A plecat gagica mea din vremea aia cu o delegație în Bulgaria. Iubire mare, o să îmi fie dor nebun de tine, mânuțe atinse până în ultima secundă, tot tacâmul.
Eu, fraierul competiției, sâmbătă, știind unde merge, hotelul și camera, hai să îi fac o surpriză și să merg la ea, neanunțat. Am plecat seara, ca să ajung după 10, când se termină activitățile și să avem timp de romance de ăla de calitate.

Ajung acolo, ajung la cameră, bat în ușă, pla, nu răspunde nimeni. Hmm, nu o fi ajuns încă la hotel. Stau și aștept prin holul hotelului, mă învârt, beau niște cafele, urc din nou, pauză, tot nu răspundea nimeni. O sun, telefonul închis. Am mai stat puțin, m-am învârtit, am plecat acasă, ce să fac.

Vine a doua zi seara și îi spun, Am fost la tine la hotel, nu erai în cameră, nimeni nu știa de tine, nimic.
Vai, Cetin, ce rău îmi pare, am ieșit din cameră să merg la piscină și s-a blocat ușa, nu am mai putut intra înapoi, așa că a trebuit să merg să dorm în camera directorului de marketing. Așa rușine mi-era, eram doar în costum de baie, toate hainele erau în cameră, mi-a dat un halat și am dormit în patul lui.
Și el unde a dormit? În același pat, dar la margine.

Da. Ce e mai grav e că eram atât de prost încât am crezut-o. Desigur, la un moment dat, în scurt timp, mi-am dat seama că băiatul ăla o marketa și pe interior. Așa cum v-ați aștepta, a fost doar o greșeală și de ce nu înțeleg că e doar o greșeală și arunc la gunoi tot ce avem?

Mai are cineva întâmplări de astea?

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.