Am, la mine în rezidențial o femeie pe care undeva, în interior, o admir enorm. Femeia a născut recent, are copil de landou, probabil sub 3 luni.
Vă spun, în viața mea nu am văzut atâta dedicare. În fiecare zi, ABSOLUT FIECARE ZI, nu contează dacă e frig, dacă plouă, dacă bate vântul (iar la mine, la nămolul rezidențial, bate vântul ca în pampas), ea iese de cel puțin 3 ori pe zi cu copilul afară și îl plimbă ore întregi. Nu exagerez deloc, eu plec de acasă cu treabă, mă întorc peste 2 ore, ea e la post, împingând de căruț cu stoicism și răbdare. Plouă? Nu e problemă, gluga la geacă pe cap și continuăm
Am un respect enorm pentru această femeie, atâta dăruire, atâta iubire, nu am văzut niciodată, nicăieri.
Bine, de fapt, am mai văzut la Adriana Iliescu. Femeia care a născut un copil la 66 de ani, în 2005.
Mai țineți minte? Inclusiv inaptul de mine a râs atunci, dar vai, cum să faci un copil la 66 de ani, ești cu un picior în groapă, vai, ce groaznic. Au trecut 14 ani. Copilul este adolescent acum. Adriana Iliescu are 80 de ani și nu dă semne că s-ar preda. Trăiește și luptă, zi de zi, pentru încă o zi în care să fie alături de copilul ei.
Câți dintre noi ne putem lăuda cu atâta determinare și atâta iubire? Puțini, foarte puțini. Și poate ar trebui să respectăm mai mult acest gen de oameni și să îi prezentăm mai mult și în lumină realistă, favorabilă. Pentru că, dacă acum dai căutare pe numele Adriana Iliescu, afli ce rușine mare a pățit cu copilul ei, copil care a pus alt nume la rubrica Numele părinților pe facebook.
Bine, pe de altă parte vorbim de gunoaie gen Libertatea, Cancan și alte rahaturi mondene. Dar am simțit nevoia să marchez acest lucru. Și oamenii să își aducă aminte că, în lume, există femei al căror spirit de sacrificiu nu cunoaște limite.
NOU
Imaginea mămicii împingând cu dârzenie landoul prin vifor, între și după blocuri, este pe deplin emblematică, un instantaneu mitic a- și trans-temporal, un fir roșu al maternității sacre pe care putem vedea înșirându-se atâtea alte mărgăritare duioase: mămica apărându-și pruncul de mamuți (overrated) cu o bardă de silex; mămica apărându-și odorul de turci (și tătari!) cu o cobiliță; mămica apărându-și îngerașul modificat genetic de nanoboți (2500 AD) cu o bardă de silex (aceeași, a călătorit în timp s-o ia). Stabat mater (a capella). Rugă pentru părinți (medalion tricolor cu textul: in memoriam Adrian Paunescu). Generic.
NOU
bai Mitruț…
NOU
unde esti tu, Agripino?
NOU
M-am trezit la cinci. N-am găsit altă rimă:))
NOU
Parca il citesc pe Vadim Tudor.
NOU
Du Maithun, quoi:))…
Daca tot n-a putut sa se desfasoare la postul cu “voi de unde luati lenjerie femeilor voastre”…
NOU
Ce astuțios e mihail, a înțeles tot
@Nea Neige:
De n’importe quoi:))
NOU
Astea femei puternice nu cele promovate de revistele mondene in care femeia este un pradator alfa .
NOU
Sa stii ca iti trebuie putere sa cari un ghem de 6-10 kg cat are din luna 4a toata ziua in brate sau sa impingi ore intregi la carut. Si tot putere itu trebuie sa te trezesti de n ori pe noapte cu zambetul pe buze pt ala micu’… sau sa nu inchizi un ochi nopti la rand cand e bolnav. Si sa faci asta zi de zi fara ajutor 2 ani pana te intorci la munca (pt cine isi permite si poate sta 2 ani, munca pare o evadare acum :)) )
NOU
Inainte de a avea copii, si mie mi se parea de necrezut sa ii plimbi zilnic de 2 ori cate 2 ore pe afara. Ziceam ca sigur voi sari peste multe din plimbări. Dar cumva atunci cand ii si te mobilizezi. Nici mie nu imi vine sa cred de cate chestii sunt in stare, mai ales ca sunt mai lenesa din fire. Si cum naiba de nu aveam timp pe la 25 de ani. De as avea acum timpul de atunci…
NOU
De cand esti insarcinat, ti-ai descoperit latura sensibila, feminina?
Nu e un lucru rau, doar constatam 😀
NOU
Mamica sovietica aparandu-si odorul in landou, tragand cu pepesharul in hoardele de invadatori fascisti.
NOU
:)))
NOU
de cand libertatea a fost preluata de CIA chiar fac investigatii (servite) interesante si coerente si au lasat-o mai moale cu tabloidizarea aia de joasa speta.
NOU
Stai, ce?! a fost preluata de cine?
NOU
Adriana Iliescu e un monument de egoism. Si-a amintit la aproape 70 de ani ca vrea sa aiba si ea un copil, mvai. Tarele emotionale ale unui copil crescut de cea care i-ar fi putut fi bunica – sau chiar strabunica – sunt mai putin importante. Important e ca a vrut copil, ce a prevalat a fost dorinta ei proprie si personala.
Un copil nu-l faci pentru tine, il faci pentru el. Nu tu si ce-ti doresti tu are prioritate. Daca a ajuns la 66 de ani – cat avea atunci – fara sa stie asta, degeaba a ajuns.
NOU
@Cristina, uite, nu-s de acord. Ti-as fi zis-o mai direct si ai fi luat-o ca jignire si total personal, dar, cumva, am sa incerc sa fiu delicat in exprimare.
Faza e asa, din afara, tu nu stii toate elementele puzzle-ului, plus ca nu esti tu implicata in mod direct. De ce vrea unul sa aiba un copil sau sa nu aiba, de ce decide sa faca avort sau nu, sau de ce continua sa-l nasca stiind ca riscul sa aiba down sau autism cand are inca 2 cu autism e foarte mare, de ce vrea sa-l faca la 50 sau 60, e fix borsul lui. Are foarte multe variabile pe masa in functie de care isi construieste decizia, variabile pe care noi nu le cunoastem. Decizia poate fi destul de complexa, poate sa nu fie cea dorita, poate sa fie fortat sa o faca dar sa fie cea mai corecta pentru el, din cele pe care le are la indemana. Deci, ce face el cu viata lui, e borsul lui, nu ii cresc eu copiii. Stii ce e totusi foarte important in cazurile astea, indiferent care e deciziea Asumarea raspunderii deciziei de catre parinte si prezenta acestuia in viata copilului. Femeia asta de la 66 de ani, a fost prezenta in fiecare moment al vietii copilului ei. Nu stiu daca ai copii, poate da sau poate nu, eu nu sunt un foarte bun parinte,mi-as dori sa-i educ mai bine, sa-i invat mai multe, sa fiu mai mult prezent in viata lor. Nu e foarte simplu sa cresti un copil fara ajutor si sunt sigur ca o mama singura, doar dintr-o pensie, la o varsta inaintata unde fizicul nu-ti permite tot felul de activitati, pentru ea e posibil sa fie si mai complicat. Cu toate astea, femeia aia a fost prezenta in viata copilului in fiecare zi. Nu a trimis-o la cersit, a mers cu ea, a inscris-o la gradinite, scoli, concursuri, a ajutat-o la teme, dintr-o singura pensie incearca sa-i asigure ce poate. Plus ca, poate, are deja un contract facut cu cineva cine sa-i preia copilul daca ea moare. Inteleg ca problema ta mare e varsta femeii, dar hai sa ne gandim putin, era mai ok daca-l nastea la 21 de ani si-l lasa in orfelinat? Iarasi, fa un pas in spate si gandeste-te ca ar fi un peisaj din care tu, care nu ai treaba cu subiectul, cunosti doar jumate dintr-un pom.
NOU
Cristi, vezi tu…. stiu mai bine decat ti-ai putea imagina.
Asa ca restul iscusitei tale pledoarii devine irelevant.
NOU
mai exact, ce stii mai bine?
NOU
– de ce ai nascut la 66 de ani?
– pentru ca pot!
NOU
@Cetin “mai exact, ce stii mai bine?”
Da-mi voie sa iti raspund cu un comentariu dn articolul cu friteuza
“Reclama evidenta, nesemnalizata ca atare nicaieri. Nici in titlu, nici in tag-uri.
Pacat. Credeam ca macar tu respecti o minima etica.”
Faci cumva reclama la cabinetul de fertilizare?
NOU
ah, ea e acea cristina? my bad, imi retrag intrebarea:)))))
NOU
Si eu as vrea sa retrag polologhia de mai sus
NOU
Eu as vrea doar sa mentionez ca ati mancat un h. Care conteaza. Pentru mine.
NOU
sowwwy
NOU
@Cristina (cea care ai atras atentia ca s-a mancat un h). Mii de scuze, de la mine a pornit.
Ca mentiune, din experienta mea, la mine in locul in care imi petrec timpul, sau la munca, 99% dintre persoanen adauga de la ei un h pentru ca in afara se scrie de obicei Christian. Ceea ce e ok pentru mine, nu ma deranjeaza, in mailuri, in colete, in scrisori, nu am nici o problema, totul pana la acte. Cand gresesc in acte numele, ii trimit sa corecteze, sa nu ma trezesc ca nu e valid documentul. Dar binenteles ca respect mentiunea ta.
NOU
@Cristi, sa iti explic contextul: laptopul meu trage sa ne paraseasca catre loc cu verdeata si fara intristare, sau cel putin tastatura lui. Astfel ca tasteaza v. Non stop. Nu mereu. In principiu atunci cand am 1 ora de pierdut pe net intre o repriza de urlete de bebe si alta de toddler. Ca acum. Am facut aceasta paranteza ca sa intelegi cat de simpatica imi este buna ta credinta si modul absolut demential de civilizat in care polemizezi. Esti un monument de bun simt si comentariile tale imi fac mereu placere asa ca am intrat pe telefon sa iti spun ca eu doar faceam putin misto de faptul ca si tu si Cetin ati scris numele Christinei fara r, eu, o alta Cristina dar fara r, riscand sa fiu confundata cu domnisoara sau doamna la ale carei pareri nu achiesez. Deloc. Gata ma intorc la laptopul posedat.
NOU
@Cristina, am prins idea initial ca nu vrei sa fii confundata cu persoana care a scris primul comentariu, dar, mie imi si place foarte mult sa ma aud vorbind, asa ca, de ce sa ratez ocazia sa tac? Mai bag un reply, ca acum :D, chiar daca initial se subintelegea gluma
NOU
@Cristi, iti place sa te auzi vorbind??? Nu inteleg despre ce vorbesti, conceptul nu imi este deloc cunoscut…
NOU
Admirabila dna. Iliescu, usor nu este nici pentru tineri, oricum media de varsta la mame responsabile la primul copil e pe la 30 de ani. Citesc articole despre demografia catastrofica a tarii, viitor sumbru etc dar cu fiecare exemplu pozitiv ma gandesc ca nu vom disparea asa usor ca natie, indiferent cine ne conduce.
NOU
toate pensionarele care n-au crescut minim doi copii, ar trebui obligate sa mai creasca minim unul, nascut sau adoptat!
NOU
Mie mi s-a parut incredibila povestea parintilor unui tanar decedat la colectiv, Andrei Buca. Deoarece era singurul copil, s-au hotarat sa nu ramana singuri si au facut copil la 52 de ani.
NOU
Asta putem spune ca este ceea ce am putea numi “minune”.
NOU
Da, “minunea” fertilizarii in vitro, cu sau fara ovocit donat. Cu cateva mii de euro ai rezolvat problema. In rest, e cel putin stupida admiratia pentru o tantica care se martirizeaza inutil, plimbandu-si progenitura ore in sir prin frig si vifor. Dar deh, suntem o tara de mamici-eroine.
NOU
@Deea: am impresia ca tu esti d-aia care mananca cacutza de bebe ca sa-l imunizezi de la distanta
NOU
Nu stiu daca mama lui Andrei a facut asa ceva.
NOU
well, deea are si ea dreptul la opinie, indiferent cat de imbecila ar fi ea
NOU
Imi pare rau sa stric atmosfera, dar cautati pe net poze cu apartamentul doamnei Iliescu postate acum cativa ani. Mizerie, jeg inclusiv pe pereti, igrasie si mucegai, un loc in care un copilas nu ar trebui sa fie lasat sa creasca. Nu stiu cum este acum, daca o fi ajutat-o cineva cu bani, dar din ce am vazut acolo, femeia asta cu siguranta nu si-a permis nici financiar, nici in alte feluri, sa aiba acea copila. Informati-va mai bine…
NOU
e posibil ca noi sa fim mai bine informați. nu mai citi click si cancan, ca te tampesti, uita-te…
NOU
In urma ca câțiva ani, i-am văzut la Eforie Sud. Foarte în banca lor totul OK mai ales ca era plin de pensionari cu nepoții, iar ei nu ieșeau în evidenta. E ciudat sa ai copii la vârsta senectuții, dar viata e un șir de necunoscute și evenimente ciudate. Dacă ar fi totul previzibil și plat cred ca ar fi a naibii de plictisitor.
NOU
pai da dar #cinemay?