Am primit textul ăsta dimineață, de la un Sorin, nu știu de ce, dar dacă tot mă duc la pescuit, îl pun exact cum l-am primit. AM adăugat doar paragrafe.

Mai umblă pe facebook câte o postare cu și despre țăranii români, sau mai dau pe la știri câte un reportaj. Reportaje sau postări lacrimogene, în care ți se prezintă cum capitalismul le distruge munca lor și cum supermarket-urile le iau pâinea de la gură.

Părinții mei, în fiecare an, în perioada august-septembrie se apucă de pus pentru iarnă. Anul trecut au luat din piață, de la un cioban care primise recomandări, brânză din lapte de oaie. L-au intrebat dacă e facută cu cheag de oaie sau praf. Ciobanul cu garanții și jurăminți pe familie, sfinți şi morți. Au cumpărat, a pus mama brânza la saramură, cum pune de ani de zile. După 3-4 săptămâni, toată brânza s-a făcut pastă. Au aruncat şi s-au dus la o stână, tot recomandată. La fel, după câteva săptâmâni s-a împuțit şi au aruncat iar totul.

În sfârşit au dat de un nene, cioban, care le-a vândut o brânză bună. Tot el le-a povestit, că în goana după profit, multi folosesc praf de soia şi incheagă cu un praf. Pentru că, în loc sâ taie câtiva miei primvăra pentru cheag, preferă să îi vândă, profit maxim.

Lângă mine am două piețe, iar în drum spre muncă mai trec să cumpăr câte un fruct sau legume pentru salată. Iar când am timp, mai trec să iau pentru casă. Mai bine de jumătate din piețari, cred că sunt bișnițari. Iar când prinzi câte un producător local, are prețul, cel puțin dublu față de supermarket. Toți o dau cu bio, eco, crescut în natură. Iar când cumperi nu există nici o diferență, sunt la fel de fade. Pentru că folosesc aceleași îngrăşaminte, aceleaşi soiuri care dau mega producție și le stropesc cu aceleași substanțe anti-dăunători. Dacă le ceri detalii, te iau la mişto, ori te cred prost şi ți-o dau scurt “ai de gând să cumperi sau…?”.

Aşa că de ce să plătesc de 1.5 – 2 ori pretul din supermarket? Fără să am o garanție a călitătii. Se incâpătânează sâ producă singuri, fără să se asocieze, cu costuri de producție mari. Iar apoi se plâng că nu le vrea nimeni marfa. Nici un supermarket nu o să cumpere de la tine, fără să livrezi constant și fără calitate.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.

Pe scurt

Loading RSS Feed

79 comentarii Adaugă comentariu

  1. #1

    aprovizionare mi-o fac de la tara cu mai de toate: carne de pui, porc, gasca (m-am apucat si de iepuri) legume, oua, fructe si mai toate pregatirile le fac cu ce iau de acolo. in primavara mai bag ceva bani in chestii de stropit, robineti, rasaduri pui de la ferma sa am pana cresc ai mei scosi la clocitoare sau de clota care abia prin septembrie incep sa capete forma, toamna alerg dupa struguri sa-mi fac vin pentru ca nu mi place munca la vie si pentru ca nu vreau sa risc.
    stiu ce inseamna sa cresti si sa cultivi diverse doar pentru consum propriu si stiu ce nasol este cand o ploaie cu piatra iti fute recolta, via sau iti omoara cateva animale, la fel sa ti le manance si un pradator. cine face pentru larg consum sau pentru piata nu are cum sa riste: investeste in solare mari, soiuri rezistente, solutii de stropit si etc. nu risti sa-ti omoare ceva recolta de tone de rosii ca e nasol = foame pentru intreaga familie.
    in concluzie, cunoscand gustul autentic, cand ma duc la piata mi-o asum si nu stramb deloc din nas. inghit cu noduri si astept urmatoarea aprovizionare de la tara.

    • #2

      De mult timp nu mai cumpar din piata aproape nimic. Ma aprovizionez de la supermarket, in primul rand pentru ca IMI ALEG SINGUR fructele si legumele. Nu stau sa-mi puna “taranul” rosii sau cartofi stricati. Mi-a zis unul odata cand i-am spus ca imi pune cam multe rosii nasoale: “eu nu trebuie sa le vand si pe astea?”. Deci el voia sa vanda si alea la pret de rosii bune, dar nici de-al dracului nu le-ar fi ales sa le vanda separat, mai ieftin, pentru ciorba sau bulion.

    • #3

      horia, cloța și crișan!

  2. #4

    Cand eram copil si vroiam si eu inghetata, suc s.a., mamaie (femeie simpla de la tara, cu 4 clase si muncita la CAP toata viata) imi spunea sa nu mai merg la magazin ca “ii facem oameni pe privati”.

    Daca incerci sa porti o discutie rationala cu astia de cumpara de la “tarani” si le aduci toate argumentele din articol, o sa se rezume la fix aceeasi mentalitate ca mamaie “dar asa ajutam taranii, nu multinationalele alea nasoale”. A se vedea “tarani”.

    Primul lucru la care te uiti la astia de se bat cu pumnul in piept ca ei vand bio sunt mainile. Nu sunt muncite? La revedere! Nu de alta dar satele din jurul Pitestiului (de exemplu) sunt pline de solarii scoase cat mai in fata, langa gard si scaunele cu 2 rosii si un castravete. Majoritatea tin solariile alea goale, cumpara de la en gross si vand ca fiind bio. L-am intebat pe unul din asta care e spilu’ si mi-a zis ca e prea mult de munca, riscurile sa dea o piatra si sa strice tot e mare si au productie prea mica pentru a trai din asta.

    • #5

      Degeaba te uiti la mâinile lor . Am vecini care trăiesc din ce vand la piata si toți bagă chimicale la greu ! Am doar 2 vecini de unde am incredere sa iau legume pentru pus pe iarna .

    • #6

      “Primul lucru”, nu “singurul lucru”.

    • #7

      Nici asta cu “palmele muncite” nu cred ca mai tine boss. Daca esti taran nu folosesti manusi, dai cu sapa in loc sa iti motosapatoare, dai la vermorel in loc sa iti atomizor si povestea continua credca la orice nivel in Romania.

      Ce vreau sa spun: unii tarani muncesc prosteste de dimineata pana seara si nu le este recunoscuta munca, alti tarani muncesc “profesional” si nu le este recunoscuta munca.
      Tine de noi, sa mai scoatem capul din “bula” … sau ce cacat o fi.

    • #8

      @Vlad: nu poti face agricultura si sa ai maini de chirurg. E imposibil, cu sau fara masinarii.

  3. #9

    LE: tot la mamaie in sat (~40 km departare de Bucuresti) se umple in w/e de masini cu nr. de B. Vin acolo, dau bani taranilor pentru a le creste legume si animale si vin periodic sa vada cum evolueaza treaba si sa mai ia niste oua, un pui de curte taiat etc. Oamenii din sat sunt recomandati de alti oameni din sat, iar orasenii ajung acolo la indemnul altor oraseni.

    Mi se pare cea mai buna solutie pentru “bio”. Nu pierde taranul investitia, ci “clientul”. Taranul nu traieste activ din asta, dar isi mai rotunjeste veniturile nefacand mult mai mult decat lucrul la gradina proprie.

    “Orasenii” de vin acolo nu sunt corporatisti. De regula sunt oameni de peste 45 de ani, simpli, care au fost crescuti stiind ce presupune viata la tara.

  4. #10

    =)) superb, exact acum 2 minute vazusem frumusetea asta de postare : i.imgur.com/7pP44n0.jpg

    Cat despre articol da, foarte simplu si la obiect, majoritatea taranilor au preturi cu 25 – 50% mai mari decat la Mega, Mini Carrefour sau alte supermarket-uri de cartier. Pietele zici ca-s mall-uri. Treaba lor. Daca de ani de zile au aceeasi problema si tot tin preturile la fel de mari, inseamna ca nu le merge atat de rau pe cat credem noi, nu ? Logic .

    • #11

      Nu m-am referit la mamaie care vinde doua legaturi de patrunjel. Cateodata le cumpar produsele, doar pentru ca vreau sa ii ajut. Iar daca vreau sa le ofer ceva sau bani, ma refuza si ii inteleg. Sunt oameni muncitori si nu le place mila.
      Eu vorbesc de cei care fac biznis, sau bisnita. Majoritatea vor sa te prosteasca, si nu inteleg filozofia lor, pe ultima suta de metri, productia li se strica, dar ei o tin tot pe a lor. Si dupa se plang.
      Mai era un articol pe pro tv azi dimineata, ca 25% din forta de munca de la noi lucreaza in agricultura, dar noi tot importam de afara.

    • #12

      Stai ca anul asta dupa ce a dat Daia bani pt solarii de rosii…s-au facut prea multe domnle…si tre sa le aruncam…plm…pai vinde-le, fa-le conserva, etc… de ce sa le arunci? Ca aia de anu trecut cu varza pe camp ca e prea scump sa o stranga si o lasa acolo…
      stirileprotv.ro/stiri/financiar/in-ciuda-succesului-pe-care-l-a-avut-programul-rosia-romaneasca-pentru-fermieri-2018-se-anunta-un-an-problematic.html

  5. #13

    asta cu brânza e adevărată, pun tot felu de câcaturi în loc să pună cheag și se strică, dar nu toți, dacă cunoști iei brânză bună plus că pun și lapte de vacă în loc de oaie
    la legume aproape toți pun chimicale să la facă mari, frumoase și bineînțeles multe
    CEL MAI BINE E SĂ CULTIVI TU, DAR TREBUIE MUNCĂ MULTĂ ȘI BANI LA UDAT VARA CÂND E SECETĂ

  6. #14

    P-aia cu țaranii care cumpără de la Selgros și apoi vând în fața porții, “producție proprie” din curtea unde nu au nici măcar o tufă de mărar, bănuiesc că o știți.
    La partea cu chimicalele e jale. Am un cunoscut care cultivă cartofi și varză. De câte ori îi cer câte un sac îmi zice: “Mai așteaptă puțin să-ți aduc d-alea bune, nu d-astea stropite.” Păi, îi zic, nu le stropești pe toate? “Eh, nu la fel. Unele sunt stropite pentru piață, altele pentru mine și apropiați. E o diferență.” Și râde ca un ticălos.
    Cunosc altul în piață care vinde roșii. Românești, producție proprie și bulgărești. Mereu îmi face semn să iau d-alea de la bulgari, culmea, mai ieftine decât ale lui. De ce, mă? “Habar n-ai tu în ce hal e solul și cu ce dăm ca să se facă ceva.” No comment.
    Cât despre bio, a încercat cumnatul pe un petec de grădină să cultive diverse fără să le stropească ca pe restul, așa de amuzament. Cum cultivau bătrânii odată. Nu s-a făcut nimic.

    • #15

      “Cum cultivau bătrânii odată” nu era fara nimic. La mine se golea cutia de la buda intre straturile de cartofi. Gindacii de Colorado ii culegeam e adevarat cu mina de vreo doua ori pe saptamina. Ce cartofi frumosi se faceau! Nu as cumpara acum cartofi “bio” de la tara nici sa mor de foame. Prefer sa imi iau doza de azotati de la supermarket fata de orice cacat neverificat produs traditional si dat drept “eco” sau “bio”. EU ma tot intreb daca lumea care plateste de doua ori mai mult pe un produs “bio”, chiar intr-un supermarket, realizeaza ca nu exista nici un sistem care sa verfice aceasta designatie??? oricine zice ce vrea. si nu numai in romania.

  7. #16

    casul pus la sarat facut pasta dupa 2 sapt.
    cumparati de la tarani, se duce tara la vale. pai si banii mei care i-am dat pe cas, spatele meu, efortul meu unde se duc toate astea ?

  8. #17

    Din experienta mea de la tara.
    1. Branza si laptele. Poveste pe bune cum ca o babuta avea o vaca sau doua si in branza punea putin aracet ca sa se prinda mai bine. Pana cand a juns un copil mic la spital. Taranii nu stiu ca daca faci injectii la vaca cam trebuie sa arunci laptele ca nu e tocmai ok. Dar ei nu si nu si te mint pe fata ca vaca lor nu a luat antibiotic. Desi laptele e cu gust amar de antibiotic.
    2. Legumele. Nu e greu sa intretii niste legume ca taran care asta face toata ziua. O mica automatizare pentru a ajuta la udat, folii pentru buruieni si tot asa. E discutie lunga aici.
    Problemele majore sunt cam doua.
    Rosii (ca asta e la moda) care sunt fara gust din fabrica. Soiuri industriale. Am pus rosii din Hornbach intr-un an si desi s-au copt frumos si toate alea, parca nu aveau nici pe de departe gustul de rosie clasica. Plus ca au coaja mai tare fata de soiurile clasice.
    O a doua problema sunt substantele folosite. Stropitul este inevitabil la rosii cel putin. Si daca e cineva care spune nu, il rog sa demonstreze cum. Trebuie stropite de mana, de gandaci si alte vietati, de cine stie ce boala mai da peste ele etc. Asta nu e o problema majora. Sunt solutii si solutii aici. De la alea bio facute din urzica, tutun (si care iti muta nasul din loc la propriu) etc pana la chimicale ciudate. Daca sunt dozate corect, e ok.
    Mai sunt substante care ajuta la cresterea lor rapida. SI aici e o problema pentru mine. Pentru ca dozajul la alea este strict. Si taranul nostru nu prea citeste eticheta. As putea da exemplu pe vecinul meu care si-a ars jumatate din rosii pentru ca a pus o doza mult prea mare de cine stie ce dracu solutie ajutat la crestere. Ghici daca am luat anul ala rosii de la el?
    Sa nu mai vorbim de azotati aruncati pentru a face pamantul mai fertil si alte chestii de genul. E mai usor sa arunci un sac de azotat decat sa chinui la furca cu balega de vaca tinuta macar un an la aer. Pe care trebuie sa-l cumperi, sa-l cari, sa-l arunci la tine.
    Sa nu mai spun de ierbicide si alte minuni. Stiu, se dizolva si se descompun in timp si nu afecteaza cultura ulterioara. Doar ca nu e chiar asa. Si asta o spun din experienta unor apropiati care se ocupa cu agricultura intensiv.
    Experienta personala e ca se poate face agricultura cu minim de interventii ajutatoare. Doar ca e mai comod sa nu.

    Despre oua si gaini si porci si altele. Ne place sau nu toate au parte de tratamente diverse. E inevitabil. Furaje cu antibiotice si cine stie ce altceva si tot asa. Cred ca in fiecare sat exista cate un magazin care vinde din astea. Si apropo de asta. Curcanul este cea mai sensibila vietate de pe pamant. Si cea mai tratata cu diverse. Si asta vine de la cineva care se ocupa cu fix astfel de lucruri.

    Ma uit la meri. Ce frumos cresc si se fac pana cand prind viermi. Si ii prind timpuriu, dinainte de a se coace fructul. Astia trebuie stropiti minim de trei ori pe an ca sa ai o sansa la ceva productie. Gutuile la fel. Am trei meri in curte si am zis sa-i las in pace. Ghici ce? Sunt plini de viermi si mai rau, pajanjeni. Am ramuri care aproape s-au uscat. Gutui fara viermi inca nu am vazut. Ma rog, poate mai scapa una doua. Dar am productie decenta din copacul ala asa ca nu-mi fac probleme. E doar de pofta sa mananc o gutuie pe an.

    In concluzie, taranul nostru nu e cel mai sincer om de pe pamant. Sunt lucruri care nu se spun. Personal nu ma sperii daca taranul imi explica frumos ce a folosit si eventual ce cantitati si dozaje. Da, pot sa inteleg rostul unei stropiri. In general stropitul corect ajuta.

    Si as intelege si taranii din piete cand dau cu flit. Hipsterul de la oras habar nu are ce presupune agricultura cu adevarat. Daca taranul ii zice ca a dat cu piatra vanata pe legume, ala stramba din nas ca nu e bine. Si atunci mai bine se abtine de la declaratii aiurea cand omul din fata lui nu e capabil sa inteleaga ca agricultura cere si stropiri si substante artificiale. Eco, bio si tot asa nu exista cu adevarat la nivel industrial. Doar daca iti faci dom cu atmosfera controlata 100%. In rest, povesti.

    • #18

      Corect.

      Problema este:

      1. soiul de leguma: aici se duce la dracu totul din start.
      Legumele clasice, cu gust, au mai multe probleme:
      1.1 – nu tin suficient. Se strica repede. Trebuie vandute repede dupa ce sunt culese la timp. Nu au cum sa ajunga pana la raftul de la hypermarket, e imposibil.
      1.2 – plantele de genul asta se imbolnavesc si mai usor, chiar daca sunt tratate corepunzator.

      2. nu exsita legume netratate chimic: daca nu sunt tratate, plantele se imbolnavesc ori sunt mancate de catre insecte.

      In ceea ce ma priveste, si avand in vedere ceea ce am relatat mai sus,
      BIO pentru mine inseamna leguma si fruct urat CU GUST, care nu tine mult, nu e pentru raft.

      Observ ca multe persoane, nu neaparat aici, posteaza in necunostiinta de cauza. Personal, am avut “oportunitatea” asta in copilarie:
      1. Se culege “marfa” cu o zi inainte.
      2. Se avinde absolut tot la piata locala in weekend. Daca nu se vinde, se scade pretul pana ce se vinde cat mai mult. Ce ramane este fie consumat, ori sunt hranite “dobitoacele”.


      Dar nu mai merge ca pe vremuri:
      – Taranul s-a prostit si a inceput sa cultive si el legume cu gust de plastic. Canale de distributie nu avea nici inainte. Plot twist: nu are nici acum.

      Ca sa vezi, acum marfa e cel mult la fel de proasta precum cea de import, concureaza direct cu aia care importa cu tonele marfa proasta la un pret corespunzator, de nimic(a nu se confunda cu pretul final de la raft). Oare incotro se indreapta daca nu spre faliment.

    • #19

      Pomii trebuie stropiti cam de patru ori pe an. Imi pare o cifra rezonabila si care nu pune in pericol sanatatea. Daca iti produci doar pentru consumul propriu, legumele poti sa nu le stropesti cu substante de crestere. Si, bineinteles, sa respecti cantitatile recomandate de inginerul de la magazin. Daca stropesti precum taranul roman, cat mai mult sa se faca repede, se pot ghici consecintele.
      Oricum, pentru cumparat legume cat mai OK pentru sanatate de la tarani nu exista o reteta standard. De obicei ma uit sa nu fie chiar perfecte, vad mai ales interiorul rosiei (patlageaua rosie la exterior si alba in interior e fortata) si ma uit si cat de repede se strica acasa. Bineinteles ca ne mai si inselam, daca patim un deranjament stomacal dupa niste legume, tinem minte sa nu mai luam de la vanzatorul respectiv.

    • merii se stropesc de vreo 15 ori.

    • #21

      sau de cate ori vrea cainele

  9. #22

    Am pus in primavara 4 fire de rosii cherry intr-o troaca langa gard, vroia nevasta sa vada cum se fac rosiile pe pavele de beton. Luat pamant de pe tarlaua de peste strada. Bun pamant, plin de seminte de buruieni, a crescut primul mohorul, pe urma rosiile mele. Am pus si niste castraveti, tot 4 fire.

    S-au facut in prima faza cat sa fac o salata de rosii si castraveti. Pe urma au venit ploile si 3 fire de rosii au murit, alte doua de castraveti asemenea. Acuma am niste rosii cherry verzi, care urmeaza sa se coaca cumva, dar castraveti nema. Un vecin imi spunea ca are pe cumnatu-sau care face la solar de toate, baga LA GREU chimicale ca sa nu moara plantele si apoi sa le faca mari. Nu are sa-i dea si lui doua kile de rosii, ii spune ca le stropeste pe toate, doar vreo 5 fire acolo le tine curate, si alea nu prea fac.

    “N-am cumnate, vrei sa-ti dau din alea stropite, sa mori?”

  10. #23

    pe mine ma distreaza ca desi sunt unii care recunosc aici ca stiu ei tarani care le zice lor care e combinatia si ca le ofera lor rosii de alea mai bune doar pt el si familia lui, sunt prosti x 10.
    cum sa ai incredere ba cap de bostan in unul care iti zice pe fata ca fura in spate, dar tie si doar tie nu face niciodata.

    • #24

      @radu, știi, bănuiesc, că interacțiunile între oameni sunt diverse și nu se rezumă doar la “îmi dai, îți dau”, nu? Aaa, da, și mai este și simțul ăla denumit “gust”. Iar relațiile cu cultivatorii și bișnițarii din piață se dezvoltă în timp, se testează etc. Doar nu crezi că îmi spune mie ăla cu ce stropește el roșiile prima dată când mă vede fiindcă am eu moacă de om onest, nu? Îl știu și iau de la el de vreo 10 ani, iar nevastă-sa e din același sat cu tata, lucru aflat întâmplător la o discuție “de piață”, iar “confesiunile” mi le face acum de curând, după ani de zile de cumpărat de la el, chiar și când avea preț mai mare ca restul.
      Și la fel e și cu alții.
      Și, băi cap de bostan, de ce mi-ar spune unul că stropește legumele cu tot felul de otrăvuri? De ce ar riscă să mă piardă de client și de ce mi-ar vinde sau mi-ar da moca în unele cazuri chestii mai bune și mai ieftine?

    • #25

      @ohnnyfer — prietene, pentru respectivul taran tu esti un alt fraier (asa vad ei cumparatorii) care ii ia marfa in mod regulat. Nu te amagi ca te trateaza special. Daca ai posibilitatea, da-te pe langa el cand vinde ceva altui client si-o sa vezi ca ii baga exact aceleasi texte ca si tie. Daca poti, fa asta si-o sa te convingi.

      Asta e cea mai intalnita gogoasa pe care si-o vand singuri oamenii – “cum sa ma pacaleasca tocmai pe mine taranul de la care cumpar de atatia ani?! Nu se poate! Pe altii, da, ii pacaleste, dar nu pe mine”.

    • #26

      Asta e una dintre cele mai misto chestii: fiecare crede ca el e special si pe el nu-l pacaleste taranul 🙂

  11. #27

    Aia cu taranul roman harnic si cinstit uitati-o.
    Acu ceva vreme mi-a aparut ceva dihanie gen cartita in curte si a facut un miliard de gauri prin gazon. Ca sa scap de inamic vazand ca nu pleaca de bunavoie dau o raita la un depozit specializat in chestii de seminte si chimicale pt agricultura. Pina am ajuns in fata, coada grea de tarani si fermieri mici, toti cumparand feluriti saci cu seminte de grau, porumb ,etc , nu ma prea pricep. Ehhh, absolut toti au intrebat care e cel mai puternic erbicid sau ce draq dadeau ei si pe ala-l cumparau. Unul nu a intrebat cand, cat sau care e substanta recomandata, toti, care e cea mai puternica.
    Cu lectia invatata acolo, intreb cativa baieti de la tara pe care-i am, cum fac cu cartofii, eu sperand sa gasesc la unul din ei ceva bio. Absolut toti mi-au spus, neintuind ce urmaresc eu, ca nu mai sapa nimeni cartofii, toti stropesc cu chimicale. Asa ca cred ca nu e prea incurajator sa cumparam fructe/legume de la noi decat daca avem o sursa super credibila/ verificata.

    • #28

      Sa moara dujmanii mei daca in 10 ani de locuit la tara, pe vrea cand nu se dadea cu chimicale , daca am auzit sau daca am fost vreodata la “sapa” la cartofi… Nu exista bossule asa ceva. Se da pe cartofi cu chimicale pentru cacati aia de gandaci (cum zicem noi la tara – gandaci de colorado).. Sapa la cartofi – no tulai doamne…

    • #29

      @truckerB
      No tulai doamne eu nu le am cu agricultura dar in schimb tu esti un habarnist cu gura mare dar care are opinii. M-ai facut sa caut pe goagal pt tine asa ca serveste: agrimedia.ro/articole/lucrari-de-ingrijire-la-cultura-de-cartof
      Daca e greu cu cititu’ da pe youtube ca acolo e cu poze si poate vezi si cum arata o planta de cartof.

  12. #30

    Legat de poza, am auzit odata ca rosiile astea cu sfarcuri exagerate ar fi asa doar din cauza folosirii in exces a ingrasamintelor. Eu inclin sa cred asta pentru ca soiul asta deosebit nu l-am vazut niciodata in magazine la alti producatori din tari uePSD, Olanda gen.

    • #31

      nu e “auzit”, e realitate, am vorbit cu specialiști in domeniu

    • #32

      Pai, sa nu-ti iei sjambokul din cui si sa le dai cu sete asa ca un boier in evul mediu unde-s ei acum? Macar asa putin, educativ, sa-i inveti ca din evul mediu iesi cu sapunul si cu cartea.

    • #33

      Gagicile cu sfarcurile umflată nu cred ca le au de la pesticide

  13. #34

    Nu mai pun veci gura pe carne de la țară. Plină de zgârciuri și cu un gust ciudat.

    • #35

      si aia de la oras tot de la tara se trag!

    • #36

      Ău, cam da. Asta e, cum o vrea bunul D-zeu, doar n-o să rămân neîndestulat.:)

  14. #37

    Ca o branza sa fie de calitate superioara trebuie muls ciobanul altfel nu poate sa puna pasiune, dragoste, talent si pricepere!

  15. #38

    nu stiu de unde luati voi dar eu sunt uber multumit de piata mea 🙂

  16. Acuma am ajuns de pe drum. Am oprit la un nene pe care-l stiam de mult ( ca locatie), cu chiosc langa sera care e langa camp, in the middle of nowhere. Are pretul la ardei si rosii mai mare decat e in piata agro din oras. Adica nu carfur etc, piata-piata, unde vin taranii cu marfa (teoretic). WTF ?

    • #45

      e gresit sa cumperi in acest mod. cand esti fata in fata cu un singur vanzator, il lasi practic fara concurenta!

    • Omul sta cu masa/chiosc la marginea drumului, langa tarla si sera. In prostia mea credeam ca, pe langa ce duce cu masina la piata, vrea sa faca un ban pe langa, de la calatori (ca e cam tot timpul cate o masina oprita acolo). Pai plm, de ce sa iau de la el de la camp, cand pot lua tot de la el, mai ieftin dar din piata? Dar…nu e prost cine cere, corect.

    • #47

      Pe lânga asta, în fața curții nu plătește transport, chirie, taxe, poate salarii.

  17. #49

    Nu inteleg de ce trebuie sa pui branza pentru iarna. Cu cat au platit de 3 ori pentru aceeasi cantitate de branza, ar fi putut cumpara branza de cea mai buna calitate atunci cand ar fi avut nevoie.

    • #50

      pentru că-s buni gospodari, nu spune nimeni să nu cumperi dacă ai pus și tu. Să pui tu cere mai mult efort, skill, dar pui pe gustul tău.

  18. #51

    Voi sunteți exagerați de incompetenți, vorbiți de niste chestii de care chiar nu aveți nici o idee.

    Dumnezeule, cheag făcut din prafuri, de parca vorbiți de bere din pastila.

    Ăla e cheag ba, praful. www.veterinara.ro/Cheag-Miorita uite unul folosit și de fermele alea pe care le admirați in supermagazine.

    Și puteți să fiți al naibii de siguri că e făcut din cheag de genul pentru că nu există nimic mai ieftin, decât daca ți-l produci tu de la miel, și e la fel de eficient.

    Alta e problema cu brânză aia care se face pasta, nu cheagul sau lol, praful, dar chiar nu are rost sa intru în discuții, că sunt prea multi comentatori experți în agricultură prin comentarii, din aia care nici nu știu dacă are gaina vie pene, că la magazin la congelate nu are.

    • #52

      care este problema cu branza? intreb ca sa iasa ceva util din discutie.

    • #53

      Pentru că tocmai stau sub vita cu pahar de vin de coacăze negre în stânga și cu un bulz luat de pe cărbuni in dreapta având de gând să dorm in hamac in mediul sătesc, o sa țin partea țăranului și zic că saramura a fost bleaga.

      Pentru conservarea brânzei se face zeama tapana, minim 250gr sare la 1l apa.

    • #54

      Hai ma ca n-are el timp de astea. Abia a avut timp sa scrie 15 randuri de nimic

    • #55

      o concentratie de sare asa de mare pietrifica si aracetul!

  19. #56

    Cel puțin pentru mine, o foarte lungă perioadă de timp, mersul la piață a supraviețuit datorită unei emisiuni de acum 15-20 de ani cu Dinescu, care explică cât de bună era roșia românească față de cea olandeză. Cred că vremurile alea au apus.

  20. #57

    In loc de cheag se foloseste clorura de calciu. Cititi eticheta branzei telemea din magazine si o sa fiti surprinsi ca doar cea mai scumpa foloseste cheag .

  21. #58

    Da… unde sunt oare țăranii din pietele de altădată, aceia care stateau cu căciula in mana in fata oraseanului care se milostivea să ii cumpere pe mai nimic produsele cu cate venise in spate, pe jos cale de 10-15 km?
    Aceia care scapau usor o lacrimă din coltul ochiului cand ziceau cu glas tremurat “sarumana boierule, bogdaproste”?
    Ala era taranul care vindea de foame si vremurile alea sunt demult apuse.
    Ati plecat la oras, va pute oaia si vaca, nu va place tarana sub unghii, resemnati-va ca veti manca toata viata ce va pun altii in fața.

    • #59

      #amin

    • #60

      Da’ taranca sub unghii? 🙂

    • #61

      Intr-o societate, exista niste meserii care trebuie practicate de populatie. Asta duce la progres si imbunatatire a calitatii vietii. Cand te duci la medic, cum te simti cand te trateaza ca pe o insecta? Ma doare in pl de ce faci si cu ce te ocupi, atata timp cat sunt om cu tine, ma astept sa fii si tu la fel. Daca esti un jegos si te crezi un zeu pe pamant ca pui niste seminte in pamant sau cresti niste oi, atunci nu mai boci cand nu esti tratat cum te astepti. De ce toti au impresia ca ei sunt miezul? Indiferent ca-s ingineri, programatori, medici, popi sau agricultori?

    • #62

      Cand vine vorba de mâncare romanii sunt atât de putin educati incat nu te miri ca li se vand toate gunoaiele.
      Eu vand miere ,in special la străini,cam 65%.
      Mai toti prefera mierea cristalizată, care e clar că nu a fost procesata termic. Romanii cumpara foarte rar ce nu e lichid chiar daca risca sa fi fost fiartă.
      La fel cu fructele si legumele, le aleg pe cele mai mari si mai frumoase chiar daca stiu ca sunt supraingrasate chimic si tratate.
      Deci daca piata cere sa cumpere produse frumoase dar proaste, esti obligat ca producator sa vinzi ce se cere.
      Hipstarimea care”mananca sanatos ” inca nu e relevantă dpdv economic.

    • #63

      sa stii ca asta cu mierea e chestie de educatie. eu, pana sa am copii si sa incep sa ma interesez, credeam ca chestia aia solidificata e stricata…

    • #64

      @Boss: nu numai ca nu e stricata, dar in forma aia, cristalizata, depozitata asa cum trebuie, mierea practic nu se strica, si teoretic poate rezista oricat. Cica au gasit astia amfore cu miere de pe vremea romanilor (aia cu Roma, nu astia cu Bucurestiul!), si nu era stricata.

    • #65

      well, am aflat, dar, cumva, mai tarziu. ideea e ca eu sunt alergic la miere si nu m-a interesat niciodata problema. si ca mine sunt multi si cumpărăm ochiometric, ce arata mai frumos

    • #66

      @Ion: cam in cat timp se cristalizeaza mierea daca nu e prelucrata termic?

    • #67

      Depinde de sortiment
      Rapita in maxim doua săptămâni, floarea soarelui cam o luna, teiul si poliflora una-doua luni, salcamul si mana pot ramane lichide chiar si un an după ce a fost extrasa, in functie de cat de pură e.
      Am de exemplu miere de mana care nu a cristalizat de 3 ani.

    • #68

      auzi, tinctura de propolis ai?:)

    • #69

      Câteodată.
      Nu reusesc sa colectez destul propolis ca sa am tot timpul cu ce prepara si se vinde rapid.
      Acum de exemplu mai am ceva.

  22. #70

    Am vandut la piata legume/fructe cumparate din depozite. Daca nu erau mari si frumoase (pline de chimicale) nu le cumpara nimeni. Nici dracu nu se uita la babele care aveau 3 rosii prapadite la marginea pietii.

  23. #72

    Am citit mai sus la cineva cum ca nu ar mai exista legume făcute fără îngrășăminte pentru ca terenul e praf. Părinții mei au ieșit la pensie de câțiva ani. S-au retras în Baragan, unde au început sa pună toate felurile de legume și fructe. Legumele au ieșit mereu ok, pomii au început sa dea roade bune după 4-5 ani. De obicei fac legume cat pentru 5-6 familii, eu fiind 2 + copiii și nepoții care ajung în țară de doua ori pe an. Nu au vândut niciodată, doar pentru uz propriu. Ingredientele folosite sunt: apa în fiecare zi, pământ curățat de buruieni, soare. Niciun fel de îngrășăminte. Probabil ca cei care vor super recolte ca sa vândă folosesc îngrășăminte, dar dacă vrei cu adevărat se poate și fără ele.

    • #73

      Oameni buni, voi duceți chestiile la extrem. Nu se poate fara îngrășământ, isuse.

      Plantele consuma din sol micro și macroelemente. Tu faci cultura intensive (că în natura roșia nu creste la 30 cm una de alta) și nici nu exista frunze moarte și alte chestii care să readucă elementele in sol. Și nu, apa nu le conține, de aia se face și fertirigare unde solul e secătuit.

      După ce e secătuit de tot, voi continuați să nu îl îmbogățiți la loc deloc, dandu-i doar apa. Se face și cultură fara ingrasamant, dar se pune la pauză (1 an între culturi) mazăre furajera de exemplu de care o bagi in brazda pe post de multi dimensiuni îngrășământ.

      Fara îngrășământ nu obțineți decât pârloagă in final. Surpriza, roșiile alimentate doar cu apa fara restul de npk din sol au gust de apa.
      La fel și restul roadelor.

  24. #74

    Lasa ba ca nu de la rosii si castraveti stropiti va e rau dupa masa ci de la un kg de carne, 200 de tarie si 2-3 beri

  25. #75

    Câteodată.
    Nu reusesc sa colectez destul propolis ca sa am tot timpul cu ce prepara si se vinde rapid.
    Acum de exemplu mai am ceva.

  26. #78

    de incercat: companion planting
    gen rosii cu busuioc, etc …

  27. #79

    Cel mai nenorocit animal este țăranul; evitați contactul.