Contul meu
V-am mai zis că mă uit, de vreo 2 săptămâni, la serialul de pe History, Pawn Stars. Nu râdeți, pe lângă că e haios, înveți extrem de multe lucruri legate de comportamentul și psihologia umană.
Enfin, ce voiam să spun e că eu, prin toate țările pe unde am mers, când a fost vorba de a cumpăra ceva de undeva, de la cineva, m-am târguit. Nu vreți să trăiți fără a ajunge să vă târguiți cu un turc în marele bazar din Istanbul. Pentru oamenii aceia, negocierea e o voluptate, o savurează o tratează ca pe o femeie pe care o doresc și o vânează. Sunt aproape convins că dacă cumperi fără să te târguiești, în spate te înjură.
Voi ați observat că românii nu negociază?
Mamaie, cât dai kila de morcovi? 15 lei. 2 kile cu 10? Hai hai, plimbă ursul, că mă ții din treabă.
Practic, pe român îl jignești dacă negociezi suma pe care el o are în minte. Dacă te uiti și la anunțurile de mașini, 2490 negociabil înseamnă că e dispus să negocieze 90 de euro. Dacă îndrăznești să vii cu o altă propunere, se supără și îți pune că îți bați joc de el.
E păcat, negocierea e o artă care, într-un final, mulțumește ambele părți și le oferă satisfacția câștigului mutual avantajos. Lipsa negocierii din viața zilnnică se răsfrânge, după părerea mea, în locul în care îl doare cel mai mult pe românul de vârstă tânără și medie.
La interviul pentru un loc de muncă. Pentru că, neștiind arta negocierii, omul care caută să se angajeze chiar nu înțelege că el face acolo o vânzare, vinde un serviciu, munca sa, iar discuția de acolo e cea care stabilește ce valoare de piața reciproc convenabilă are acea muncă.
După care suntem triști că facem zi de zi ceva ce nu ne place.
Și îl înjurăm pe prostul ăla, care crede că poate să ne păcălească pe noi și să ne cumpere mașina mai ieftin.
Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Pe scurt
NOU
Zici ca nu primesc pe mail informatia cu unde pot vedea pawn stars? pls 😀
NOU
pawn-stars.eu/
NOU
senchiu
NOU
Pe unde sed acum, popor mai nordic, nu exista targuiala. Eu, roman fiind, imi fac treaba si intreb de posibilitatea de a mai reduce din pretul unui serviciu. In general, oamenii raspuns politicos ca daca ar fi avut in minte un pret mai bun pentru tine ti l-ar fi oferit din start (te fac cumva sa te simti si prost ca ai intrebat…ca si cum ei ar fi vrut sa te pacaleasca).
Mai cred ca exista o diferenta intre targuiala si negociere. La un interview negociezi, aduci argumente…in piata te targuiesti…cam fara argumente. Cat de drepti sunt morcovii e destul de relativ…
Nu sunt impotriva negocierii, e ceva natural dar cred ca o practica in special popoarele care au chef de stat la vorba… (si de mai putin de munca)
NOU
cam asa se negociaza morcovii:
-cu cat dai legatura?
-cu 2 lei
– ia 7 lei pe 5 legaturi / 80 de lei pe tot cosul
(eu am restaurant unde vand folosesc produse proaspete, tu dai marfa mai repede = win-win)
-cat vrei pe sistem?
-1000$
-iti dau 800$ cash / iti dau 300 acum si 500 la livrare, dar poti sa-l livrezi peste 1 luna.
(eu caut cel mai bun pret rezonabil, tu faci rost de lichiditati = win-win)
– iau 3 sisteme la 800 bucata
(mai am un prieten care vrea si el asa ceva, inca unul sigur il pot vinde ulterior pe kijiji, tu scapi de inventar = win-win)
NOU
Când negocierea este făcută cu bun simț de ambele părți este o placere.
Însă când vine românul neaoș și iți face o oferta la 40-50% din prețul cerut este pura jignire și merită tratat corespunzator.
NOU
d3 ce epura jignire?
NOU
Este nesimtire pentru ca aia nu e negociere, e negociere de “smecheri”. Eu te intreb cat costa chiria, tu imi spui o mie de euro si eu spun 500 si apoi vreau sa ne intalnim in mijloc, ca asa e uman, nu? Practic negocierea intervine doar in anumite conditii: pret mai mare decat face, nevoia de vanzare urgenta, lipsa de cerere, etc.
Daca in toate magazinele painea costa 1 leu si tu te duci si ii spui “uite, eu iti dau 40 de bani pe paine” cam care e sensul, sincer? A, daca ii spui “iti dau 40 de bani pe painea asta ca e de doua zile si e prea tare” atunci da, se discuta.
De regula insa marja de negociere nu sare de 25% si acolo ajungi rar, in mod normal scoti intre 5-10%.
Am auzit o vorba misto “intr-un parc auto nimeni nu plateste pretul afisat”.
NOU
Fiecare produs sau serviciu are valoarea lui si nu cred ca cineva ar cere dublul pretului doar pentru a avea de unde lasa ulterior 50%.
E jignire daca eu cer pe o masina 5000 si tu imi oferi 2500. Chiar zilele trecute pomeneai ceva de un apartament la vanzare si ai zis ca cei cu oferte derizorii sa se abtina.
Marja ok la negociere cred ca este pe la max. 10-20% din pret, daca se depaseste cu mult aceasta marja una din parti nu va mai fi multumita si se va considera tepuita la final.
NOU
@silviu : perfect adevarat
NOU
sa-ti mai dau un exemplu, skoda fabia 2005, diesel, 140k reali, pretul pietei 3000-3500 e, pretul cerut 2500 in conditiile in care nu are taxa platita, taxa fiind 1700E…
Cat sa-i dai musteriului pentru a ajunge la pretul “corect”? undeva la 1200-1500 maxim nu?
Dar nu el se simte jignit….
Apoi alt exemplu cand in berceni la imgb sunt blocuri noi si iti iei 2 camere bloc 2014, 55m2 la 35000E, cat sa-i dai unei mamaiepe un ap de 2 camere in dristor din 69 care arata ca in siria, in conditiile in care ea cere 48k pe el?
sa mai continuam…?
NOU
@Silviu: Tu consider ca nesimtire ca ala iti da 50% din pret. El considera ca e jignire ca tu ceri dublu decat crede el ca face.
NOU
Si jignirea unde este mai exact?! As intelege poate sa te simiti jignit cand ti se ofera 50% din valoarea unui bun inventat/ creat de tine, pentru ca investitia e alta acolo, nu doar materiala. Dar sa te superi ca unul iti da 2500 pe o masina cand tu ceri 5000… Nu tu ai construit masina, nu tu ai inventat-o. Tu doar ai platit pentru ea.
Romanii asociaza imediat negocierea si mercantilisul cu ceva imoral, prin urmare jignitor. Nordicii de care vorbea un comentator pe aici evita negocierea prin prisma eficientei, nicidecum din oarece spirit moral. Noi o evitam pentru ca suntem o tara de “domni” care nu se targuiesc. Privim targuiala ca pe o pacaleala a celuilalt, o jecmaneala.
NOU
@msrp: Corect ce zici. Însa când vezi un pret dublu fata de cât crezi tu ca face mai are rost sa te angajezi în negociere? Eu cand vad anuntul cu masina care imi place dar la pretul dublu fata de cat este piata nici macar nu mai sun la ăla. Sun doar la cei care au pretul cu max 20% peste piata pentru a incerca sa iau o masina buna la pret corect.
@Cata: Chestia cu bunul inventat e mai complexa. La fel cum pe cei de la Apple ii costa doar 200$ sa faca un iPhone însa ţi-l vand cu aproape 1000$, asa isi poate pune oricine un pret inventat pe inventia lui. Piata va decide daca se cumpara sau nu. Insa cand vorbim de bunuri fizice care deja au un pret initial stabilit discutia este alta. Tu ai vinde iPhone-ul dupa 2 ani cu 100 de lei?
Da, nu am construit eu masina insa am dat pe ea 10.000 si dupa 5 ani o vand cu 5000 pentru ca asta consider ca este valoarea ei, bineinteles coroborata cu piata actuala.
Pe scurt negocierea este o arta, numai atât timp cand se desfasoara in limitele bunului simt. Si asta e valabil atât pentru vanzator cât şi pentru cumparator. Asa cum e jignire sa oferi jumatate de pret la fel este jignire si sa ceri pretul dublu.
NOU
@Silviu: in costul unui Iphone mai intra si cercetare, marketing si multe alte costuri. Si evident ca piata face pretul. Dar pe principiul pe care il sugerezi tu, ar trebui sa te simti jignit si de un vanzator competitor care ar oferi acelasi produs ca si tine, dar de 3 ori mai ieftin, nu? Ce nu ai inteles tu este ca eu nu consider ca un pret foarte mic oferit de un cumparator pentru un bun al meu este ceva injositor la adresa mea. Omul pur si implu vrea sa cumpere cat mai ieftin, nu sa imi aduca mie personal un afront. Tu consideri ca daca cineva iti ofera 100 de lei pentru ceva ce valoreaza 300, acel cumparator si presupune ca tu esti prost. Ori omul vrea sa cumpere ieftin, nu sa te faca prost, iar tu poti sa spui da sau nu tranzactiei. E simplu, doar ca trebuie sa te detasezi putin.
NOU
@Cata: Exact, Silviu o ia prea personal. Pe principiul de care zice el as putea sa ii sun pe aia cu anunturi la pretul dublu fata de cat estimam eu doar sa ii fac nesimtiti ca incearca sa pacaleasca lumea.
Una e sa negociezi si alta e sa il consider pe cel cu care ai negocia ca un dusman, adversar.
NOU
@Silviu: acum cateva articole ai fi vazut cata lume zice ca pretul care se cere pe piata la apartamente este mare si ca aia sunt nesimtiti ca cer atat. Pai daca asta este pretul cu care se si vand inca apartamente de ce sunt nesimtiti?
NOU
După cum spuneam şi eu piaţa face preţul.
Dacă vânzatorul cere dublu FAŢĂ DE PIAŢĂ înseamnă că e nu e ok, iar daca clientul oferă 50% FAŢĂ DE PIAŢĂ înseamnă că iar nu e ok.
Mai sus am specificat clar că vorbim de preţul pe care îl cred eu de cuviinţă “COROBORAT cu piaţa actuală”, nu doar aşa născocit de mine din burtă că am nevoie acum de bani. 🙂
Cât despre “prea personal”, yeah I`m passionate as hell.
Bine că nu am nimic de vânzare că rămâneam cu marfa nevândută cu atitudinea mea. 😛
NOU
piata e formata din media cerere/oferta, nu din formula Cat cred eu ca merita+adaos dr negociat
NOU
Acum 2 luni când am achizitionat un Apple Mac Book Pro 15″ 😀 Au lãsat 120 € din pret la un magazin gen altex, am fost foarte surprins având în vedere cã pretul e peste tot la fel,..
NOU
Si cu teducerea asta de 120eur tot ai dat cel putin 500 in lus fata decat face
NOU
@Exvpa – felicitari, ai identificat exact miezul argumentului. Bravo!
NOU
Eu cred ca s-au si rugat de tine sa-l iei, ca era ala expus de-si lasa toti amprentele pe el.
NOU
dupa ce am avut windows si hardware aferent toata viata, de vreo 5 luni lucrez pe un imac de 27 – 2014, si da isi face toti banii care ii cere apple pe el…
NOU
@antinevralgic: nu era cel expus si nici modelul vechi.
NOU
Imi aduce aminte de o faza in care a fost implicata o cunostinta de-a mea. La un interviu pentru ceva legat de programare, il intreaba angajatorul care este salariul pe care si l-ar dori. Gandindu-se ca este la inceput, omul a cerut 1500 de lei, la care angajatorul: Eram dispus sa-ti dau 2500 de lei, dar nu pot refuza dorinta omului :))
Acum, nu stiu daca era o strategie pentru a vedea cum reactioneaza la o astfel de situatie sau chiar vorbea pe bune 🙂
NOU
iar el putea sa replice: nu pot sa stric ziua/placerea unui om generos, asa ca hai sa ne intalnim la jumatate: 2250. 😉
oricum, nu te duci la o negociere de salariu la angajare cerand tu primul, decat numai daca ceri de-a dreptul o suma nesimtita.
altfel, cred ca tine mai bine vrajeala cu: sunt sigur ca stiti ce plateste piata pentru un astfel de post, iar in urma interviului banuiesc ca v-ati format o parere pozitiva, eu actualmente castigand cam atat (adica un 30-40% peste); ce-ar fi sa incepeti dumneavoastra prin a-mi oferi ceva…
NOU
eu am patit-o in modu asta:
voiam sa plec musai de unde eram. Asa ca m-am dus la interviu si am cerut 350E. Ala mi-a zis “imi place ca stii asta, uite cum facem eu iti ofer 500E accepti?”
Am acceptat si am plecat la alti pentru 650. Nu a fost frumos. dar 200E erau bani prea multi de refuzat
NOU
Nu-mi place sa ma tirguiesc.
NOU
detii vreo proprietate?
daca da, ai cumparat-o la pretul de strigare?
daca da, mai ai bani?
am ceva de vanzare… 🙂
NOU
asigurarea masinii a fost ultima negociere. de fapt n-am negociat mare lucru.
am luat niste cotatii de pret de la 3-4 brokeri din companii diferite, am mai scazut din ele si apoi i-am pus sa se contra-oferteze reciproc. plm, ei vand la volum, imposibil sa nu prinzi unul care era in urma cu vanzarile.
acum nu va inchipuiti ca am luat asigurarea gratis – am scazut vreo $250/an din ce-mi oferisera initial. daca o compar cu ce-mi dadea websitul companiei de asigurari X, probabil ca am economisit $600/an, dar tot asa puteam alerga dupa taxi in loc sa fugaresc tramvaiul, nu? 😉
NOU
Eu ma targuiesc, recent mi-am luat cateva camasi, costum, vanzatoarea era toata un zambet, pana i-am pomenit ca vreau si o reducere, dupa cateva strambaturi din nas si-a sunat seful si am primit un – 8%.
In schimb anul trecut la Targul de antichitati la Negreni am avut cateva experiente extrem de proaste. Unii vanzatori se comportau de parca le-a rupt cineva fasul daca pomeneai de o reducere, si aceasta la un targ.
Inca suntem departe de ceea ce se intampla afara, unii sesimt jigniti daca le ceri o reducere.
NOU
Depinde ce intelegi prin “afara”. Ma indoiesc ca neamtu’ sau scandinavu’ sunt prea incantati daca te targuiesti cu ei.
Pe de alta parte 90% din astia care se simt oripilati ca lumea e jignita cand incerci sa te targuiesti ar fi la randul lor jigniti daca ar avea ei ceva de vanzare.
NOU
Sa inteleg ca te imbraci de la second…
NOU
Msrp, aici te inseli putin. Cand am ajuns in DE si m-am dus sa imi cumpar mobila, am avut bafta de a merge cu prorpietarul. Si am avut placerea de a constata ca aici se negociza aproape orice: mobila, electrocasnice, electronice. Ba mai mult, daca gasesti pe net un produs la un pret mai bun decat cel din magazin si faci un printscreen, ai sanse de 90% sa primesti pretul respectiv in magazinul din orasul tau. Cu avantaje clare dpdv transport si garantie. Negocierea nu e o rusine si nu e vazuta asa de catre vanzatori. Mai ales ca ei isi stabilesc marja de profit inainte sa stabileasca pretul. De exemplu un pat care e la vanzare cu 800 de Eur a fost cumparat cu 200 , iar tu il negociezi la 600. Scazand costurile de transport si depozitare , omul tot a facut 200% profit.
NOU
Eu personal niciodată n-am auzit/pomenit de vreo negociere de când sunt aici, în DE. Toate produsele au preț fix, afișat, indiferent de domeniul din care fac parte.
Cât despre ce-a spus Iulia, mi-e greu să cred că un pat al cărui preț de producător este 200€ va avea prețul final de 800€. Acum depinde și de la ce magazine de profil îți faci cumpărăturile…
NOU
Segmuller , Danisches Bettenlager- mobila, MediaMarkt, Euronics – electronice/electrocasnice. Nici eu nu am banuit chestia asta pana cand nu m-a luat proprietarul frumos de manuta si mi-a demonstrat. Pana si bicicleta am negociat-o , in magazin de profil, de la 480 de euro la 400 de euro in care au inclus casca , lant si pompa.
NOU
@Iulia: ce ai tu acolo cred ca se numesc mai repede discount-uri, sau lichidari de stoc sau ceva de genul.
Sunt curios cum a decurs negocierea. Intrebari de genul “nu lasati mai ieftin sau cum”?
Oricum din ce cred eu oamenii negociaza cand le iei mai multe chestii. Daca tu ai comanda de 10k o sa iti zica el direct ca mai lasa la pret daca iei si nu stiu ce. Ori aia e un fel de discount.
NOU
msrp @
Germania de exemplu, am primit reducere pentru echipament moto.
antinevralgic @
Nu ma imbrac de -acolo.
Printre altele administrez si un magazin de lux, din zece clienti 7 cer reducere. Persoanele din magazin au o limita de pana 10%, iar cand e cazul ma suna pe mine.
E adevarat ca nu poti cere reducere cand cumperi o tigaie Made In China, dar cand lasi niste bani intr-un magazin, ai tot dreptul sa intrebi, asta daca nu cumva vanzatorul a venit cu o astfel de propunere in timp ce tu studiai marfa.
NOU
@msrp eu abordez subiectul in doua moduri diferite: daca am gasit, de exemplu, un televizor pe o pagina de net la pretul de 349 Eur, iar in magazin e 399 eur, printez frumos oferta, ma duc cu ea in magazin si intreb daca imi pot face o oferta pentru produs. Nu intotdeauna obtii pretul de pe net, dar intotdeauna am obtinut 10-20-30 de euro reducere. A doua modalitate , cand am cumparat mobila, de exemplu, a fost sa spun ca imi pare rau, sunt extrem de incantata de mobila lor, dar bugetul meu pentru mobila este de x euro si nu imi permit sa il depasesc . Si am negociat aproape 300 de Euro in minus la un dormitor. E ceva. Nu e nevoie sa te targuiesti ca la piata, iti expui punctul de vedere frumos. La urma urmei banul e la tine, iar oferte exista peste tot.
NOU
@Iulia. Pai si daca ai gasit pe net cu 249 iar iei iti lasa doar 30 de euro in minus de ce nu iei de pe net?
NOU
@msrp, exista o vorba “cine stie sa citeasca are avantaje clare”. Ia uita-te inca o data cu cat am gasit pe net.
NOU
Iulia, exista o vorba: ai prins ideea. Cramponeaza-te ca am zis 249 in loc de 349, e in regula.
NOU
Mane, e bine si nu e bine sa negociezi (mie nu prea imi place).
Ca sa fie treaba buna negocierea ar trebui sa fie reciproca (dau-dai), iar in Romania e mai mult tocmeala de pret.
In plus, problema mai mare e ca, de obicei, scade calitatea a ce cumperi. Odata cu aia 5% in minus pe care mi-i ceri creste si lipsa de incredere (=cultura nordica de mai sus), ca vanzator te evit (sau iti dau pret cu 10% mai mare din start) iar tu ca si cumparator vei avea senzatia ca se putea mai mult. (nu vorbim de vanzarea la dacie pe post de bmw sau alte chestii ca deja e alta discutie 🙂 )
Oricum, pe termen lung, nu mi se pare ok sa negociezi daca vanzatorul iti da ce vrei tu in bugetul tau. Daca iti da ce nu trebuie aia nu e negociere.
In fine, mai sunt multe fatete, cateodata e necesar sa negociezi, ce am zis eu mai sus sunt doar cateva observatii.
NOU
am fost surprins la decathlon de rezultat.
ma uitam dupa o bicicleta pentru nevasta.
mai era un singur exemplar din modelul care il vroiam, ma uitam la el, il invarteam, testam frane, totul ok. apare un om de la raion, ii zic ca ma intereseaza bicicleta respectiva, dar nu imi place ca nu am de ales. ca fiind ultimul exemplar cu el se plimba lumea, nu se ofera un discount ceva ? a revenit cu un raion manager care mi-a zis ca poate sa imi ofere o reducere de 15% si 2 revizii gratis in loc de 1. cu diferenta de bani am si dotat-o cu ce ii lipsea (lumini, o pompa, aripi, cauciuc de rezerva)
orientul e un loc aparte. aolo ai ce negocia, pentru ca preturile sunt umflate de la bun inceput. cand se cere 50 de euro pe un set de snorkeling, si platesti 5 euro in final …
la noi nu am vazut exagerarile astea.
personal de cate ori am vand ceva, am adaugar pret fix, nenegociabil. in linii mari lumea intelege.
NOU
Da… Pe bucket list-ul meu am exact taraganarea cu un turc pentru un covor zburator, preferabil la minim 38 de grade. Chestia asta e fix intre bukkake cu 3 negri dotati si un threesome cu gemene misto.
Salariul sunt perfect de acord sa-l negociezi, dar sunt atatea situatii in care se potriveste si-n care nu prea, ca m-as lungi prea tare pentru postul asta.
Am negociat cand eram mica o Hello Kitty de plus. Eticheta zicea 10 lei, dar era cam descusuta la ceafa si a acceptat sa mi-o lase la 4 lei. Am fost tare mandra.
NOU
Deedee esti bine draga??? fumasi ceva:) sau doar sarcastic mode on!?
NOU
romica, mamica… eu cred ca tu ai ajuns pe-aici din greseala, cautand ceva gen “bukkake threesome”, ca daca citeai blogul la modul mai serios, nu mai puneai intrebari din astea…
NOU
Nu prea umblati voi prin pietele de legume si zarzavaturi, nu? Eu am invatat sa ma targuiesc de mica in astfel de locuri. Maica-mea de exemplu, te face sa-i dai ceva cu 50% reducere si in unele cazuri chiar mai mult
NOU
Gata, gata, m-ai convins! Ii fac o reducere lu’ maica-ta dar doar in prima seara…
NOU
maria ioana: banuiesc ca mama ta e foarte bucuroasa ca “te face” sa ii dai 50% discount. Dar stai! Asta nu e tot! Te-ai gandit vreodata ca vanzatorii aia nu ies in pierdere si mama ta a obtinut 50% din pretul umflat la 140%? Se va mai duce si a doua oara sa cumpere tot de acolo bucuroasa ca e buna negociatoare? Se va mai duce…
D-aia nu-mi place sa ma tocmesc, sa vad ranjetul vanzatorului care tocmai mi-a facut reducerea fabuloasa de 50% stiind ca el iese pe profit si i-a mai mers smecheria odata.
NOU
Da, exact, nu negocia , da-i pretul intreg, asa-i arati tu lui!
NOU
@Iulia: nu, nu asta e soluția, ci nu cumperi de la el. Se subînțelege că asta a vrut să spună și Alexandru C.
NOU
Sa nu uitam de maestri:
-Cat ceri pe pantofi?
-100 de euro, manca-ti-as!
-Mult.
-Atunci da 10 lei pe ei sa ma pot duce de-aici.
NOU
eu nu cred in negociere, du-te tu la Paris intr-un magazin de la H&M la…Dior si negociaza ceva :)) sau euronics sau fnac. Da, am fost si eu la turci in jegul ala de bazar si-n jegul ala de tara, si e cum spui tu, turcu moare daca nu se tocmeste cu tine.
Referitor la negocierea din cadrul interviului pt angajare acolo chiar n-ai dreptate. Daca ala stie clar ca nu are in buget mai mult de 2500 ron alocati pentru postul respectiv poti sa vii tu cu 1000 de argumente si 7000 de tehnici de self marketing si cacaturi de genu ca nu-ti da nici pulea spataru mai mult de 2500. Ah ca exista posibilitate de promovare, avansare etc asta-i altceva.
NOU
Eu mi-am negociat in Euronics DE un Fritzbox ( un router) de la 180 de Euro la 150, pentru ca le-am spus ca il vazusem pe net la 149.99. Nici macar nu mi-au cerut dovada, ci m-au dus extrem de zambitori la casa si mi-au facut reducerea pe loc. Se poate, daca e de bun simt.
NOU
și ciocolata învelea marmota în staniol.
NOU
Dude…se presupune ca am depasit varsta gradinitei in care vorbim prostii ca sa fim interesanti. Poate ar fi dragut sa schimbi pareri si cu alti oameni care traiesc in DE si isi negociaza produsele in functie de cea mai buna oferta de pe piata, si dupa aceea sa elaborezi ironii ieftinute, chiar si fara negociere 😉
NOU
Iulia, sunt curios. Pe bon ce scria? Ti-au dat vreun voucher ceva sau cum era ilustrata reducerea? Au scris ei cu pixul apoi sau cum?
Daca ti-ar zice unul din ala ca daca l-ai vazut pe net mai ieftin de ce nu il iei de pe net ai zice ca e ala nesimtit.
NOU
asta e valabila, Iulia , doar daca pretul de pe internet era pe shopul lor online. Ca nu o sa iti dea ei routerul cu 3o euro mai ieftin, fiinca e redus la concurenta in acelasi timp.-
NOU
@msrp iti trece pretul intreg pe bon, iar dedesubt iti trece o suma cu – , cu denumirea “Rabatt” sau “Disc” sau cum e setat sistemul lor de facturare. Totul e foarte oficial.
@alex, ba da, ti-l dau, pentru ca ei au magazinul in orasul in care locuiesti tu, si oferindu-ti un discount se asigura ca data viitoare tot la ei te vei duce. Si eventual vei aduce prieteni. Eu am ajuns in magazinul de electronice la recomandarea unui coleg , de exemplu, care mi-a zis “nu ityi comanda televizorul de pe net, ca daca ai probleme cu garantia vei astepta o gramada, du-te la magazinul x cu oferta de pe net, sigur ti-l lasa la pretul ala, si daca se strica ceva vin ei si ti-l iau de acasa si iti aduc inlocuitor”. N-am primit pretul de pe net, am primit o reducere de 35 de Eur la pretul din magazin. Destul cat sa nu ma mai uit la restul de 15 Eur si sa revin cu incredere in acelasi magazin. Pentru un sistem audio, sau un home cinema, un notebook sau un telefon. Si uite asa isi asigura continuitatea bussiness-ului.
NOU
Nu cred ca e barbat (exceptand virginii) care sa nu fi negociat la curve.
NOU
Aia e “disCUNT”
NOU
Asta cu negociatu la curve cum ar veni???
Dai 100 da vrei si un anal la pachet sau cum???
NOU
Variante de negociere:
1. -Auzi fă! Dar daca-ti place, imi dai banii inapoi?!
2. -Daca-ti arat ce anacondă am, nu-ti mai trebe bani!
Cea mai frecventa replica de negociere:
3. -Ia zi pisi, cat e scoru?
-100 euro ora!
-Si daca ma termin in 5 minute?!
NOU
“3. -Ia zi pisi, cat e scoru?
-100 euro ora!
-Si daca ma termin in 5 minute?!”
-In 5 minute nu cred, dar intr-un an doi probabil, ca am SIDA” :)))
NOU
Confirm treaba cu turcii in genere. Aflat in Turcia in interes de serviciu, tatal meu a dat o fuga la un bazar de genul. A ochit cateva produse, scoate banul, intinde. Turcul ramas fara replica, ii explica totusi ca produsele nu au pret fix, poate negocia. Pai da, vreau aia si ala plus 2 din astea, deci total X. Pai va pot face un discount daca ma intrebati.
Oricum, experienta pentru tatal meu a fost ciudata, interesanta. In romanica doar daca deschizi gura si pronunti “discant” iti este inchisa la loc prin feluri verbale si non-verbale.
NOU
Training grounds: Xiangyang Fake Market (RIP)
NOU
In 2010 inca mai gaseai fake-uri in Yatai market din statia de metrou Shanghai Science and Technology Museum. Mai era pe Nanjing Lu, acu’ nu stiu, dar in Yatai nu mai prea gasesti fake-uri, ca-i politia pe ei.
NOU
las la 45 000
NOU
Mie imi plac anunturile de pe autovit de genul “pret 5000 euro negociabil, nu las mai jos de 4500”
NOU
Pe mercador: Balerini 33 lei, negociabil 3 lei daca cumparati.
NOU
În anumite culturi conceptul de “târguială” este aproape inexistent. În țările unde este încetățenit el se aplică doar în mediile de mic negoț, unde clientul poate specula foamea vânzătorului. Nu am văzut pe nimeni să se ducă la Apple, de exemplu, și să se creadă în bazarul din Istanbul. Da, se negociază anumite discounturi, dar nu vine neica Nimeni de pe stradă să ia el la aceiași bani la care cumpără un operator telecom. Pe net e la modă ca oricine să facă gât că tricoul lui made in Bangladesh a costat de câteva zeci de ori mai puțin decât prețul de vânzare, dar nici unul nu s-ar duce direct la fabrică să îi zică asiaticului “îți cumpăr acum 1.000 de containere cu plata în avans, numai să am satisfacția că am cumpărat un tricou cu câțiva cenți”. Nici ninja nu mai sunt ca în filme, you know?!
La noi negocierea se numește simplu ȚIGĂNEALĂ. Și pentru sănătatea afacerii și psihicului tău orice antreprenor cu un business solid îți va spune să te ții tare pe poziții și să-ți pizdui clienții dacă sar calul (ceea ce românii au terndința să facă).
NOU
“orice antreprenor cu un business solid îți va spune să te ții tare pe poziții și să-ți pizdui clienții dacă sar calul”
LOOOOOOOOOOOL
NOU
@animal00: Yeap, la orice conferinţă sau în orice interviu în care se pune problema asta, orice manager cu experienţă îţi spune același lucru: “Dacă scădeţi prețurile scădeţi și profitul. Decât să dați faliment mai bine renunțați la clienți.” Eu asta fac, dacă nu le convine le sugerez să meargă să lucreze cu altcineva, mai ales că românii sunt masochiști și preferă doreii. Un client dobitoc înseamnă pierdere, nu câştig.
Cetin însă pune problema din punct de vedere al cumpărătorului care merge să își cumpere o pereche de șlapi. Sunt sigur că dacă eu aș “negocia” să îmi dea un banner pe arhiblog cu 50 de lei/lună timp de 2 ani, plata în avans, m-ar trimite subtil în aia mamii. 😆 Deci negocierea e subiectivă.
NOU
iti dai seama ca la asta ma refer, nu la Dati-mi 2 macuri cu 50% discount. desi negocierile se poarta si la acel nivel, tocmai la acel nivel, eu vb prin prisma omului simplu ce ma aflu
NOU
niciodata sa nu-ti pizdui clientii(cel putin nu de fata cu ei) Daca sar calul e simplu…nu lucrezi cu ei, exista intotdeauna altcineva care ofera acelasi serviciu/produs.
Nu ai idee cati clienti am care se tiganesc cu mine pentru 1 leu, clienti cu bussines solid, afaceri care aduc zeci de mii pe luna. Daca l-as pizdui pe primul cu siguranta vorba o sa ajung la al doilea, al treilea etc. si nu o sa mai vand nimic.
NOU
Pune “a pizdui” în ghilimelele pe care am uitat eu să le pun și vei avea o cu totul altă perspectivă asupra vieții.
NOU
Pai scrie cum trebuie domne, chiar incepusem sa ma intreb daca nu vad eu sensul vietii total gresit…
NOU
@Cetin: poți lua Mac-ul cu 50% discount. Dacă securizezi vânzări de 10.000 de bucăți.
@Alexandru: voi, românii, nu știți să citiți decât mot-a-mot?
NOU
nu e sesizabila ironia in textul tau 🙂
NOU
Eu am obținut 10% reducere la un magazin de ceasuri mai scumpe din mall la un ceas de 12000 lei. Când am stat in Istanbul am ajuns dupa cateva zile sa imi fac toate cumparaturile la carrefour sau sa cumpar din magazinele mai mici doar produsele cu pretul afisat pentru ca devenise foarte obositor sa incerc mereu sa ajung la un pret comun. Ca turist probabil ca e frumos pentru o zi sau doua.
NOU
O negociere este de succes atunci cand la sfarsit fiecare crede ca l-a pacalit pe celalalt 🙂
NOU
amin
NOU
chestia cu negociatul e general valabila pe la musulmani, nu doar la turci. targuiala face parte din viata, practic, daca ii dai cat cere, il vezi cum se stramba. i-ai regulat toata distractia.
din pacate, o sa fiu pus in curand si in situatia de a-mi negocia salariul. singura chestie care te ajuta e sa incerci sa iti faci temele cat mai bine. astia de la HR n-o sa spuna primii un pret nici sa-i fti. ma rog, cel putin daca-s competenti 🙂
asa ca singura solutie e sa sapi pe net, si sa vezi cat se plateste pe jobul tau, nationalitatea ta (trist, dar adevarat), locul unde e jobul, conditiile de munca etc etc etc. si sa zici ceva de genul “media pentru chestia asta e atat, voi ce oferiti”?
NOU
In cazurile in care vand bunuri pe diverse siteuri de profil pun intotdeauna pretul fix! Nu imi place sa ma tiganesc pentru 20-30 de lei. La fel am procedat si cand am vandut masini, pret fix si aleluia, cine vrea, cumpara(desigur, pretul era in concordanta cu realitatea, nu era umflat artificial).
Atunci cand oferi ceva la un pret negociabil, regula e sa stabilesti un pret cu 20-30% mai mare decat suma pe care o doresti in buzunar. Daca pretul este prea mare-> nu reflecta realitatea(sau valoarea de piata a produsului) si oamenii nu mai sunt interesati de ce vinzi tu. Daca pretul este prea mic(fata de valoarea de piata)-> oamenii sunt reticenti crezand ca exista vicii ale produsului sau alte nereguli.
Singurele situatii in care negociez cu drag sunt atunci cand ofer sau cumpar servicii(incerc sa negociez un pachet corect cu Cosmote al carui client abonat sunt de cand au aparut si incearca sa ma tepuiasca… asa ca renunt la ab), cand cumpar/vand in cantitati mari sau cand se vand chestii foarte scumpe(care aduc dupa ele costuri aditionale) .
In Romania exista mica tocmeala sau tiganeala, nu negociere. La noi inca mai exista oameni cu anunturi in care nu exista pretul ci doar un “pret negociabil” iar chestiile astea se intampla pentru ca nu stim sa ne evaluam bunurile sau serviciile corect sau ca dorim sa ciupim putin de la fraierul de cumparator.
NOU
La noi încă sunt site-uri de vânzări online ce nu au preţul afişat, nu doar anunţuri la mica publicitate. 😀
NOU
Mie mi se pare un pic nesimtire ce fac cei de la Pawn stars. Vine omu cu un lucru, care se dovedeste ca valoreaza 10k si vin ei cu oferta de 800, cu justificarea ca si ei trebuie sa scoata ceva banet de la afacerea asta. Sunt si tampenii care sunt supraevaluate de prorietari clar, si merita sa le dai peste bot, dar daca s-ar duce starurile astea la turci sa negocieze cu nesimtirea asta sa vezi atunci ce ar avea de-a face cu iataganul vedeta din cartile de istorie…
NOU
am vazut pana acum peste 160 de episoade. cand e vorba de lucruri usor vandabile, nu fac asa, dimpotriva, au fost cazuri in care ei i-au zis omului ca cere prea putin pe obiect. in schimb, in clipa in care vii cu o chestie care nu are clienti si ceri luna de pe cer… de exemplu, au cumparat un tunu construit de un tip, tun cu bile de bowling. ala cerea 40 000 pe tun, l-au cumparat cu vreo 15, daca imi aduc bine aminte. si astazi, tunul tot acolo e, dupa atatia ani. ala a plecat cu banii, iar ei au ramas cu un tun pe care nu il cumpara nimeni
NOU
ca sa intelegi treaba cu pawn shops, iti recomand documentarul asta: documentarystorm.com/broke/
(din pacate nu merge, ori l-au scos. )
asta ar merge, dar s-ar putea sa ai nevoie de un ip de canada – use proxy…
tvo.org/video/162182/broke
NOU
Mie nu imi place sa ma targuiesc, si prefer sa nu fac asta. Nu are pret, nici nu ma gandesc sa cumpar. De asta, de multe ori nu cumpar flori de la tiganci, cand stiu ca e laleaua 0 bani in Cosbuc si ele o dau cu 5 lei in Victoriei, si poate scoti un 10 lei pe 3 fire si te simti bine. Din cauza ca nu ma pot targui, am plecat din superba piata centrala din Casablanca fara nimic, si ce chestii misto erau pe acolo, dar fara pret. Ghidul spusese ca in general preturile la care tb ajuns prin taguire sunt de 40% din pretul cerut initial.
NOU
cu florariile din piete ma amuz si eu.
fara sa scot o vorba :
stau 1 minut sa admir florile pretul este de 20 de lei.
ma mai invart, ajunge la 15.
ma scarpin in cap, hai ia cu 12.
dau sa plec, ia domnle cu 10 lei sa faci nevasta fericita.
NOU
Asa am vazut eu unul care vindea umbrele pe la Universitate, acum cativa ani. Se pornise o ploicica, erau 10 lei. Stau ce stau, mai erau ceva nori, dar nu mai ploua deloc. Le facuse de 5 lei.
NOU
so…am ajuns in delegatie in Bratislava , dupa o experienta mai putin placuta cu laptopul de la job la care i-a crapat modulul de WI-FI , am zis bine hai sa-mi cumpar eu o conserva sa am in apartament sa nu mai trebuiasca sa folosesc si “acasa” vechitura pe care am primit-o pt work (al 2-lea laptop primit de la firma dar vai si-amar) si ma iau si ma plimb pe la astia prin malluri , ma uit pe siteuri de profil si totul era mai scump cam cu 50-80 de euro decat in RO dar acestea au preinstalat WIN 8 cu licenta , nu stiu cati dintre voi folosesc un windows original instalat din fabrica si cati folosesc unul pirat , dar eu zic ca se simte diferenta , cele cu WIN preinstalat sunt mult mai stabile fara erori (multe)… in fine am zis sa merg vreo 50 km pana in urmatorul oras important ca probabil sunt preturi mai mici decat in capitala dar m-am inselat erau exact la fel … mi-am facut curaj am intrat intr-un magazin am vazut un Sony de 2014 la vreo 500 si un pic , il chem pe individ si ii zic “nene vreau unu din asta sigilat ” la care domnul “ne pare rau nu il mai avem decat pe cel expus ” …hmm “cand primiti altele ?”……de-abia peste 2 saptamani ” …deja de 2 saptamani cautam un laptop cat de cat OK am zis ca nu mai am de cand sa stau juma de luna si ii cer sa verifice ce discount pot primi la cel expus , intre timp ma duc sa ma holbez la el , vanzatorul revine si imi zice 5% discount , i-am aratat ca existau zgarieturi pe display si langa track pad si i-am cerut sa scada 15% din pret daca vrea sa scape de el , s-a dus a verificat cu store managerul si mi-a zis 8% discount , nu am am mai avut chef de tiganeala i-am urat o zi buna si am plecat, m-am oprit in primul magazin si am luat un Asus la 440 de iepuroi , 8 GB ram , 2 GB video dedicat g=G-force 720 M , hdd de 750 GB , display LED mat antiglare , procesor U2117 dual core Intel, bluetooth , USB 3.0 si desigur Win 8.1 preinstalat , nou , eu l-am desigilat merge foarte bine , garantia e pe baza bonului de casa , nu scrie niciunde numele meu , pot sa il vand altei persoane cu tot cu bon si va fi valabila garantia si la el/ea , nu ca la noi ditamai hartiocu cu datele cumparatorului , suntem inapoiati rau de tot , si DA ORICE SE POATE NEGOCIA CU BUN SIMT SI DACA EXISTA MOTIVE INTEMEIATE (ex. mai multe buc, imperfectiuni ale produsului , suma foarte mare)
NOU
Tu vroiai să iei Sony la preţ de Asus? 😀 Și ți se pare prețul mare (în comparaţie cu ce)? 😆
NOU
nu am zis nicaieri ca vreau sa iau Sony la pret de Asus , doar ca era ZGARIAT = DEFECT OPTIC pe ecran si pe carcasa , si normal sa cer un pret mai mic…am si precizat ca diferenta de pret dintre “la noi “si “la ei ” se reflecta in sistemul de operare preinstalat … imi cer scuze “ionut”ca nu intelegi cea ce citesti.
NOU
Știi ce nu pricep eu? Dacă produsul era vizibil defect, și prin urmare te-ai țigănit cu ei ca să scoți Sony la preţ de Asus, la ce te mai plângi pe urmă? Adică, dude, e contrar logicii bunului simț: produs defect, si de mama lui, tu îl vrei cu disperare așa praf cum e, apoi strugurii sunt acrii.
NOU
@ ionut – nu ma plang, am relatat o intamplare , produs cu defecte optice vizibile nu inseamna ca era praf , daca cineva iti zgarie masina inseamna ca e praf ? nu eram disperat sa il cumpar si din moment ce nu am obtinut un pret care mi se pare mie corect pt produsul respectiv am decis sa plec fara sa ma tiganesc …imi pierd timpul incercand sa te lamuresc…e simplu: am cerut discount , am observat ca produsul e zgariat, am cerut un discount mai mare , nu l-am primit , am plecat , nu am comentat nicaieri ca produsul e vai si-amar…my last reply, because you are hopeless !
NOU
Pawn Stars asta e super tare, merge perfect cu Shark Tank… un fel de Arena Leilor, dar cu alt tip de animal feroce… PS: A se citi … afaceristi adevarati!
NOU
Pawn Stars nu prea are legatura cu negociatul la magazin. La Pawn Stars se negociaza la greu pentru ca oamenii vin fara sa stie exact ce “detin” si ce vor sa vanda. Sunt lucruri care nu se gasesc pe toate drumurile si ca atare nu exista o piata foarte larga de desfacere. E mai o “hai sa aflam impreuna cat face obiectul asta”, hai sa il evaluam.
NOU
Eu sunt mai evreu de felul meu si daca-mi convine pretul, chiar daca pare piperat, cumpar produsul respectiv. De targuit nu-mi place, desi de obicei cand sunt intr-o situatie de targuit, intreb cat e pretul, daca nu-mi convine plec, iar cel ce incearca sa-mi vanda ceva, scade automat pretul. Si nu e o tehnica, ci un truism.
NOU
cred ca esti evreu dupa tata, ceea ce nu se pune…..
Prin excelenta, evreii negociaza (care nu e acelasi lucru cu targuitul). Singurul lucru care nu este negociabil, la evrei, este Statul Israel!
NOU
The Art of Negotiation :))))))))))))))
www.youtube.com/watch?v=u75XQdTxZRc
NOU
Negociez cam zilnic la job pentru ca asta e munca. De asta mi-e si scarba sa mai negociez in afara jobului. Iar in unele cazuri nu se poate, gen reparat telefon mobil, pentru ca nu gasesc placa de baza in alta parte si Regenersis sunt cam prosti de la mama lor.
NOU
Cred ca negocierea depinde de mai multe lucruri si e diferita de la caz la caz
– raport cerere/oferta – cu siguranta daca oferta e mai mare decat cererea ai o pozitie buna, mai ales daca sa spunem esti destul de bun in ceea ce faci
– direferentele culturale – unele tari adora negocierea (turcia, tarile asiatice, parca si arabii auzisem o poveste cum ca mama unui copil il trimitea pe fiul ei sa se duca in piata sa ia rosii, si daca nu negocia vanzatorul ii dadea un sut in cur si-l trimitea la masa fara nimic), alte tari nu sunt foarte flexibile (gen Germania, Rusia), unele tari pun pret pe relatie si construiesc relatia la inceput (vezi Japonia, China, India) alte tari sunt directe, nu stau sa piarda timpul (vezi America).
– Nu pretul e neaparat principala tinta in negociere, poti negocia pozitia, avantajele pe termen lung. Depinde ce vrei sa castigi, daca luam exemplul cu piata “bre iti dau atatia bani pe rosii dar ma lasi sa le aleg eu pe cele mai frumoase”
– Exista mai multe tipuri de negocieri, bune sau rele in functie de acea situatie sau de stilul pe care-l ai, sau de persoana cu care ai negocierea: blackmail, good cop bad cop, tiganeala obisnuita, etc se pot gasi pe net mii de clasificari. Cred insa ca trebuie analizata situatia si alesa metoda potrivita
De negociat negociem cam zilnic insa ultima negociere mai semnificativa pe care am avut-o a fost o negociere a unui contract cu un manager al unei companii, o negociere nereusita. A fost o negociere spre win-lose, mi s-a parut pretul prea mic si managerul inflexibil desi am venit cu mai multe oferte. Dupa aceea am abordat o negociere mai agresiva ca si raspuns, care n-a fost ok. Insa feedback-ul a fost ca am plecat cu temele nefacute din start si am gresit cum am deschis negocierea. De asemenea nu studiasem nimic despre cultura tarii respective.