de mine” …ati inteles voi…
NOU
(surprinzator pt multi) Eu ma rog in fiecare seara inainte de culcare… cand am pus capul pe perna si inchid ochii. Ma rog sa imi dea putere sa trec peste cele rele si sa iau deciziile corecte, pentru sanatatea alor mei si persoanelor dragi mie. Fac asta ca si o autosugestie, wishful thinking… si pentru ca ma calmeaza : )
NOU
a-ha, deci de la doamne doamne a venit si decizia aia cu je t’aime :))
NOU
Invidioși…
NOU
Cam asa si eu. Uneori, merge si cate-o poezie, dar asta numai daca isi da play singura.
NOU
@kodeina: aia a fost o insipiratie de moment :)) nu stiu daca a fost divina sau nu :p
NOU
Serios, tonul e glumet, dar chiar sunt curios : vrei sa faci o rugaciune de noapte/dimineata, dar ti- dat seama ca nu ai sti de unde sa o pornesti ? 🙂
NOU
Nu ai citit începutul, nu.?
NOU
eu nu ma rog si nu sunt un crestin practicant dar am invatat de-a lungul timpului ca e bine sa ai loc in suflet pentru credinta si rugaciune ca nu stii cand te incearca mai greu soarta si de multe ori credinta e ultimul lucru care te tine in viata.
Tu zici ca esti un ateu convins si ca nu vezi rostul rugaciunii dar incearca sa-ti imaginezi ca ai fi un detinut politic in anii 50 la pitesti, la canal, in delta sau la sighet. Ai fi torturat si batjocorit zilnic si pus nu doar sa-ti mananci propriile fecale , ci si ale colegilor de celula, bataia ar fi de 3 ori pe zi intre mese iar lipsa de mancare, apa si igiena ar fi ceva normal. iar asta nu doar pentru o zi doua ci luni si ani la rand … zi de zi. Cam ce putere mintala sau sufleteasca ar trebui sa ai ca sa nu cedezi psihic si sa o duci pana la capat fara a avea perspectiva unui sfarsit? Unii au facut si 25 de ani de puscarie de felul asta… iuliu maniu, petre tutea si altii nu au putut vorbi cu nimeni ani intregi.
In situatii de-astea intelegi rostul credintei si al religiei si al rugaciunii.
Dpdv stiintific este o carte scrisa de Victor Frankl, Omul in cautarea sensului vietii, care explica care-i treaba cu motivatia si cum poate credinta printele altele sa fie un foarte bun tonifiant psihic. el fiind fondatorul logo terapiei.
In rest, am prieten un prieten care si-a rupt gatul la propriu si a fost paralizat cateva luni acum si-a revenit, am un alt prieten care a fost resuscitat de 2 ori pana acum, a treia oara cand a intrat in coma a ramas cateva luni asa si e bine mersi ne intalnim in oras, inotam impreuna acum, cunosc oameni care si-au pierdut copiii , care au trecut prin boli grele cum ar fi cancerul si care au scapat iar altii au murit.
dar cand ajungi in situatii dinastea limita e bine sa ai o umbra de speranta si sa te poti agata de ceva astfel incat sa nu -ti pierzi nadejdea si sa ai putere sa lupti. iar credinta si dumnezeu pot fi o motivatie buna.
NOU
1. Daca cineva se lauda ca se roaga nu stiu ce face, dar un lucru e cert : de fapt nu se roaga (pilda vamesului si a fariseului).
2. Strict raportat la creştinism, sensul rugăciunii este tocmai acela de a nu te baza aprioric pe forţele proprii.
Adica mai simplu spus, de ati lasa viata in mana Lui.
De ce ?
Pentru a deveni fiii Săi prin îndumnezeirea firii, nu a persoanei. Numai asa capătă sens expresia rugăciunii Tatăl Nostru.
De aceea rugăciunea este in primul rand de slavă lui Dumnezeu ca Principiu unic si Creator, de mulţumire pentru toate si abia apoi de cerere a milostivirii Sale.
Nu mai dezvolt pentru ca să nu ajungem prea seriosi, căzând in ridicol. .. într-o discutie numai de dragul traficului si/sau doar a unei curiozităţi… fervente. 🙂
NOU
Nu ma interesează contradicția pe tema. Sunt doar curios
NOU
Ti-am dat răspunsul anterior mai altfel decat te asteptai doar pentru ca mi-a plăcut un singur cuvânt : poem.
Deşi l-ai folosit in sens peiorativ, ai nimerit-o : rugăciunea este si un poem, mai exact un imn.
Si daca arhiateul Cetin, de exemplu, 🙂 poate citi un volum de poeme care sa-i schimbe, fie si pentru moment, dispoziţia, un creştin care citeşte, de exemplu, Psalmii, sau se roaga cu propriile cuvinte avand Credinţă, are un avantaj : poemul său, adica rugăciunea, nu este un exerciţiu de retorică, ci parte a unui dialog de iubire dintre Creator si făptură, o comunicare deschisa si firească, prin care omul nu renunţă la libertatea sa oferindu-se Părintelui ceresc, ci solicita îngăduinţa si ajutorul părintesc, plin de iubire, fata de păcatele fiilor. ..
NOU
Nu am avut nici un fel e așteptare. Ba chiar am eliminat un comentariu habotnic, tocmai pentru a nu-mi irosi timpul
NOU
Şi pentru ca a mai ramas un rest de zis, daca tot a fugit fugit somnul :
1. Marea tristete cu adevărat e că un credincios, care se presupune, teoretic, ca a gustat din mierea rugăciunii, este mai puturos si mai inconsecvent decat un ateu incrancenat care o tine pe a lui si bună.
Nu e o judecată, ci o amara constatare.
Sau poate tocmai aici se ascunde misterul exercitării liberului arbitru, in amândouă cazurile ?
2. Nu o mai lungesc, ca iti blochezi sinapsele cu atâta vorbarie despre Dumnezeu si ma declari habotnic.
Sau iti pica serverul ori îţi dezerteaza “credincioşii”. 😀
Nu stiu cand te-ai rugat ultima data, dar cu tema aceasta ai facut-o : “Domnului să ne rugăm” este o invitaţie la rugăciune.
Ca şi răspunsul : Doamne miluieste !
NOU
Cum ma rog eu. In nici un caz cu rugaciuni din carti. La mine nu merge treaba asata deloc. Pur si simplu ma duc la biserica de cele mai multe ori si in mintea mea incep sa ma rog in functie de ce mi se intampla rau pe moment.Pur si simplu parca povestesc cuiva prin ce necaz trec doar ca nu cu voce tare.
NOU
Pai si Dumnezeu ce vina are? 🙂
NOU
Mie mi se pare interesant cum se roagă catolicii.
Au mărgelele alea, rozariu (nu știu exact dacă se numește asa)
Mai dau câte o mărgică de aia, mai zic ceva.
Buddha
Si e cu schepsis si datul margicii sau ce trebuie sa zica 🙂
NOU
Tu esti din aia care inca nu inteleg cum inchega mama lui Creanga apa folosind doar 2 picioare de porc sau de ce soferul mesteca in benzina intr-o anumita succesiune de miscari, nu?
Rugaciunea inseamna comunicare si probabil e un amestec de impartasire a gandurile si problemelor cu meditatia. La nivel rudimentar probabil asigura nevoia de protectie a individului, asa cum un copil ii spune problemele lui parintelui si spera ca acesta sa i le rezolve.
Forma fixa, zeci de rugaciuni diferite, carti de asa ceva si restul sunt doar traditii si obiceiuri, nu au o legatura directa cu ce ar trebui sa fie.
Sa nu uit, tehnic vorbind tu te refer la rozar, un sirag de matanii format din 5 portiuni de 10 boabe si 5 boabe separate plus 3 de inceput si cruce. Pe cruce se spune Crezul, rugagiune ce afirma valorile individului si ale bisericii (exista niste dif intre cel ortodox si cel catolic), pe boabele separate Tatal Nostru iar pe decade Bucura-te Marie. Se face o singura decada pe zi. Se numeste rozar pentru ca la origine era facut din lemn de trandafir (roza).
Partea cu inchegatul apei ti-o explic cu alta ocazie 🙂
NOU
eu cind ma rog folosesc silabe sacre(mantre) ce ma pun in legatura cu forta divina careia ma adresez-aceasta activeaza adn-ul,schimba vibratia celulelor(demonstrat stiintific), calmez mintea si incerc sa ma identific cu ea-de fapt noi trebuie sa devenim divini pt ca avem potentialul.Uber mensch that is
NOU
troll or mental roll
NOU
karmapolice,
esti sigura ca tu vorbesti de rugaciuni?
si la aia de trag pe nas, li se modifica adn-ul, vibreaza celulele and stuff…:-))
NOU
femeie, tu zici silabe si iti activezi adn-ul in timp ce iti vibreaza celulele?
NOU
dropia,
ce intrebare este asta, doar este demonstrat stiintific, ce dreaq…:-))
mai in gluma, mai in serios, pe undeva are dreptate.
credinta aduce confidenta si incredere (in sensul de convingere interioara), iar acest lucru influenteaza procesele biochimice intr-un organism. la fel cum si frica sau neincrederea are o influenta asupra lor.
este singura explicatie logica pentru efectele uneori absolut incredibile (miraculoase) din zona placebo… si da, in directia asta exista literatura de specialitate, de luat in serios…
NOU
@hary: nu neg asa ceva, influenta mintii asupra corpului nu e de neglijat, ba dimpotriva, ele fiind intr-un balans continuu. dar de la a medita pana la a ti se a “activa adn-ul”… e o cale lunga. ce inseamna adn neactivat, in perceptia d-soarei karmapolice? ma refer la acidul dezoxiribonucleic.
NOU
Fără credinţă nu poţi înţelege rugăciunea. Scopul ei e să ajute sufletul. Cum? Nu pot să explic. Încearcă să-i explici unui orb din naştere cum vezi. Nu ce vezi, ci cum, atfel încît să şi înţeleagă ce îi explici.
NOU
ratza,
+1
NOU
Rugăciunea e o conversație între creatură și Creatorul său, azi pare mai mult un monolog. E nevoie de credință (care are aceeași definiție ca mai jos) că la capătul firului e Cineva, că există, te ascultă și împlinește cererile tale.
Ateul = o creație ce își bazează credința:
– pe greșelile unor presupuși adepți ai Creatorului său
– pe o teorie a evoluționismului la fel de științifică cum e cea a creaționismului care spune că e creat din nimic, se zbate pentru nimic și merge spre nimic
NOU
da, e fix la fel de stiintifica. bleah, mi-e sila de voi
NOU
Ce e științific în teoria Big Bang-ului ?
NOU
Tatal Nostru e suficient, spune Isus.
(parere personala) religia e complicata, a se evita excesul. credinta e un pic mai simpla, dar tot complicata este si are tendinte de spalare pe creier. daca poti sa abordezi subiectul la modul obiectiv, stiintific, masurabil, experimentabil, repetabil… go for it.
(parere personala 2) credinta sau religia n-au de-a face cu moralitatea.
NOU
Nu ma rog si nu ma duc la biserica, insa mai rai decat habotnicii religiosi nu sunt decat habotnicii atei. Unii te dispera sa te rogi, ceilalti te dispera ca biserica, religia si preotii sunt niste tampiti. Same shit
NOU
Cica nu exista atei in transee.
NOU
Nu există atei in sensul absolut al cuvântului. E o aberație. Chiar si Arhi când e înturenic crede ca e ceva acolo undeva. 🙂
NOU
sunt convins ca tu stii mai bine decat mine. ma amuza suficienta asta crunta, bazata pe fricile si spaimele pe care le experimentezi tu.
NOU
@Arhi: concluzia e trasa dintr-o discutie mai veche pe care am purtat-o noi. Mi-e greu s-o gasesc acum.
NOU
Disclaimer: Nu sunt expert catusi de putin.
Cei care se roaga pentru loto si noroc n-au inteles sensul rugaciunii. Dar exista destui.
A zis bine cineva mai sus: omul cand da de greu si nu mai are spre ce sa se intoarca, incepe sa caute sens si-n alte planuri. Si, decat sa ajunga prin cine stie ce secta cel putin dubioasa, prefer oricand sa-i recomand religia in care am fost crescuta de bunici. Apropo de asta, am auzit de cateva ori texte gen “tre’ sa fii bun ca asa-i bine, nu ca asa-ti zice un nene invizibil”. Bun, dar cine zice ca-i bine? Universul? Presedintele? Subconstientul? A, asa ai fost tu crescut? Asa ti-au zis “ai batrani” ca-i bine sau ca “e frumos” cand erai mic? Si ei ce religie aveau? In majoritatea cazurilor, cred eu, bunicii si parintii generatiilor noastre sunt sau au fost credinciosi si poate chiar practicanti. Spuneti-i spalare pe creier, dar daca nici macar frica de sau iubirea pentru un “om invizibil in cer” nu poate diminua anarhia, trisarea, rautatea, atunci nu cred ca legea, educatia, mass-media sau altele ar putea fi de prea mare ajutor.
Revenind la “dubiosenii”, stiu cativa oameni foarte destepti in diverse domenii, dar care au fost racolati de astfel de organizatii intr-un moment de vulnerabilitate si acum vorbesc cu atata patos si de sus despre crestini si alti “muritori de rand”, ca-mi vine si mie sa le dau una.
Eu, personal, nu vad oamenii “bisericosi” ca pe ceva rau. Am suficienti prieteni, inclusiv de alte religii/confesiuni, care sunt de treaba, placuti, etc si care nu incearca sa indoctrineze pe nimeni, dar nici nu se leapada de credinta lor si nu le e rusine cu ea (si dac-or avea indoieli, le tin pentru ei, cred). Imi pare foarte rau ca BOR nu prea organizeaza activitati la fel de dragute (concertele caritabile ar fi un exemplu), in special pentru copii si nevoiasi, care sa ii faca sa-si inteleaga mai bine propria religie si scopul ei initial.
Ca veni vorba, sunt perfect de acord ca nu e ok sa crezi orbeste (cel putin in majoritatea cazurilor), dar sa cunosti putin din ceea ce crezi, sa intelegi de ce mergi sau de ce sa nu mergi la biserica, etc, nu strica deloc. Alegi sa da sau sa nu, sa aia sau sa ailalta, dar alegi in cunostinta de cauza. Cred ca abia la teologie (si poate nici acolo, nu stiu) se dezbat cu adevarat unele lucruri importante, se compara cu alte religii si mitologii, etc. Mi se pare hartuitor sa fiu intrebata de atei cu fularas “de ce crezi?”, atunci cand necredinta lor nu e bazata pe nimic sau pe ceva ce eu gasesc derizoriu (“m-am rugat pentru o bicicleta si n-am primit-o” sau “nu-L vad, deci nu exista”). Corect mi se pare sa studieze cat mai multe religii (desi pe de alta parte nu cred ca ar ajunge o viata), sa vada pe ce sunt bazate, sa vada diverse asemanari si poate chiar sa vina cu o teorie proprie, inainte de a zice: “E prea mult de citit. Mai bine ma lepad.” Nu urasc ateii. Am avut discutii interesante cu 2-3, dar care chiar erau deschisi si care stiau ca, in cazul lor, au luat decizia asta pripit. Zic doar sa stie ce si de ce aleg, nu sa o faca doar ca sa fie in trend sau ca sa nu fie luati in ras.
Inchid paranteza si mai scriu ca ii admir intr-un fel pe cei care chiar merg de drag la biserica. Mi-ar fi placut sa vad un asemenea entuziasm si la ortodocsi. In tarile unde ortodoxismul este minoritar, credinciosii sunt mult mai uniti si “mai” practicanti. Dar aici, ca e majoritara, neaaaah, screw that, I’m doin’ chicks 😆
Pentru orice eventualitate, recomand amicitia cu un cunoscator (preot, calugar, pasionat) care are o viziune cat mai larga si e constient de cum e sa traiesti in ziua de azi, stie de ce multora le e greu sa creada, etc. Un asemenea om iti poate pur si simplu limpezi mintea si raspunde la intrebari si dubii, fara sa incerce sa te indoctrineze.
Am observat la ei un lucru care nu mi-a placut deloc: unii preoti dau dezlegare de la post si multe altele si te lasa “curat ca lacrima”, in timp ce altii iti dau canoane grele pentru lucruri care mi se par mult mai mici. Double standards WTF! Nu cred ca ar strica un FAQ: pentru malahie, 50 de matanii, pentru preacurvie, 100 matanii si tot asa. E un exemplu random, nu stiu cate matanii se dau 😆 Dar sa fie egal pentru toti. A, mai sunt si cei care nu spun decat ce vor ei la spovedanie, desi ideea tocmai aia ar fi, poti pur si simplu sa nu te mai duci et voila.
E drept, mai exista si multi care merg la biserica doar ca sa barfeasca sau sa doarma-n scaun sau care-si declara credinta tam-nesam si te judeca pentru diverse, cand ei nu se uita la cat de multe rele fac ei insisi… multi crestini zic ca s-au “lasat” de religia in care au fost botezati tocmai ca sa nu fie confundati cu asemenea oameni. E alegerea lor.
Cand eram mica, am auzit o fraza in genul a “Tu poate uiti sa te rogi in fiecare seara, dar Dumnezeu nu uita sa te trezeasca in fiecare dimineata”. M-am ingrozit si constient, si subconstient ca poate orice seara in care adorm poate insemna adormire vesnica (desi n-am avut probleme grave pana acum) si daca tot e sa fie, macar sa n-adorm “nerugata”:D
Eu incep prin a multumi pe indelete pentru lucrurile frumoase de peste zi, apoi ma gandesc unde am gresit eu si cum sa ma pregatesc pentru maine, si abia dup-aia cer sanatate pentru toate neamurile, animalutele, plantutele si planetutele (initial, ii numeam pe fiecare-n parte, dar pana la urma am zis “f..k that s..t”, iubesc prea multi).
Primele doua lucruri mi se par exercitii foarte bune pentru oricine, chiar si pentru “spiritual, but not religious”:)
NOU
Eu cred ca rugaciunea e versiunea populara a meditatiei. Nu cred ca tre sa fii religios sa te rogi, asa cum nu tre sa fii budist sa meditezi. Dar in ambele cazuri tre sa fii constient ca o faci pentru tine, ca o terapie psihologica.
NOU
+1
NOU
fato, nu incurca rugaciunea cu meditatia. una e sa traiesti orgasmul si alta e sa visezi la urmatorul…
NOU
De acord. Rugaciunea este varianta crestina de la meditatia asiatica. Desi nu are toate chi-urile respective si karme si ce mai au ei pe acolo, principiul de functionare e acelasi.
NOU
dumnezeu actioneaza ca un psiholog, ascultand problemele tuturor. Cu alte cuvinte crestinul se aimte mai bine stiind ca si-a spus oful
NOU
@arhi – RTFM !!! 🙂
NOU
singura mea activitate religioasa : aprinderea unei lumanari de ziua pomenirii mortilor, si accesarea zonei de memorie care are inmagazinate amintiri despre oamenii respectivi.
in biserica daca am timp sau acasa. prefer acasa, ca ramane lumanarea aprinsa, nu o scoate cineva dupa 5 minute.
NOU
Da,stiu ca esti ateu. Dar pentru ca ai pus o intrebare, iata si raspunsul. Sunt mai multe feluri de rugaciune
1. Rugaciune cu gura – nu, nu te gandi la prostii :-). Este, din pacate, rugaciunea executata mecanic. Cu gura sau gandul citesti rugaciuni, iar cu mintea te gandesti la serviciu, romanii au talent, oala de mancare de pe foc, etc.
2.Rugaciunea cu mintea – citesti din carte si INTELEGI fiecare cuvant. Cand citesti “precum si noi iertam gresitilor nostri”, mintea ta intelege ca trebuie sa-si ierte dusmanii pentru a dobandi iertarea. Deci in stadiul doi antrenam si emisferele cerebrale.
3. Rugaciunea cu inima – pe cat de greu este de crezut, pe atat este si greu de realizat, foarte putini oameni ajung la acest stadiu. Nu intelegi doar cu mintea, cu intelegi si cu inima. Nimic nu mai este mecanic, nimic nu este doar cognitiv, este ceva emotional. Atunci, in stadiul rugaciunii cu inima, nimic nu mai poate distrage atentia de la rugaciune.
4-7. Da, mai sunt si alte stadii, muuult mai complexe, dar greu accesibile, nici calugarii nu ajung aici. Poate unul din zece mii.
Deci…cam astea ar fi STADIILE rugaciunii. Din pacate majoritatea ortodocsilor sunt in stadiul intai, ocazional se apropie de stadiul doi, poate o data-n viata de stadiul trei, iar de la stadiul patru in sus deja…deja ii depaseste.
Rugaciunile se mai clasifica in:
– rugaciuni de multumire
– rugaciuni de cerere
– rugaciuni de slava
Nu, nu sunt habotnica, nu sunt sectara, sunt o pacatoasa la inceput de drum. O zi buna !
NOU
cred ca amindoua am gresit pagina-arhi a pus intrebarea pe bune, trollii troleaza-
NOU
M-am basit .
NOU
Cel mai pertinent comentariu. Felicitări. Dar tot nu ești pe primul loc. Eu de aseară și până acum m-am bășit de vreo 30 de ori (am mâncat mazăre cam nefiartă). Și mai și put (bășinile). Ca-n bancul ăla cu concursul de bășini în biserică. Trage primul o bombă, vibrează cristalele din candelabru vreo jumătate de oră. Al doilea trage o rafală, se sting toate lumânările și cad toate icoanele de pe pereți. Vine al treilea, se aude un fssss, prelung și surd. Lumea se uită în jur, nimic. Nu se clatină nimic, nu vibrează nimic. “Hă, hă, hă” – râd toți. Concurentul, tăcut, le arată crucifixul – Jesus avea doar o mână prinsă în cui, cealaltă o ținea la nas.
NOU
Eu chiar m-am bsit acum, cand ti-am citit comentariul. Pff, baga-mi-as, ce pute
NOU
No, aia da minune, Stefane :))))))))))))
NOU
Si daca poa sa ml spuna si mie cineva cum mortii masii pot scrie cu diacritice pe samsung note 2, si cum fac ssa se vada hd clipurile de pe net youtube etc
NOU
te rogi la doamne-doamne…
NOU
Activează în Settings > Language and input > Samsung Keyboard Settings > selectezi româna și îți pune el singur diacriticele. Sau mai simplu, instalezi o tastatură third party din Play Store (GO, Swift Key etc) și instalezi în ea limba română.
Pe Youtube clipurile se văd HD dacă apeși pe butonelul mic HQ din stânga jos.
Și ca să fiu ontopic: vezi tu, Arhi, rugăciunea e echivalentul cu a-i explica lui Freigedank cum să folosească un Note 2. Poate există Dumnezeu și Frige are Note, sau poate suntem singuri în univers și Frige are un Nokia 3310, dar face pe interesantul :))
NOU
mor pe tastaturile astea cu predictie…
NOU
Și eu. Dar nu pentru că nu ar fi bune (deși în română e problema articulării: problemă vs problema), ci pentru că dacă mai scapi un cuvânt în altă limbă, ți-l corectează.
NOU
SI pentru asta:)
NOU
Sine apasata tasta “mama” si iti va aparea o lista cu diacritice (de exemplu, daca tii apasat pe “a” ti se va deschide un meniu cu à á â ã ä å æ). E valabil pentru Android si iOS.
NOU
Pentru mine, ziua de rugaciune este vinerea. Ma rog de cateva ori pe seara, la intervale destul de scurte. Rugaciunea e scurta si fara taine ascunse: “O bere, va rog!”. Seara se incheie cu nelipsitul “Nota, va rog!”. Va spun cat se poate de sincer ca are un efect extraordinar asupra psihicului. Are un efect si mai puternic atunci cand rugaciunile sunt facute in compania fratilor intru credinta. Daca din varii motive nu reusesc sa respect ziua de rugaciune, ma simt mai gol pe interior.
NOU
corporate cremè
NOU
Rugaciunea e ca un dialog, care tinde spre monolog, cu un prieten, pentru unii real, pentru altii imaginari. E timpul in care pui in cuvinte in mintea ta o problema sau o situatie in care te afli tu sau cineva important pentru tine, dar la modul cel mai sincer cum numai in interior ai putea fi de sincer. Speri pentru un raspuns la o intrebare. Sau te bucuri te prezenta prietenului, imaginar sau real.
NOU
Flo, multumesc boss.cu diacriticile ma descurc cred,da trebuia sa-mi zici in romana ca io am meniul in romana. Dar la clipuri nu stiu daca e cum spui tu. Deci am intrat pe filme porno xvideos si se vede urat. Si de vede urat si pe youtube baga-si-ar pulan masa,desi zice arata ca clipu e hd. Si de pe porno mi-a descarcat fsra sa vreau in trlefon si tot urat se vede.
Da-i in masa e manevra jidoveasca asta
NOU
Oricat ai incerca, nu poti fi ca Freigedank, the real one :). N-ai farmec.
NOU
Rugaciunea este impropriu numita asa. De fapt este o comunicare, un dialog cu Dumnezeu. Pur si simplu vorbesti cu El. Cei ce nu cunosc ar zice ca esti nebun, ca vb cu prieten imaginar, insa nu este asa.
Hristos ne-a spus cum sa ne rugam:
5. Iar când vă rugaţi, nu fiţi ca făţarnicii cărora le place, prin sinagogi şi prin colţurile uliţelor, stând în picioare, să se roage, ca să se arate oamenilor; adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor.
6. Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta şi, închizând uşa, roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie.
7. Când vă rugaţi, nu spuneţi multe ca neamurile, că ele cred că în multa lor vorbărie vor fi ascultate.
8. Deci nu vă asemănaţi lor, că ştie Tatăl vostru de cele ce aveţi trebuinţă mai înainte ca să cereţi voi de la El.
NOU
frumos
NOU
Uite diferenta intre ai nostri si ai lor:
www.realitatea.net/biserica-ortodoxa-din-cipru-punem-averea-bisericii-la-dispozitia-statului-pentru-iesirea-din-criza_1139148.html
www.realitatea.net/patriarhia-cere-mai-multi-bani-de-la-stat-pentru-catedrala-manturii-neamului_1139006.html?utm_source=Cub-Homepage&utm_medium=Clicks&utm_campaign=trkweb
NOU
@ DROPIA-quite simple-tu esti exemplul perfect
NOU
Pe noi ne-a invatat profa de religie din generala sa ne rugam, si desi nu subscriu regulilor bisericesti(de orice fel), am apreciat ce ne-a zis. Cica prima data te rogi ca sa “aduci slava”, apoi ca sa multumesti pentru ce ai, si abia la sfarsit “ceri”. Nu ma rog in mod regulat, dar ideea ca prima data tre’ sa apreciezi ce ai si apoi sa mai ceri in plus de la Univers mi se pare rezonabila si sanatoasa.
NOU
Pai romanul sarac si prost, batran si credul, nu are nimic….asadar el prima data : bani, curve, masini. In ordine instabila !)) Iar dupa aia…injura ca nu le-a primit :))
NOU
Pai romanul sarac, prost, si credul, nu are nimic….asadar el prima data CERE : bani, curve, masini. In ordine aleatorie… :)) Iar dupa aia…injura ca nu le-a primit :))
NOU
Cea mai puternica rugaciune este aceea…de dupa futaiul cu o centurista…
NOU
Salutari,
Prima mea precizare este ca nu-s credincios dar nici ateu! (mi se pare comic si copilaresc sa te declari impotriva a ceva ce nici nu crezi ca exista! Cati dintre voi declarati ca sunteti “azanici”, “aspiridusici”, “agoblinici” sau mai stiu eu ce?).
A doua precizare este ca ma voi referi la “rugaciune” intelegand prin rugaciune forma initiala din Biblie unde rugaciunea este un act de autoanaliza si nu ma voi referi la actul “ritualic” pe care nu-l voi discuta aici deoarece functia lui e clara.
In ultimul rand as vrea sa va aduc in discutie faptul ca o forma sau alta de autoanaliza, rugaciune, meditatie samd exista in toate religiile, cultele si traditiile spirituale. Aceasta experiente mistica pe care o putem gasi oriunde (Buddhism, Sufism, Traditia Isihasta, Ordinul Carmelitelor, Kabalism, Yoga…bla bla) este mai degraba spirituala decat religioasa si are ca in principiu aceleasi caracteristici: inefabil, sentimente de unitate, senzatii erotice, transcendenta, depersonalizare. Este interesant faptul ca desi separate ideologic, geografic si temporal, toate religiile se intalnesc undeva si acel undeva este experienta mistica.
Concluzia: Nu poti afla ce e rugaciunea pentru ca prima ei caracteristica este inefabilitatea insa ai la dispozitie o gramada de alte tehnici (vipassana, dansuri sufiste, yoga, lsd, mortificare, crize de epilepsie) si eu cred ca merita incercat, e ceva acolo.
Daca va place sa cititi, incercati orice de Arthur J Deikman M.D. www.deikman.com. (Arthur J. Deikman, M.D. is a graduate of Harvard College and Harvard Medical School and is Board Certified in Psychiatry and Neurology.)
NOU
ro.wikipedia.org/wiki/Ateism
prefixul a inaintea unui substantiv indica lipsa, nu impotriva. mai exact a-teist = fara zei