Contul meu
Am un amic care e muzician de profesie. Acum câteva zile ne-am întâlnit pe stradă, și îi povesteam cum fi-miu, care ia lecții de pian de cam un an, deja cântă mai corect decât mine, chiar dacă piesele pe care le cântă nu sunt la fel de complexe.
– Păi nici nu-i greu să te depășească, tu ai auzit cum cânți?
Hăhă.
Când am făcut eu pian, acum vreo 25 de ani, prețul unei pianine era prohibitiv (costa cât o Dacie, dacă vreți o referință). Bineînțeles că părinții mei nu și-au permis. Așa că am învățat cum s-a putut, la un moment dat cântam pe o orgă mică, cu 4 octave. Profesorul știa asta și nu m-a forjat pe partea de teorie, așa că și acum cânt mai mult după ureche. Pot cânta Für Elise sau Balada pentru Adeline destul de bine, dar departe de corect muzical. Mai exact, fuge ritmul cu mine în toate direcțiile.
Sunt foarte conștientă de limitările mele și nu cânt niciodată pentru alții. Doar acasă, singură, de drag.
Cum m-o fi auzit vecinul cu muzica în buzunar, nu știu. Probabil pe fereastră.
Inițial m-am scuzat pentru lipsa mea de pricepere și am glumit stingher.
După care m-am gândit ”ce mizerabil”. Eu nu l-aș fi ironizat niciodată că nu știe Legea lui Lenz sau nu îmi poate detalia rivalitatea între Keynes și Hayek și ce a însemnat asta pentru economia mondială. Nu l-aș judeca pentru că, ortodox habotnic fiind, probabil habar nu are care sunt diferențele teologice între luteranism și calvinism.
Dar el a considerat oportun să mă pocnească superior pe faptul că în intimitatea mea am făcut mai puțin decât perfect o activitate la care el excelează prin prisma profesiei.
Am uitat povestea până acum câteva zile, când m-am întâlnit cu același specimen de om semidoct, dar arogant, pe twitter.
Povesteam cum m-am reapucat de învățat matematică (de poftă și curiozitate). Și cum am uitat inclusiv cum se rezolvă ecuațiile de gradul 2 (știam că e o formulă de calcul, ceva cu delta, dar nu mai știam exact).
După care a venit căpitanul Ifos.
Tipul se ia atât de în serios, încât consideră cu toată convingerea că să rezolvi ecuații de gradul 2 după 20 de ani de la terminarea liceului, în condițiile în care de atunci nu ai mai folosit matematica decât la nivel de aritmetică de bază, e cumva un semn de inteligență.
Hai, cu toată sinceritatea, câți dintre voi mai știu ecuații de gradul 2? Fără google. Puneți pe hârtie rezolvarea și urcați-o în comentarii.
X^2+4X+55=0
Sau căutați pe google și vedeți în cât timp găsiți formula de calcul. Mie mi-a luat vreo 30 de secunde.
Trăim în secolul informației. Viitorul nu e al oamenilor blocați în paradigme învechite, bazate pe memorare, ci al celor curioși, care nu se plafonează într-o aură de autosuficiență. Să ironizezi pe cineva pentru că nu excelează într-un domeniu care ți-e familiar, deși vrea să învețe, nu denotă altceva decât un caracter mizerabil.
Suntem prieteni vechi aici și știți că nu o ard arogant cu nimeni. Din discuțiile cu voi am învățat cel puțin la fel de mult ca și voi, și nu consider că am vreun motiv să îmi dau aere de superioritate.
Dar când văd unul din ăsta căruia îi vuiește curentul printre ideile puține care îi populează mintea, dar în același timp consideră că este etalon absolut al inteligenței, îmi vine să îl scot senin la tablă: Ia zi, băiețel, care a fost declanșatorul teoriei economice a lui Amartya Sen, și ce semnificație are ea pentru economia Arabiei Saudite, în comparație cu cea a Myanmarului?
Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Pe scurt
NOU
Mă uit la ecuația aia și, cu cea mai mare sinceritate, nu aș vrea să pierd timp să caut formula de calcul. Nici nu mă dau matematician sau mare specialist în oricare domeniu. Dacă am nevoie să aflu ceva, caut pe net ce-mi trebuie. Auzi la el „lacune educaționale”… Păi, bă, Bulă, la ce rahat ai folosit vreo teoremă în viața de zi cu zi, dacă nu lucrezi în domeniu sau dacă nu ești pasionat de așa ceva?
NOU
Tu bufnești corect, da’, mizeriile ălea două slobozite de cadre, aia cu „Ce faci dacă te întreabă cineva pe stradă…” și cea cu „Noi învățăm mult mai complex decât ce se predă în școlile din Vest, de aceea, dacă ești din cls a 5-a, treci automat în a 6-a…”, a schilodit multă lume dpdv psihic, să înveți fiecare mărunțiș din matematică (sau oricare altă materie), fiindcă am fost un stat totalitar, închis, represiv, filtrat la greu pe locurile din licee sau și facultăți.
Sau acostările interogatoare pe stradă (mai știți la care mă refer?), chipurile, întrebări de cultură generală, la cameră & microfon.
Mi-e rușine de mine, la vremea aceea, cât de rău am putut să fiu, să judec niște oameni pentru că nu știau, nu-și aminteau, chestii fiindcă intenția reală a acelor heirupisme era să-și bată joc de oameni, respectiv să mângâie orgoliul de superioritate al unor avariați mici și ranchiunoși.
NOU
@Phaff
am incetat sa hahaiesc atunci cind mi-am dat seama ca erau cautati inadins cei cu infatisare ponosita, a caror ultima grija era sa cunoasca sensul unor cuvinte complicate. 🙁
NOU
#Ampățit.
Aveam vreo 12 ani si m-au oprit niște dârlăi pe stradă. Mi-au vârât microfonul sub nas și m-au întrebat:
– Ce părere aveți despre inițiativa Guvernului de a importa igluuri din Africa de Sud?
M-am pierdut instantaneu, eram și foarte timidă.
Am vrut să răspund că nu am nicio părere după care am întrebat aproape mut:
– Igluuri? Din Africa de Sud?
– Hăhăhă, voiam sa ne batem joc de tine. Da te-ai prins.
NOU
Nu doar acum în era lui Gogu, ci și atunci cînd erau numai biblioteci, nu era important să ții minte toate ”prostiile” ci să știi unde să cauți atunci cînd ai nevoie.
C-așa, am avut în liceu un profesor de mate bun cu draci, atît ca prof cît și ca om, dar care a aflat de la noi, elevii, cum se extrage rădăcina cubică (aveam la motoare una din formule cu puterea la cub și trebuia musai extrasă), că în facultate nu li s-a predat așa ceva. Îl face asta mai puțin bun? Nu. Eu n-am mai avut nevoie de formula aia de 35 de ani, am și uitat de ea, la ce dracu mi-ar trebui cînd eu lucrez la exploatare, nu la proiectare.
NOU
E pă dracu… citiți răspunsul meu oferit lui @Androix.
Am trecut toți prin școala românească, dvs (ca mine, ca mulți alții) încercați să vă blocați părțile majoritar rele de cele câteva bune și imediat veți înțelege/vă veți reaminti.
E și argumentul corupției, însă lipsa de facilități noi (școli/facultăți, spitale…) ni se trage din comunism & a nevoii demente de filtrare prin tot felul de căi uzuroase. Boala e mult mai acută și netratată.
NOU
Fără Google mi se pare că ecuația pe care ai postat-o nu are soluții reale.
NOU
La fel și problemele celui care ți-a comentat.
NOU
N-are, așa-i, dar fii atent. Am spus că are soluții iraționale în loc de imaginare, ca să fac un spirit. Aidecapulmeu, ce shitstorm academic pe fruntea mea senină!
NOU
Eu stiam ca solutii reale inseamna si R- adica negative. Asa ca aparent are. Imaginarele sunt alta ciorba. Gen X^2+55=0
Da, am vazut si chestia cu rearanjarea termenilor dar acolo deja e de lucru 🙂
NOU
Chiar ecuația asta nu are soluții reale. Sunt imaginare, că ai radical dintr-un număr negativ acolo și ai rezultat cu i.
NOU
Hai că e fain! În loc să reții formule, îți pui un pic mintea la contribuție. Bine, tot trebuie să reții dezvoltarea binomului, dar noah. Întâmplător aia o mai știam din liceu.
NOU
Stiu sa rezolv ecuatii de gradul 2, doar pentru ca sunt inginer si poate folosesc putin mai des matematica.
Dar, unele chestii tehnice legate de job (inginer proiectant constructii), nu-mi raman in cap oricat le-as folosi, si le folosesc des. Noroc ca stiu unde sa le caut.
NOU
Eu unul nu înțeleg de ce îți pierzi vremea cu ei, viața e prea scurtă să te enervezi cu orice prostie. Cred că e mai simplu să îi ignori.
NOU
Nu te enervezi, ca e consum inutil de energie.
Dar ii taxezi. Pentru ca altfel devii martor mut la unul dintre cele mai nocive fenomene sociale: omul prost, dar fudul.
NOU
Prietene, ceri prea multe unor omuleti care coboara dintr-un X6, cu aifon in mana, sa intrebe in ce directie e localitatea X….
NOU
X^2+4X=-55
NOU
Tot la fel mi-a dat si mie, am rezolvat-o in doua secunde, nu stiu ce e asa de greu
NOU
Adica ala e ceva muzicant si il suspectezi ca stie sa rezolve ecuatii de gradul 2?
n-aaare cum!
NOU
Și eu care îmi făceam griji ca nu mai știu integrale și derivate…
TikTok îmi da numai tâmpenii când incerc sa caut ecuatie de gradul 2 cu o necunoscuta. Am sa încerc pe Facebook…
NOU
Singurul motiv pentru care imi amintesc formulele alea este ca le-am aplicat robotic 4 ani de liceu. Faptul ca stii formula nu denota nimic, faptul ca stii cum sa ajungi la ea/de unde vine este altceva, dar asta nu te invata ca e mai usor sa dai o formula si aia e :))
NOU
Mi-a arătat o doamnă pe twitter o soluție mult mai mișto decât formula.
Faci un binom la pătrat. Ecuația asta mai poate fi scrisă ca
x^2+4x+4=-51
(x+2)^2=-51
Nu are soluții reale, dar poți formula așa fiecare ecuație de gradul 2. Și atunci nu mai ai nevoie să reții formule.
NOU
@Maddame: asta chiar e o metodă de rezolvare ușor de reținut, mulțam fain c-ai împărtășit-o!
NOU
eu ma duc sa vad ce e cu Amartya Sen, pentru mate sunt o cauza pierduta.
NOU
Am ramas cu algoritmul pt ca le-am folosit f mult in fizica si chimie la liceu (in principiu solutia negativa dintre x1,x2 nu o iei in considerare, sau apar alte constrangeri asa ca ramai cu un singur x). Presupun ca majoritatea uita delta ala. Daca ma focusez putin imi aduc aminte/deduc si cum se rezolva sistemele de ecuatii folosind matrici).
NOU
Acum într-o notă serioasă:
Pentru a rezolva ecuația ax^2+bx+c=0 avem două variante. Prima este cea cu cu delta (D) și determinarea rădăcinilor în funcție de determinant:
D=b^2-4ac
X1,2=(-b+-radical(D)/2a
A doua este cu suma și produsul rădăcinilor.
Ecuația ax^2+bx+c=0 se poate scrie și sub forma x^2-Sx+P=0, unde S este suma și P este produsul rădăcinilor și este valabilă doar pentru soluții reale și pentru S^2-4P pozitiv.
Astea fără să caut pe Google la frumoasa vârstă de 42 de anișori cu facultatea terminată de aproape 20 (inginerie), dar cu pasiune pentru matematică. Mi-ai făcut poftă, cred că trebuie să mă apuc să îmi reamintesc matematică.
NOU
De câteva zile mă joc cu derivate. Efectiv de poftă. E frumos tare.
NOU
Mai bine te apuci de golf
NOU
Mi-am amintit de un banc care cicula in investment banking, cand biscuiam pe acolo:
Interns play soccer.
Associates play tennis.
Vice-Presidents play golf.
The higher you climb in the hierarchy, the smaller your balls get.
NOU
:))))
Acum pe o nota serioasa, nici cu google nu mai stiu cum sa ma apuc de o ecuatie de gradul 2. Singurul lucru pe care il tin minte, pentru ca dintr-un motiv obscur mi-a placut, este radicalul. Nu i-am gasit niciodata o intrebuintare practica, dar pe vremuri eram in stare sa extrag un radical din numar de 6 cifre pana la 2 zecimale mintal, fara sa folosesc nici macar pix si hartie. De fapt am o intrebuintare…toate parolele la diverse conturi sunt patrate perfecte ale anumitor numere…asa le tin minte usor.
NOU
@Madamme: misto rau bancul :)))
App de idiot: opinions are like assholes, everybody’s got one. Si mie imi mai pica stramb cate una de la vreun destept, dar rar, de regula ignor si raman zen. I have bigger things to think about 🙂
NOU
Am renuntat de mult sa mai imi pese de astfel de oameni. Cumva, fiecare incearca sa-si arate superioritatea fata de cel de langa el si probabil chiar si cei care isi dau seama de asta, au momente cand o fac inconstient. Este cumva in gena noastra sa ne demonstram superioritatea fata de cei din jurul nostru.
NOU
Ține de statut, nu de (epi)genetică.
Vă dau un exemplu, poate ați dat/auzit de el într-o formă sau alta – la aflarea veștii că băiatul/fata e în combinație cu cineva, prima reacție a părinților băiatului/fetei era „Unde a terminat liceul/facultatea?” sau „Părinții lui/ei ce sunt, cu ce se ocupă?”, taman în perioada comunismului, unde trebuia să fin toți egali. :))
Poate știți și alte exemple…
NOU
Nu poate fi genetica. Ar fi trist ca genetica sa explice orice iesire tiranica. Ce alegi sa faci cu puterea si cu cunoasterea pe care o ai, tine doar de caracterul tau. De ce ti-ai arata superioritatea in fata unei persoane umile? Deja dialogul e dezarmant, doar lacomia, mizeria si lipsa de cunoastere te poate impinge sa vrei mai multa superioritate, mai multa putere.
NOU
TOOOOOOOOOM!!!!
Unde-ai fost pana acum?
NOU
Stai, pentru mine au trecut cateva secunde. Cred ca mi-am cam infipt piciorul in pedala de aceleratie a navei. E posibil sa fi depasit putin limita legala si sa fi circulat la viteze relativistice.Uff
NOU
i*sqrt(51) – 2 si – i*sqrt(51) – 2. Daca am gresit sa nu afle taica-mio (fost prof de mate) ca mi-o fur.
NOU
Cu google sau fara google? Promit ca nu te torn la taica-tu
NOU
Pfoa! Unde am gresit?
Fara, ca daca era cu, nu imi mai puneam problema ca am gresit.
NOU
N-ai gresit.
NOU
Îmi amintesc de un curs de fizică din facultate, prin anul întîi, ceva shaorma cu de toate la politehnică. Proful era un tip micuț, liniștit, aflat în prag de pensie, dar cu privirea sclipitoare. Și predă la un moment dat ceva pe partea de optică, principiul holografiei. Băi și vine manușă lecția aia, că pe la rectorat era expoziție de holograme aduse nu știu de cine pentru prima dată în Romania (parcă niste francezi). Erau destul de interesante, chiar “wow” pentru vremea aia, ’91-’92 (da, atît de batrin sunt, eram in anul întîi în ’91 și știam vag cine e Freddy Mercury cînd a anunțat dj-ul in R2 că a murit).
După explicațiile și desenele profesorului am înțeles mai bine cum funcționează hologramele alea, cum din bucățele se poate reconstitui întregul, pentru că informația este stocată redundant in fiecare bucată. Proful zicea că dacă este spartă sticla aia pe care este înregistrată holograma, din citeva bucăți se reconstituie întreaga hologramă.
Preambulul asta lung este necesar ca să ajung la ideea principală a discuției: nu e nevoie să reții absolut tot, ci bucăți mai ușor de reținut, cu ajutorul cărora să reconstitui întregul. Spre exemplu, în liceu analiza matematică este predată din a XI-a, întîi derivata și abia in a XII-a integrala unei funcții (se mai predă acum așa ceva la liceu?). Pînă la înțelegerea derivatei și integralei, trebuia să reții formula de calcul a unei suprafețe, sau a volumului unui corp regulat. Găsirea acelei formule era destul de greoaie, mai ales la corpuri și suprafețe neintuitive, gen elipsă, sau elipsoid de rotație, sferă, con. Cu integrala totul se simplifică: găsești elementul infinitezimal de suprafață sau volum și aplici o integrală dublă sau triplă între niste limite, et voila, formula finală. Principiul holografic. Nu mai zic de restul fizicii, termodinamica, unde formulele trebuiau reținute ca atare, cu analiza matematică fiind simplu de dedus.
Cui folosește asta? Tuturor. Principiul se aplică în orice domeniu, reții informațiile ușor de reținut și modalitatea de reconstituire a informațiilor mai complexe.
NOU
Priveste altfel: i-ai facut ziua mai buna! S-a simtit superior si asta il tine in viata… Isi rumega ingimfarea si trage de satisfactia asta la fel cei care pun poze din vacanta cu tiriita, ca sa para mai lunga…
Pe cei de genul asta mi-i imaginez la piata certindu-se pentru pretul patrunjelului sau caciulindu-se in fata vreunui obtuz functionar birocratic, apoi acasa frustrati pentru ca nu si-au putut demonstra superioritatea.
Pfff, “tu ai auzit cum cinti?”.. probabil ca la fel i-ar spune cei de la Sony Music sau Virgin Records
NOU
oups… acum am vazut numele omului. Imi pare rau pentru copilul din el.
NOU
Desi am facut profil real in liceu si am intrat la economie cu examen de mate, si eu m-am trezit acu vreo 2 ani ca trebuie sa caut pe google formula pentru delta. Caci au trecut 25 de ani de cand nu am mai folosit matematica si am uitat.
La fel si cu contabilitatea: am facut 4 ani de liceu si 4 de facultate si mancam conta pe paine. Nu prea am profesat, asa ca am uitat chestii.
Din pacate am mai uitat si chestii de gramatica si ma trezesc intrebandu-ma cum se scriu corect chestii.
No problem, nu cred ca asta ma face prost. Prostul e ala care are doar certitudini. Cel care incepe fraza cu “din cate stiu eu …” e in alta categorie
NOU
Simpatice ecuațiile de gradul 2.
Dar Mazda CX-5 a venit ?
NOU
Mâine 🙂
NOU
Sper că vei scrie aici niște păreri despre masina.
S-ă o folosiți sănătoși.
NOU
Cel mai devreme peste o lună, să am timp să îi văd bubele
NOU
X=-2+/-i√51
NOU
Cu sau fara google? Suntem intre prieteni.
NOU
Cu. Mi-am dat seama imediat ca e d-aia cu 3 axe. Nu mai stiam daca jos e 2 sau 2a. ☺
NOU
Felicitari. Te-ai dus, ai cautat, ai rezolvat. Inteligenta nu sta in memorie.
NOU
Calvin il îmbrățișa pe D-zeu și cunoașterea sa iar Luther se temea de D-zeu și își găsise alinarea in fiul său, Hristos. Nu?
NOU
Știi de la ce s-au luat?
Luteranii cred că în euharistie (împărtășanie), Hristos e prezent ca om și Dumnezeu (adică și trup real).
Calviniștii/ reformatii cred că e doar duh (Dumnezeu).
Nu ai cum împăca teologic cele două viziuni.
NOU
De la ce s-au luat cu Biserica romano-catolică sau între ei?
NOU
Intre ei. Cu biserica romano-catolica s-a luat Luther, din greseala.
A fost un fel de “ups, that escalated quickly”.
Va povestesc odata daca vreti. Am fost luterană până la 25 de ani, plus că mereu mi-a plăcut istoria religiilor.
NOU
Și la 25 de ani ce s-a întâmplat Maddame? Nu a mai venit Moș Crăciun?
Unii își regăsesc credință la vârste înaintate, tu ai pierdut-o cam tarziu.
Mor de curiozitate sa aflu care a fost trigger-ul.
NOU
Calviniștii excludeau prezenta fizica a lui Hristos în Cina cea de taina și considerau că mântuirea o vor cunoaște doar cei aleși de D-zeu. Lutheranii dimpotriva considerau că omul prin acțiunile sale va avea parte de mântuirea lui Hristos. Asta e unul din motivele “conflictului”.
NOU
O singura remarca: am impresia ca Cina cea de taina nu e acelasi lucru cu euharistie/ impartasanie.
La Cina cea de taina, Hristos a facut regulile pentru euharistie. E un fel de manual de utilizare.
NOU
@ Maddame “Va povestesc odata daca vreti.”
Eu as vrea. Dupa ce m-am fortat sa citesc biblia, cuvintul religie mi-a devenit atit de nesuferit ca am aminat mereu sa citesc macar o istorie mai detaliata a doctrinelor…
Copilului i-am explicat cite ceva pe intelesul lui dar intre timp a crescut si daca tot nu il trimit la scoala la ora dedicata macar sa nu il las sa circule in lume “cu lacune educationale”
NOU
Aș putea să scriu ceva despre istoria creștinismului. Amatoristic, nu intru în probleme grele de dogmatică și teologie, pentru că mă depășesc.
Editat ulterior: Am scris ceva, apare mâine. Nu vă așteptați la date exacte, că nu e fizică.
NOU
@madamme, cunoștințele mele in materie de religie se opresc aici. Las pe altcineva sa vina cu lămuriri și completări.
NOU
@madamme aștept să văd ce vei scrie. Am avut un curs legat de Istoria bizantului in care am aflat o sumedenie de lucruri foarte interesante în ceea ce privește istoria religiilor.
NOU
Salut,
Dincolo de ecuatiile de gradul 2, dacă ești mai deștept decât vecinul (apropos de Luther si catolicism) cu ce te ajuta sau ajuta omenirea sa faci asta public?
Nu mai bine imi arati credinta ta din faptele tale mai degraba din teoriile tale mai bune?
Si apropos de toleranta, activism si crezuri(de orice fel) imi place mereu sa imi amintesc o replica dintrun anumit ritual al hirotonirii diaconale(nu conteaza ritul) cand candidatul primeste Biblia si i se spune: ceea ce citesti sa crezi, ceea ce crezi sa practici, ceea ce practici sa predici.
Inlocuiti Biblia cu ce vreti voi si cred ca e principul cel mai sanatos de viata.
NOU
Mi se pare imposibil de rezolvat: X^2+4X = -55, da? Asta inseamna ca 4X este un negativ mai mic de -55. Pentru ca X patrat nu poate fi negativ, deci -55 ala poate fi cauzat doar de 4X. Daca 4X este mai mic de -55, inseamna ca X este mai mic de -13. Deja -13 la patrat face 169 care este prea mare. Si oricat ne-am duce in jos cu X-ul (-13, -14, -100, -whateva), X la patrat va fi mult prea mare in comparatie cu 4X. Pentru ca 4 este mai mic decat (-13, -14, -100, -whateva).
Aveti incredere in băbeasca mea: X is a lie, a lieee!
NOU
*4 este mai mic decat 13, 14.. am vrut mai sus, fara minus. Mi-am adus aminte dupa ce m-am uitat peste comentarii de vrajeala cu numere reale. Da, asa se zice in lumea matematicii, nu spui ca e imposibil, spui ca nu exista solutii reale.
– Nevasta, m-ai inselat?
– Nu exista dovezi ca nu.
Asa si cu matematicienii, nu ar recunoaste niciunul ca nu se poate.
NOU
Chestia misto la matematica e ca acolo unde nu exista rezolvare, se inventeaza o rezolvare.
“Multimea numerelor imaginare” wink wink
NOU
Ha! In mijlocul examenului de licenta, studii economice, finante banci. Una din probleme pe la finante se reducea intr-o ecuatie de grad 2. Bai, ne uitam ca boii unii la altii ca nimeni nu-si mai aducea aminte formula lui Delta. Chipurile noi facusem statistica, matematici financiare, etc. Sclipeste putin mintea unei colege si cu chiu cu vai…ne paseaza si noua formula…
NOU
Da, dar cine face regresie ca un campion? Ă?
NOU
De cand m-a rupt pe genunchi o aritmetica de clasa a doua cred m-am linistit cu comentariile pe net :)))))
NOU
Multumim pentru hintul cu Amartya Sen. Mai povesteste-ne despre oameni ca Amartya Sen. Avem nevoie sa intelegem ca exista viata si dupa modelul economic actual, ca nu e singurul posibil, ca au existat si altele. Ca unele functioneaza in anumite conditii, altele nu, ca lumea e in schimbare si putem rezolva probleme in multe moduri cand creativitatea e limita si nu preconceptia.
NOU
Ce ecuatii de gradul 2 cand la o intrebare 6+6*6 nu or sa stie 70% sa raspunda corect pe net, ordinea operatiilor e un mister pentru multi.
NOU
la examenul de adminitere în liceu am bușit doar exercițiul cu ordinea operațiilor (deși la ”simulările” de la clasă știam) pt că ”așa mi s-a părut mie mai drăguț” (sau o explicație d-asta imbecilă care n-are nicio legătură cu matematică). visez ordinea operațiilor. 🙂
NOU
pentru o problema STEM, pentru care stii ca exista o solutie , cel mai rapid e sa intrebi nu pe google , ci pe wolframalpha.com .
I-a luat 2 secunde sa rezolve ecuatia mentionata , cu grafice , solutii, pasi urmati … tot.
www.wolframalpha.com/input/?i2d=true&i=Power%5BX%2C2%5D%2B4X%2B55%3D0
NOU
Tin minte prin anul 4 de facultate ( din 5 de inginerie ), ca la unul din cursurile cu aplicabiliate practica, profesorul a cerut ca cineva sa vina la tabla sa rezolve ceva ecuatie cu integrare, ceva SF … si nimeni nu s-a oferit voluntar… la care profesorul : “apai domnilor ingineri, acuma 2 ani toti ati promovat analiza matematica, unde ati facut ecuatii cu integrare multi-dimensionale, si vreti sa imi spuneti ca ati uitat cum se face o ecuatie cu integrare simpla… ” . Atunci am simtit toti la unison ca am imbatranit 🙂
NOU
Intenția amicului nu a fost sa te ironizeze, ci spune ca ar trebui sa folosești alt punct de referință.
Spune-i altui amic de CX5 și poate o sa primesti iarăși un feedback nefericit.
Sa fim noi sănătoși ca materie prima ptr dl. Coloja găsim.
NOU
Eu l-am gasit pe x din ecuatie cam in 2 secunde. Chiar de 2 ori!
NOU
NOU
Correct, we meet again, men of culture!
NOU
blushing…
NOU
Genul asta de specimen este nefutut si s-a prabusit in propria acreala.
NOU
Lasa dracu’ ecuatiile si supararea pe critica vecinului in legatura cu muzica…aici e doar vorba francezului “Qui s’aime se taquine” – Omul se da la tine. Incearca si tu sa faci misto de el. Doar zic!
NOU
i-am zis si eu ca o vrea…
NOU
Subscriu…
NOU
trasul de codite se practica in clasa a III-a, din motive obiective (creierasul nu poate procesa anumite concepte la acea virsta) si subiective (educatia primita acasa).
intre comentariile domnilor la intrebarea lui Cetin “cum mai agatati in ziua de azi”, nu am vazut un raspuns de genul “ii spun ca e proasta!” .
NOU
A trebuit sa-mi aduc aminte, ca fiu-meu (in Secondaire 3 – clasa a 9a, cum ar veni) ma tot doboara cu intrebari d’astea in ultimele 3 saptamani.
Io nu-l inteleg, cum sa-ti placa fizica si chimia, da’ sa vii la tac’tu cu toate problemele de matematica…?
NOU
Eu nu va înțeleg cum să uitați chiar acum câteva zile înainte să se strice vremea la mare stăteam pe un șezlong cu o bere in mână și mă gândeam (a+b)^2=a^2+2ab+b^2
NOU
numit in limbaj trivial Atunci cand te striga ma-ta nervoasa cu toate numele
NOU
De asemenea când mă plimb prin Mall mă gândesc la 6,0221367×10^23
NOU
NOU
Ala cu 10^23 e parca numarul lui nea Avocado ala, nu?
NOU
Am râs. Pentru comentariile astea vin aici. Bravo, tovarăși! Acesta este spiritul!
NOU
Who is Avocado and why do I have his number?
NOU
e un nene la mol
NOU
E un nene la Mall
NOU
chiar daca uiti, principalul lucru este sa stii unde sa cauti.
NOU
E bine sa-ti mintea in priza. Eu azi m-am chinuit de ex: cu generarea unei Icosfere pornind la un Icosaedron. Mai ales maparea corecta UV pentru texturi.
In general ca sa mi amintesc matematica de liceu/facultate si ce nu am invatat ever folosesc Mathematica – uite ecuatia OP:
www.wolframalpha.com/input/?i=x%5E2%2B4x%2B55+%3D+0 – cu subscriptia de step by step (daca iti doresti si altceva inafara de rezolvarea directa)
NOU
Am fost profesor de mate, tot incerc sa le uit… dar nu functioneaza asa… oricum e o prostie sa tot faci repetitiv chestii:
99% din ecuatiile de gradul doi de la scoala si din culegeri se pot rezolva astfel(stiu ca e trist, dar aici a ajuns invatamantul):
De ex: X^2 + 8X + 12 = 0
… cauti doua numere pe care le aduni si iti da 8 si le inmultesti si iti dau 12
… 2 + 6 = 8 … 2 x 6 = 12 deci rezultatul e X1 = – 2 si X2 = – 6 pentru ca X^2 + 8X + 12 = 0 (X + 2)(X + 6) = 0 de unde X + 2 = 0 si X + 6 = 0 … dupa care intotdeauna le spuneam sa faca proba ca sa fie siguri ca nu a fost exces de zel la mijloc.
@madame ai dreptate in totalitate cu partea in care orice informatie e la un click distanta, ai de exemplu wolframalpha, care iti si arata pasii rezolvarii la aproape orice chestie legata de matematica + mii de softuri educationale de pe afara, practic nu ai nicio scuza ca profesor pentru esecul elevilor tai.
NOU
lenea completă și totală a elevilor tăi nu e o scuză? 🙂
NOU
am terminat liceul de un pic mai mult de 20 de ani. nu-mi amintesc formula cu delta nici dacă depinde viața mea de asta. nu-s foarte sigură, dar există posibilitatea s-o fi uitat chiar din timpul liceului. 🙂
însă la cca 10 ani după liceu încă mai știam să rezolv prin descompunere în factori primi (cred că așa se cheamă metoda, se făcea în v-viii).
NOU
Bai ma deprimati…
Nu era mai frumos pe vremuri?
Lasa-ne-ar Domnu’ geometria descriptiva si trei numere pitagoreice, un fir cu plumb, un bat si-un petec de nisip ca-n palma si….
Pac! – Catedrala, Hop! – Apeductu’
Mai un afterparty la o executie buna, mai omorat un purice seara in loc de Netflix.
Da noo, va trebuie voua Euler, revolutie industriala, avioane si Aliexpress…Icsi la patrat si numere imaginare sa dati cosmaruri la oameni…Calu’ nu va mai place…
PS: Am urat matematica cu sete de camila, da’ a trebuit s-o inghit toata viata ca “se cere”.
S-a cerut o laie, am facut fix un semestru si la gunoi. Am uitat-o cum uita pifanu’ “tara nimanui”.
Astept cu nerabdarea sfantului Laurentiu momentul in care va trebui sa mai trec odata prin ea cu eventualele progenituri…
“Manduca! Iam coctum est”
NOU
@Maddame: Andrei ăla te vrea. Dar în draci, nu așa…
Nu mai știa cum să se bage-n seamă.
Cât despre matematică, mai bine uit de religie.
P.S. Cultele creștine au dat-o de gard în ceea cel privește pe Iisus/Isus.
NOU
nu o vrea, il stiu pe individ, asa face cu toata lumea, nu se simte bine daca nu semnalizeaza ca stie niste chestii in plus fata de ceilalti plebei.
NOU
Din fericire am stiut rezolvarea. Chiar daca nu am stat sa rezolv acel radical. Am rescris x^2 + 4x + 16 = -39 , adica (x+4)^2=-39 , adica x+4=rad(-39) adica x= 6,ceva *i – 4
Eu ce fac, sa imi tin mintea cat de cat antrenata, dupa 13 ani de la terminarea facultatii, este sa citesc in fiecare vara si sa rezolv subiectele de la capacitate, apoi pe cele de la bac. Incerc sa rezolv, apoi ma uit si la rezolvari pe unde nu mai stiu. Fac asta si la matematica, si la fizica, limba romana (aici am cam pierdut notiunile de teorie).