Contul meu
Ne naştem în durere, goi, orbi şi fără a avea nimic. Murim în durere, iar când plecăm, nu putem lua nimic în mormânt. Putem doar să lăsăm ceva în urmă.
Practic, ca om, în clipa unei bătăi de inimă care este viaţa, nu avem nimic, în afară de cuvânt. Nu bani, nu valori, nimic din toate astea. Doar cuvântul. Adică acel zălog pe care tu omule, mi-l laşi, iar eu îmi pun încrederea în el, fără a cere nici un fel de garanţie suplimentară.
Practic, în faţa mea nu exişti ca om, dacă nu mă pot baza pe cuvântul tău.
Acest mic text este scris pentru a linişti chinurile unora şi a altora care nu înţeleg de ce au unfollow pe twitter şi unfriend pe facebook.
Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Pe scurt
NOU
Permite-mi sa fac o mica adaugire: exceptand “cuvantul”, stiu ca singurele lucruri (daca se poate spune asa) pe care le iei cu tine, cand mori, sunt amintirile.
NOU
adevarat intelepciune ai grait. se stie ca mortii se mai aduna prin cimitir sa-si povesteasca amintirile unu’ altuia.
NOU
Cine te-a suparat iar?:)
NOU
Valy » nimeni, ma vezi pe mine suparat?
NOU
unii se nasc cu coaiele mari patrate si le si iau cu ei cand mor 🙂
NOU
Cred ca increderea se castiga cel mai greu si se pierde cel mai usor!
NOU
În final, a fi om e tot ce contează !
NOU
buna..bun ..asa e;)
NOU
În general dacă ţi-ai dat cuvântul e bine să îl respecţi că altfel toţi îşi vor schimba părerea despre tine. De asta e bine să ai grijă ce zici…tot timpul!
NOU
Murim in durere, mare adevar ai spus, dar numai daca lasam regrete in urma. Si nici nu iei nimic in mormant. Intalnirea cu Moartea este o experienta terifianta daca nu iti ordonezi cum trebuie lucrurile din timp blog.blissmedia.ro/memento/
NOU
din pacate treaba asta cu “cuvantul de onoare” azi e ceva demodat si prafuit.
NOU
De multe ori, un cuvant doare mai rau decat un pumn bine plasat…dar un cuvant poate vindeca mai bine ca 10doctori romani…
NOU
Cred sincer, ca ai foarte multi prieteni care nu cont de twit sau feisbuc, asadar nu inteleg de ce se agita atat, daca l-ai respins din pc de vedere social media? :)) Dincolo de toate realitatea de dincolo de monitor, e mai palpabila
NOU
Folositul metaforelor ar trebui sa fie apanajul celor care au terminat liceul, fie el si la seral…
NOU
+1 hahahaha
PS
folosirea (nu folositul) metaforelor daca ai doar profesionala se limiteaza oricum numai la “bagamiaj calu’n baie” ca o exprimare elevata a clasicului “baga-mi-as pula”; dar se pierde din savoare si asta o recunosc toti maistrii cu vechime si studii la locul de munca
NOU
Cate tragedii …
NOU
Si eu urasc enorm oamenii care nu isi respecta Propiul cuvant … si am preferat sa rup asa zise prietenii de zeci de ani pt asa ceva si asa o sa tot fac …
NOU
Deja multi sunt ca si Robotii de pe internet. “Las-o ma ca merge-asa”, “Am facut nenorocirea X, lasa domle’ noi sa fim sanatosi”, “promit ceva? Lasa ma, ca am uitat” si tot asa. La urma urmei, tot la cuvant ajungi.
Inainte sa spui ceva, gandeste-te daca poti sa te tii de cuvant, si dupa aia spune ce ai de spus. Nu spui doar sa te aflii in treaba.
NOU
Amin…
NOU
In afara de cuvant avem FAPTA. Si mai avem timpul. “Bataia de inima” care defineste efemeritatea existentei noastre ingaduie totusi suficient timp pentru suficiente fapte care sa lase o urma.