De fiecare dată când mă uit la reclama aia la Petrom, cu cât s-au angajat ei să investească şi să ridice firma cât mai sus, spre înalte culmi şi cum au cotizat la bugetul ţării ţâşpe melearde, intru în reverie.

Cea mai mare firmă din rromânia, împreună cu rezervele de petrol ale ţării, petrol exploatat aici, rafinat aici şi vândut aici la preţ de golful persic.

Îmi imaginez discuţia de dinainte de preluare.

– Frate, au nişte unii de vânzare, într-o ţară bananieră, un întreg sistem de distribuţie a benzinei, monopol asupra petrolului din subteran, iar băieţii sunt de gaşcă, nu se încurcă. Ce zici, te bagi?
– Băi, nu ştiu ce să zic, OMVedea…că nu am mărunţiş la mine.

Până la urmă au avut.

Acest articol e scris în cinstea scumpirilor de toamnă, atât de clasice nouă, pentru că se ştie, când preţul petrolului pe piaţa mondială scade, Petrom creşte preţurile, pentru a ne proteja de vreun boom inflaţionist.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.