Practic, nu îmi aduc aminte ca, vreodată, să fi făcut lecții cu maică-mea și să nu fi luat bătaie. Sau să fi avut pagini rupte din caiet pentru că, vezi doamne, scriam urât sau neîngrijit. Pentru că da, ADHD-ul meu mă făcea să scriu anumit neîngrijit, pentru că nu scriu urât, ca să mi se introducă frumusețea în cap prin bătaie.

Din păcate, ajuns acum, la vârsta maturității depline, nu-s în stare să fac lecții cu fii-mea aia mică, pentru că mă enervez și dacă respiră greșit. Deh, antrenamentul copilăriei.
Morala ar fi să nu vă mai bateți copiii, când sunt mici, pentru că îi stricați de cap definitiv.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.