Contul meu
Scriind postul de mai jos, cu doamna profesor doctor docent stiințolog, mă gândeam cât de mult ne lipsesc nouă, în licee, profesorii reali, cei care au pasiune pentru predat, cei care cresc generații de copii și le modelează mințile pentru că asta simt, pentru asta trăiesc, asta îi ghidează în viață, nu pentru că e un salariu bunuț, muncă decentă și job pe viață.
Am luat la rând, mental, toți profesorii pe care i-am avut de-alungul celor 4 ani. Măcar cei de care mi-am amintit. Professorul de engleză, dirigintele. Era ocupat să facă chestii de diriginte la ora sa. Și cam atât. Profesorul de chimie. Un șpăgar care ne obliga să îi cumpărăm o carte, în fiecare trimestru. L-am întâlnit, odată, pe scări la universitate, jegos și duhnind a alcool, vindea cărțile alea, probabil. Profesorul de matematică. Un tip înalt, fără carismă, fără dăruire, nu știa să predea matematica. Deși pot face operații matematice în minte, gen înmulțiri cu sute, mii sau milioane, oricum, irelevant, urăsc matematica, pentru că l-am detestat pe el. Profa de română nu mi-o amintesc, e un blank alb în dreptul chipului ei. Știu doar că ne dădea să memorăm rahaturi și mi-a dat 10 că am învățat luceafărul. Profa de fizică era bună, adică arăta bine. Și eu eram bun, la fizică, dar când a văzut că matematic nu putem ține pasul, ne-a abandonat și făcea caterincă în ore, așteptând să treacă 50 de minute. Velicu, la geografie, îmi dădea 3 la fiecare început de trimestru, cu mențiunea că e treaba mea cum iau 7 în teză, ca să trec.
SIngurul de care îmi aduc aminte cu plăcere este Radu Enache (cred că așa se numește), directorul adjunct al liceului, omul care m-a luat, la începutul clasei a 9 a și m-a pus să pun bazele laboratorului de informatică. În 1989-1990, când exista doar HC85 și TimS, și alea primite de pe undeva. Bine, neexistând profesori, laboratorul acela s-a transformat în Cine are răbdare să se încarce Castle of Wolfenstein de pe casetofon și ceva BASIC IF THEN GOTO. Dar da, pot spune că el mi-a arătat un drum în viață, drum care, într-un final, m-a adus aici. Din fericire, altfel, acum eram tovarăși de alcool cu foștii mei colegi pe care i-am mai văzut prin Gara de Nord, impiegati de mișcare sau șefi de tren.
Altceva, nimic. Oricum, pe vremea aceea nici măcar ideea de consiliere profesională nu exista, așa că nu o pot lua în calcul. Dar bănuiesc că acum există.
Pentru voi există vreun profesor care v-a marcat viața? În bine sau în rău.
NOU
Surprinzător da!
Profa de engleza din generală m-a făcut să îmi placa materia și am ajuns sa știu engleza (corecta gramatical , nu din aia vorbită pe strada) mai bine ca 90% din populație , la pariu!
Profu de franceză din liceu în schimb m-a făcut să urasc limba și tot ce are legătură cu ea.
NOU
:)))))) bai, exact, da’ exact asa si eu. singurele profesoarede care imi aduc aminte clar sunt cele 2 de engleza, 5-8 si 9-11. in a 12a am refuzat sa dau un examen banal sa ma angajeze aia suplinitor la clase mici.
la franceza…. praf si pulbere… am avut vreo 4 sau 5 profesori si in afara de chelchevuzaveprepareporajurdui n-am invatat nimic.
in rest.. ar mai fi o profa de mate care nu m-a lasat cand o luasem pe aratura si un prof de fizica care s-a uitat lung la noi si si-a dat seama care pricepe cate ceva. restul, daca faceai de 5, mai punea el 2 puncte.
la polul opus, ala de geogrrafie pe care la prins directorul in cabina radio cum si-o tragea cu “printesa” clasei la care era diriginte. si multe alte personaje care isi permiteau sa aiba ranchiuna pe niste copii.
NOU
In liceu nimic sa-mi atraga atentia, nic in rau, nici in bine. In schimb, la scoala generala din sat, macar 3 au contat mult pt subsemnatu’: invatatoarea, profu’ de mate si profu’ de geografie.
NOU
Profesorul de mate din liceu. Avea un stil de a ne capta atentia cu tot felul de joculete si probleme de logica. Am invatat cu drag mate si am reusit in facultate sa-mi iau toate examenele de mate fara probleme. Si astazi, dupa 22 de ani, sunt amic cu el.
NOU
Profu de Istorie din generala ne povestea despre mesopotamieni si babilonieni, de ziceai ca el a fost acolo cu ei si au baut shot-uri impreuna. Din pacate, l-am avut doar doi ani, a plecat in Spania, la munci mai decente, unde traieste si acum.
La fel, profesorul de matematica din generala era foarte dedicat meseriei, facea meditatii gratuite in vacante si o data pe saptamana, in timpul scolii. Un om deosebit, organiza cu parintii zugravirea claselor la care participa activ impreuna cu sotia. Cred ca cel mal corect, cinstit si cerebral om care l-am cunoscut vreodata.
Profesoarei de bio din generala ii simteai caldura si blandetea, ti-era rusine sa nu fi atent la ore sau sa nu inveti. Umblam de nebuni sa avem cele mai complete ierbare si insectare.
In rest, doar alcoolici, bolnavi psihic sau slab pregatiti. Tin minte ca diriginta de la V-VIII era concomitent profesoara de muzica, sport si fizica. Avea sanii mari si era material de l…a pentru noi. Si a venit intr-o zi la scoala cu niste ochelari mari de soare, sa-i ascunda ochii vineti.
NOU
Accepti si de dinainte de liceu?
Profu de sport din clasele 2-8 (CSS). Dupa ce-am picat preselectia la fotbal m-a intrebat daca nu vreau sa dau probe la handbal. Am invatat handbal, carte, munte, cum sa pastrez echilibrul intre scoala si sport si mai ales cum sa supravietuiesc in natura.
Au trecut aproape 30 de ani de-atunci si inca interactionam.
Profa de biologie din generala: a scos untu’ din mine in materie de cum sa te porti in societate si m-a provocat in permanenta sa citesc si sa decopar lucruri noi din natura.
Profa de chimie din generala: a profitat de atractia mea pentru experimentele de laborator si m-a trimis la olimpiada cu incurajarea “macar sa avem si noi pe cineva acolo; important e sa participi”. Incurajarea a lucrat excelent la moral, iar rezultatele au fost pe masura.
Profa de chimie din liceu: fiind in primii ani de predare a primit orice numai clase cu profil chimie nu. Doar ca nu si-a imaginat nimeni ca sportivul de la CSS cu rezultate la olimpiada de chimie va opta pentru o clasa de mate-fizica. Iar profa a avut grija sa cultive mai departe ce mostenise de la omoloaga din generala.
Profu de chimie din liceu – sef de disciplina: m-a tratat ca adult din clasa a 9a (tigari si cafea) si m-a sprijinit in permanenta chiar daca nu eram in clasele lui.
Profa de franceza din liceu: ii datorez 90% din cunostintele actuale de lb franceza.
Profu’ de psihologie: ne-a fost ca un frate mai mare si a avut grija de noi intr-o perioada in care am avut parte de tot spectrul de golanii. Si care a tras suplimentar, in timpul lui liber, ca cei mai putin norocosi sa poata sustine si promova bacul la psihologie.
NOU
Wolfenstein nu a fost pe Spectrum / caseta. Cam asta e tot ce pot sa raspund 🙂
NOU
probabil se refera la “Into the Eagle’s Nest” cu nazisti 2d
NOU
asa asa, exact, tks. caraia caseta aia 40 de.minute ca popa, dupa care zbang, eroare
NOU
Paul, deci, profii ai buni sunt tocmai cei care, practic, nu te-au invatat carte pe bune. 😀
Aia cu profu de chimie din liceu, totusi, realizezi ca e fapta penala, nu?
NOU
ce e penal, mai exact?
NOU
@40 de minute. mereu ma ia capul cand aud basmele astea. tehnic vorbind, cel mai mare fisier pe care il puteai incarca de pe caseta nu putea depasi 5 minute. pentru ca aia era viteza si aia era memoria. ca poate dadea eroare,rrrrrrrrrr, si o luai de la capat sau poate erai extrem de enrabdator ca orice copil, si ti se parea o vesnicie, astea sunt alte probleme.
48 de kilobytes la 1365 baud cat era viteza medie inseamna 4:48. in caz extrem, dar care ar fi putut fi doar caz de studiu, pentru ca un fisier de 48kb compus doar din 255 nu ar fi avut prea multa noima, ai fi putut sari un pic peste 6 minute..
NOU
@Rilache: ce e penal?
Faptul ca ne-a incurajat sa nu mai fumam in bude sau in afara incintei?
Ca facea cafea pentru toti?
Ca ne-a tratat ca adulti inca de la 14-15 ani?
Ca a livrat olimpici la chimie in fiecare an?
NOU
In generala, profa de engleza – in 87 si-a depus cerere de em
NOU
emigrare in US si au dat-o afara de la scoala, ca le strica mintea tinerilor pionieri, evident.
NOU
Cred că toți au avut o influență, mai mare sau mai mică, de la d-na învățătoare, până la cei din facultate. Mie îmi plăcea să merg la școală și nu țin minte să fi fost vreo oră la care să-mi fie silă să mă duc, chiar dacă nu învățam la toate în mod constant și mai stăteam cu frică la unele din ore. Îl țin minte pe domnul profesor de istorie din liceu (în Brăila), ne vorbea toată ora, chiar dacă avea un defect de vorbire. Cred că a fost cel care m-a făcut să privesc istoria cu alți ochi, dincolo de o înșiruire de date sau evenimente.
N-am amintiri neplăcute cu niciunul (trecând peste notele mai proaste când n-aveam chef să învăț, da’ aia era vina mea).
NOU
Proful de mate, dl. Vulcu Constantin! Câte pwle și dumnezei i-am tras atunci… Ne stresa cu teme, teme în vacanță, exigent rău în comparație cu ceilalți. Mult mai târziu mi-am dat seama ce fel de om este. Scăpasem de liceu
NOU
In liceu am avut o vita antipatica in pragul pensionarii care preda matematica si mai era si diriginta.Am ramas cu o profunda antipatie pentru aceasta materie.
NOU
Mi-a ramas ca o frumoasa amintire profa de fizica de la generala – ne-a zis asa inainte de treapta 1 – copii, educatia nu se face la televizor, mai bine puneti mana si cititi cat puteti de mult.
Profa de franceza de la liceu (fostul Cosbuc, actualmente nu stu ce mai e) – cea mai pasionata de meserie, aducea discuri cu Edith Piaf la ore. Si Sebu de mate, super prof.
NOU
Profesorii de matematică din generală și liceu – niște imbecili.
Profesoara de franceză din generală – o comoară
Profesoara de franceză din liceu – o imbecilă, de-aia mi-am băgat picioarele-n limba franceză
Profesoarele de română din generală și liceu – extraordinare
Profesoarele de engleză din generală și liceu – bunăciuni de nota 10 și profesoare extraordinare
Profesorii de fizică și biologie din generală și liceu – oameni super
Profesorul de istorie din liceu – un gunoi uman ce ar fi trebuit avortat spontan
NOU
Da, profa de fizica.. O tipa bună de tot care numai fizica nu făcea,, învățam ce mai este la moda prin străinătate, ce se mai aduce de la turci.Proful de mate și diriginte doar un prost în funcție de director al liceului pt care șpagă era sfanta, altfel terminai anul toamna când te razgandeai și cotizai substanțial. În rest sa zicem peste timp au fost oameni care au pus contribuția la formarea mea,, dar asta deja peste ani.
NOU
Da. Patru la număr.
1. Învăţătorul din clasele primare m-a făcut să-mi placă să citesc.
2. Profesoara de limba română din liceu, deşi dispera cînd vedea că nu folosesc “â” şi “sunt”, m-a făcut să realizez care e scopul comentariilor literare şi cum se fac. Nu am avut nevoie niciodată de memorat, scopul ei a fost să ne facă să putem înţelege orice text.
3. Profesorul de rezistenţa materialelor din facultate. Deşi cunoscut ca fiind dur, eu am descoperit un om extrem de corect, care nota exclusiv după merit. A fost singurul profesor la care mi-a fost ruşine că am picat examenul şi căruia i-am cerut scuze că n-am învăţat.
4. Profesorul de electronică digitală din facultate, care ne-a spus din primul minut că nu-l interesează de unde şi cum învăţăm. A fost un mod elegant şi subtil de a ne forţa să ne căutăm singuri surse de informaţii alternative şi l-am avut ca îndrumător de licenţă. Mi-a dat mînă liberă să fac ce vreau după ce i-am spus cîte restanţe am şi că sînt ferm convis că nu am cum pica licenţa.
Cam 50% din profesori erau aşa şi aşa. Ceilalţi m-au învăţat prin exemplele personale că oamenii sînt nişte gunoaie. La o disciplină din anul doi de facultate nu am trecut examenul fără să cumpăr două gunoaie de cărţi şi să duc şpaga standardizată (Alexandrion şi un top de hîrtie), deşi visam materia, făcînd proiecte pentru alţii (pe bani grei). La o alta am trecut din a patra încercare, fiindcă muista de laborantă nu voia să mă primească la examen după o contră în laborator în care i-am dovedit că nu are dreptate. Bine, poate am greşit şi eu, umilind-o în public.
Mi-am dat seama că ce ni se preda la cursuri avea foarte vagi tangenţe cu ce voiam eu să fac, aşa că mi-am axat studiul pe ceea ce-mi plăcea, ignorînd în mare parte examenele. Licenţa mi-am dat-o doar pentru că ştiam c-o să-mi trebuiască gunoiul ăla de diplomă care, în cazul meu, nu valorează nici cît hîrtia din care e făcută.
NOU
Profii de geografie, profa de romana, profu de istorie, etc. As trece aici si proful de engleza Cartoon Network. Toti in bine, toti figuri luminoase. Cateodata, prinsi in rutina zilnica, uitam sa constientizam impactul extraordinar pe care un profesor il poate avea in viata unui om, atat in bine cat si in rau
NOU
In facultate, dl. prof. Ionut Ciupala. M-a invatat importanta spiritului critic.
NOU
Profesoara de chimie. Olimpic pe tara & shit. Din pacate maica-mea a avut alte planuri pentru mine, dorea sa ma faca avocat. Asa ca am facut Politehnica din spirit de fronda si am sfarsit IT-ist. A aflat dupa 3 ani ca eu nu mai sunt la facultatea de drept si o sa fiu un biet injiner. Am dormit 2 saptamani pe la prieteni fiindca timp de trei ani i-am cerut bani sa platesc facultatea aia privata de drept in tim ce o ardeam gratis la Poli. Ca la aia de drept de la stat n-am intrat: 9,80 la gramatica, 4 la istorie.
Singurul avantaj astazi este ca inteleg mai mult decat majoritatea cand citesc etichetele de la sampoane/detergent/etc pe WC. Si ca nu pun botul la toate stirile panicarde care implica vreo substanta anume.
NOU
am ras cu voce:))))) smooth:))))
NOU
@Rumbu: ce generatie?
Ca tot asa am aflat si de unde-l stiu pe Make. De la un chef din P24 in toamna lu’ 96.
NOU
1. Profesorul de limba romana din clasele V-VIII, care mi-a inoculat placerea de a citi non-stop.
2. Directorul scolii generale.
3. Profesorul de istorie din liceu, pe care toate generatiile l-au iubit.
4. Profesoara de limba latina din liceu.
5. Profesoara de limba franceza din liceu.
NOU
diriginta din generala, o mare vac.. doamna profesor de desen care ii umilea pe cei care nu cotizau la ea in diverse forme, printre care amintim:
– tipa in continuu
– jignea (prostule/boule/vaco – erau la ordinea zilei)
– ne punea sa desenam de 10 ori aceeasi chestie
– dadea lucrari de control, subiectele vizau contrastul culorilor complementare, fuziunea culorilor etc
– ne lua lucrarile si le punea la panoul rusinii sau le rupea si le arunca la gunoi
– lauda clasa vecina, plina de makidoni cu mega bani
– ne obliga sa cumparam acuarele la tub panda si ness amigo (cutia goala se umplea cu apa) – daca veneai cu altceva nu te primea la ora sau te dadea afara si bunurile erau confiscate
O zdreanta ordinara, m-am bucurat enorm cand a facut tumora pe creier >:) si cand a recidivat si-a murit mwhahahahahaha
NOU
Profa de romana, liceu. Avea o boala pe mine….sincer nici in ziua de azi nu am idee de ce, din 4-5-6 nu ma scotea, indiferent ce si cat invatam. O faza memorabila mi-a ramas in minte mine, si probabil si colegilor mei din clasa : trebuia sa aducem niste referete despre Mihai Creanga(glumesc, Eminescu), si normal i l-am adus, am luat nota 4. Ora viitoare, cine nu l-a adus printre primii trebuia sa aduca acest referat iar un coleg mi-a inmanat mine referatul lui, neavand chef sa asiste la ora baragladinei. I l-am pus pe catedra vacii-cu-cabina si a zis dupa un rasfoit scurt “Nita, 4!”… “doamna profesoara nu este al meu”, la care ea vazand alt nume pe prima pagina “Aaa, ok, Zbarnea, 6!”……am ramas prosti toti cei din clasa. Asa ca daca o vad pe strada, o sa-i bat obrazul…cel putin!
NOU
Asa, acum sa zic si de bine 🙂
– profesorul de limba romana din scoala generala, daca erau mai multi ca el in Romania n-ar mai fi existat manele sau metastaze pesediste
– profesorul de matematica, bun prieten cum domnul mentionat anterior, omul de la care invatati fara efort
– profesoara de moneda si credit din facultate, damn that milf was hot 😀 si mai si preda bine
Ar mai fi dar nu prea merita efortul 🙂
NOU
Ăla de română din primii 3 ani de liceu. Un jeg misogin în ochii căruia orice fată valora mai puțin ca zeama lăsată de gunoi într-un tomberon. Alea care arătau bine valorau și mai puțin. Toți băieții, oricât de praf ar fi fost, aveau de la 7 în sus, fetele de la 6 în jos, oricât de bine ar fi răspuns. Norocul lor a fost că în clasa a 12a l-au mutat la altă clasă la presiunile noastre și a părinților.
De atunci am oroare de misoginism și sexism.
NOU
Negativ: profu’ de mate din liceu, desigur si inspector, era de o imbecilitate comunistoida rara. Era freaking 2007 la un Colegiu National, nu 1987 pe vreun coclau. Mi-a smuls cu mana lui un inel de pe deget (nu era ceva ce o eleva ar fi trebuit sa poarte), era abuziv in toate felurile posibile cu aproape toata lumea. A fost probabil 50% din motivul pentru care am plecat de la mate-info-engleza la filo-engleza, chestie pe care am ajuns sa o regret in facultate cand m-am intors la mate & info & co. Cu mintea de-acum, nu m-as fi “lasat” la el, dar eram un copil.
Pozitiv: doua profe de istorie, una din generala, una din liceu. Amandoua m-au invatat nu atata istorie (dar si istorie) cat gandire critica si alte skill-uri utile in viata.
NOU
Doar doi profesori au avut o influenta pozitiva si merita mentionati: Troenaru/ Desen Tehnic, un proferor atat de bun incat si astazi pot face perfect schita oricarei piese, si evident celebrul Teacher, profesorul de engleza neconformist pentru care manualul/ programa nu existau, prima sa intelegi, sa scrii si sa vorbesti engleza – atat.
Anii 80, Caragiale.
*inca mai am caietele de desen tehnic.
NOU
Din fata, de sus si din stanga? Hartia milimetrica roz/rosiatica, fiecare sageata sa nu aiba un unghi mai mare de 25 de grade cand marchezi cotele…eh, frumos.
NOU
cea mai faina perioada a vietii mele a fost liceul.
a terminat la mate info si un am diriginte pentru 2 ani prof de fizica. Habar n-am un milimetru de fizica… dar omul ala ne-a educat pentru viata… zi de zi timp de 2 ani. de la cum sa respectam femeile… cum sa ne descurcam. majoritatea prietenilor mei sunt din perioada aia… cu buna parte din colegii de clasa interactionez zilnic… au trecut 13 ani de atunci. cei mai buni prieteni ai mei sunt toti de acolo.
dupa 2 ani cu dirigul a venit o profa de mate… de treaba dar noi eram deja formati si setati de diriginte. ani de zile n-am vazut cu ea si s-a purtat cu noi super… desi eram lampi la matematica. eu nu-mi amintesc sa fi stiut vreodata peste nota 4 ascultat/lucrare /teza. in schimb nu am fost niciodata corigent… si daca zicea diriga,sau dirigul inainte, baieti trebuie mutat liceul, noi intrebam doar unde si pana cand.
la intalnirea de 10 ani au venit amandoi… si a fost super intalnire… 😛
in rest cu colegii de clasa din liceu avem weekendul asta o baieteasca… la cabana.
bine noi am avut si avantajul sa nu prea avem fete, nici in clasa nici in liceu, deci nu prea ne-am certat.
in rest inclusiv in liceul unde am terminat doar psihopati, profa de chimie era tortionar, profa de romana eera o ratata, facultatea de medicina in comparatie cu liceul a fost o mizerie sinistra in care nimeni n-a invatat nimic util sau macar cu rost… 6 ani pierduti… bine eu dupa anul 3-4 mi-am dat seama ca pot sa ma duc la examene si mahmur ca toata lumea ia examenul daca un pic iti merge mintea ca cei din fata ta sunt prosti cu spume(noi am dat doar examene oral)… si pana am terminat facultatea am tinut-o numai in party-uri si distractii(si am terminat la buget).
NOU
E funny ca povestea ta seamana izbitor cu a mea.
Nu mai stiu cum il cheama dar omu care mi-a insuflat intr-un fel pasiunea catre pc-uri in general si ceea ce fac si acum la job: a fost diringitele nostru din clasa a 10 pana in clasa a 11 a la un liceu modest din zona Moldovei.
El era doar suplinitor pe partea de laborator info dar a facut o chestie pe care multi profi n-o fac: a vazut ca eram un grup de “entuziasti” intr-ale pc-ului(la vremea aia 286-486) si ne-a aratat practic cam tot ce stia el in domeniul asta: Norton Comm, Dos, Win31,Win95, ne lasa sa stam cu orele in laboratorul de info sa butonam niste 286 Commondore cu ecran Alb-negru fara nimic pe ele ca hdd-urile de obosite ce erau nu tineau minte boot-sectors(eh ce vremuri), puneai DOS 6.2 de pe 3 diskete, un NC, si dupa te chinuiai cu 12 diskete (Cred) sa pui un Wolf 3d pe ele sa joci in liniste.(si Dyna, Volfield, Prehistorik 2).
Si uite asa s-a prins de mine pasiunea asta si asta fac si acum(la alt nivel ce-i drept).
Tin minte ca in clasa a 11 dupa ce a plecat si el la alt liceu eu si inca 2 colegi am reusit sa il convingem pe director sa ne modernizeze laboratorul (unde eram deja permanenti) cu 2 pc-uri pentium 1 cu placi de retea si video ati cu 2 mega si jucam deja fifa 98 wc in retea…
Dar pentru lucrurile de mai sus va avea tot timpul respectul meu pentru ca ne-a dat imboldul necesar la varsta respectiva.
NOU
Profesorul de termodinamica din facultate, nu atat prin materia predata, cat prin activitatile pe care m-a implicat in timpul facultatii. Datorita lui am ajuns sa fiu angajabil inca dinainte sa imi iau licenta, am avut ce pune in CV, m-a invatat ce inseamna sa muncesti si sa respecti munca, sa coordonezi oameni, sa rezolvi situatiile de criza. M-a ajutat mai mult decat facultatea din sine 🙂
NOU
Am avut ceva profesori care au avut efect asupra dezvoltarii mele. Rapid imi amintesc pe urmatorii dar cred ca mai toti au avut ceva de oferit.
– Profesorul de matematica din liceu, era spaima liceului, toata lumea era cacata pe ea cand aparea asta in clasa. Intr-o zi, aproape de finalul primului semestru, m-a chemat la tabla, stateam in ultima banca sa ma ascund cat mai bine. Mi-a zis “ce dracu ai venit in izmene la ora mea? De maine stai numai in prima banca”, venisem dupa ora de sport. Si a inceput sa-mi placa stilul lui direct, un pic a la animaloo, m-a invatat dintr-o persoana timida asupra careia, modul abuziv de educare a parintilor si-a pus amprenta, m-a invatat sa am mai mult curaj, sa raspund, sa ies de buna voie, sa deschid gura, sa pun intrebari, sa sap, sa incerc sa caut solutii. Imi zicea “Bai Cristi, e ok sa nu gasesti solutia de prima data, uite, am probleme care zac cu lunile acasa la mine, le mai las, le iau iar”. Luasem bacul + intrat la facultate la buget la calculatoare fara meditatii, doar din ce faceam cu el. In facultate incepusem sa fac medidatii la matematica cu clasele 5-12 si sa castig bani din asta si castigam ciar bine, aveam weekendurile full o perioada. Cel mai mult mi-a placut la el ca te punea sa cauti mai multe solutii pentru rezolvarea unei probleme si sa nu te opresti la prima, si sa nu iti fie frica, chiar daca zici o tampenie, zi-o, deschide gura si spune ce crezi.
– Profesoara de informatica, practic ea m-a ajutat sa incep cu cariera asta, ma lasa sa stau in laboraror la ea, la orice clasa avea ea, sa lucrez pe calculator, sa stau pe net, etc. Arata si foarte foarte bine. Am inceput sa castig bani din atestate de informatica vanzand prin liceu + apoi cariera.
– Diriginta, la ora ei, eram copilul cu misto-urile, insa, totusi, era misto-ul ala care nu era agresiv. Un episod mi-l amintesc foarte bine, cand mi-a dat media 3 pe primul semestru si i-a zis lui maica-mea ca eu nu voi fi in stare vreodata sa inteleg fizica si asta, iar in al doilea semestru a vrut sa ma trimita la olimpiada.
NOU
Domnul profesor Corutiu, de fizica, in gimnaziu. Datorita lui inca tin la aceasta materie. Am avut noroc de profesori buni in generala , liceu si facultate. Am avut si cativa mai nepasatori dar nu rai, doar nu se implicau foarte mult
NOU
Offtopic: jocul din imagine e Doom? Jucam așa ceva acum 1000 de ani. 🙂
NOU
castle of Wolfenstein
NOU
Este Wolfenstein 3D.
en.wikipedia.org/wiki/Wolfenstein_3D
*una dintre cele mai bune francize de jocuri, deschizatoare de drumuri, intemeietoare de genuri, trebuie tratata cu respectul cuvenit, nu v-a invatat la scoala? 😀
NOU
ILM
NOU
Invatatorul din I-IV, un om extraordinar.
Profesoara de matematica din V-VIII – datorita ei am indragit matematica, cel putin pana in liceu.
Profesorul de matematica din liceu, il dispretuiesc total. Prin anumite situatii m-a impins sa lipsesc de la aproape toate orele lui in primii doi ani, pana cand s-a pensionat, apoi lucrurile au revenit la normal.
NOU
Citind articolul tău am realizat că da, chiar am întâlnit mulți profesori care au influențat în bine dezvoltarea mea.
Începând de la învățoare, care s-a interesat de soarta mea până am ajuns la facultate, la multe profesoare din gimnaziu (de română, de engleză, de istorie, de chimie, inclusiv o profesoară de desen, care ne-a predat istoria artei atât de frumos încât pot deosebi și acum stilurile între ele), la profesoare dintr-un mediocru liceu de cartier din Militari (de română, fizică, engleză, aici o mențiune o are chiar și profesorul de … religie, care era un tip super ok, în antiteză cu materia pe care o preda), la profesori și profesoare din facultate, cu care mă mai întâlnesc și acum și cu care stau cu plăcere la povești. Asta nu înseamnă că n-am dat și de lichele, cărora am încercat să le fac în egală măsură viața mai grea 😀 Oricum, procentual am avut parte de mult mai mulți oameni ok.
NOU
Singura de care imi aduc aminte cu placere, profa de Istorie (nu stiu cum o cheama) 94-98 scoala 87. Eram singurul din clasa care invata la fiecare ora, cu mana sus la fiecare ora, singurul care a luat 10 in teza.
NOU
mai era Albin?
NOU
Desi sunt doar anul 3 la poli, iata ca pot avea o parere 🙂
Profa de mate din liceu, cu toate exigentele ei (pentru care de multe ori o priveam cu ceva ura), a fost cea care mi-a insuflat o anumita disciplina in a trata lucruri/taskuri. Nu m-am rupt cu matematica, am niste goluri si le-am simtit in ultimii 3 ani, dar e singura profesoara care mi-a ramas in cap ca si un exemplu de asa da. E genul care emana o atitutidine care te face atent si ti-e rusine cand derapezi, fara sa zica ceva.
Nu mi-am dat seama atunci ce fel de om era, abia cand am dat peste terminatii astia de profesori din poli am realizat ca sunt sanse mari sa nu o depasesca vreunul. Pe fiecare profesor nou de care dau il compar cu profa de mate si sunt doi pana acum care se apropie de ce facea ea, in rest niste glume. Femeia aia face scoala, nu trage de un job aiurea, trage de elevi sa le mearga capul. Acum realizez cat de adevarata e vorba aia ca matematica e buna dupa ce o uiti.
In rest cred ca in 5-8 am mai ramas cu ceva povesti de la ora de istorie care imi atrageau atentia pentru ca ieseau din plicteaseala datelor stricte.
Other than that, gol, blank. Ani la rand stand in banci ascultand oameni cu tot felul de probleme, toate axate pe orice altceva inafara de noi sau materie.
Facultatea nu a schimbat asta cu aproape nimic, profesorii sunt niste titani care ruleaza cum vor ei si nici in pla nu-i poti pupa. Nu mai intru in detalii ca realizez iar ridicolul situatiei si am nevoie de un push sa iau licenta aia totusi.
Si va rog io nu faceti copii ca sa-i dati la scoala in Romania, nu vreau sa treaca prin ce am trecut eu la scoala.
NOU
Profesorii asta trebuiau sa faca de la inceput: sa vada la ce suntem buni, ce ne place mai mult si sa ne incurajeze in domeniile alea, sau macar sa semnaleze parintilor ce vad…
In cazul meu, 2 profesoare de franceza – una batrana si foarte exigenta, cu un stil aparte, celalalta foarte tanara si foarte inteligenta si de treaba, m-au ajutat (mai ales cea din urma) sa stiu ce sa-mi aleg ca specializare la facultate, m-au facut sa-mi placa limba franceza si sa o invat cu mult drag.
Profesorul de istorie la fel, genial, m-a facut sa fiu extrem de curios si interesat de orice chestie, sa studiez, sa citesc, sa nu ma limitez la o cautare simpla pe internet ci mai degraba sa ma indrept spre biblioteca. Toti astia au fost la liceu.
NOU
Profa de geografie din generala. Am ramas corijent pe un trimestru in clasa a 5-a. La Africa. Mi-a spus ca pot mult mai mult si ca nu se stie niciodata cand o sa imi foloseasca geografia. Ei bine, parcursul meu scolar si profesional a fost si este influentat de geografie. A devenit materia favorita, la asta am luat 9 60 in bac fluierand si tot materia asta m-a ajutat si la admitere la facultate pentru ca la matematica mai scartaiam. Ca veni vorba, in liceu si in generala, la matematica, am avut parte numai de teroriste.
NOU
Profa de chimie din liceu, o persoana extraordinară. Modul de predare, încurajările și răbdarea cu care răspundea la întrebări m-au făcut să înțeleg și să apreciez pentru prima oară materia asta. Aprecierea inițială, combinată cu muncă și curiozitate a dus până acum la un master in chimie și încă continuă cu un doctorat.
Profa de franceza, pentru calitatea gramaticii mele in franceza și ajutorul oferit cu înscrierea la facultate, proces nu chiar evident când ai 18 ani și dificultăți în a înțelege foarte bine franceza. Nici acum 6 ani nu exista consiliere profesională.
NOU
Am avut o super invatatoare. Cand m am mutat intr a V a la alta scoala, eram mai avansat decat noii colegi.
Apoi am avut mare bafta de o diriginta extraordinara (mentor) si de o tripleta fabuloasa de Romana Mate Fizica. Chiar lucrau cu tine oamenii astia. La Mate a separat clasa pe grupe dupa aptitudini pt ca n avea rost sa ne pierdem vremea unii cu altii. La Romana, omul te forta sa gandesti chit ca toti am avut intrebarea ce voia sa spuna scriitorul… Tot respectul pentru acestia.
In liceu, singurii demn de respect major au fost cei de mate si fizica. La mate, omul, genial, avea un sistem unic la vremea aia.. impartise clasa in divizia A si B si se juca tare…lucrari dese care insemnau meciuri intre colegi,.nota mai mare era victorie. partea misto era ca te obliga sa lucrezi acasa din culegeri etc. Si trebuia sa cunosti materia.
La facultate, tot respectul pentru profii si asistentii de la structuri de date, baze de date, assembler si tehnici de programare. Practic nu stiu de ce am facut 5 ani de zile cand astea 4 5 cursuri mi ar fi fost suficiente.
In general mi au placut profii care isi respectau meseria, erau pasionati si stiau sa te challenge. Unii pentru care faptul ca existau cativa elevi interesati si pasionati insemna acel imbold care te face sa te gandesti ca nu te zbati in zadar. Avea proful de mate din liceu niste caiete studentesti, pe volume, cu probleme culese de el din diverse carti sau reviste. Pe volume, nivel de dificultate etc.
La structuri de date, nu stiam pe vremuri de Skiena sau Sedgewick insa cursurile, cum mi am dat seama mai tarziu, imprumutau mult din modul de predare din aceste carti. Asta in comparatie cu un curst trist de un anumit limbaj in care pe tabla se scria exact documentatia acelui limbaj. Nu mai zic de faimoasele, pe atunci..anii 90, de scris un articol pe o anumita tema care sa aiba exact 500 de cuvinte. Nu e usor mai ales ca nu a existat acest obicei format in anii anteriori.
NOU
1. Profa de romana din generala: m-a invatat ca omul isi poate schimba destinul chiar daca vine dintr-o familie cu probleme, ca mine. Si am invatat de la ea sa devin exact tatal pe care nu l-am avut cand am fost eu copil.
2. Profesorul de istorie din clasa a 12-a: ne-a invatat ca in viata reala si in razboaie nu exista cinste si onoare si sa nu ne bazam pe ele din partea altora. Ne explica sistemul de protectie a favoritilor din facultati tocmai ca sa pricepem cum sa e gandim dinainte cu cine ne putem alia daca e nevoie.
Lectiile cele mai bune de istorie: a. in razboi ca om, chiar daca unii ridica maine si s-au predat, daca ti-au omorat prietenii foarte posibil sa ii impusti cu placere. B. Ecaterina Teodoroiu: ce “eroina” cauta atentia batalionului de soldati virili la 1900 ?
C. Istoria e o minciuna scrisa doar de invingatori. Daca vrei sa pricepi ce s-a intamplat de fapt, trebe sa te gandesti ce voiau aia povestesc sa ascunda deja. Ex : daca zic ca au invins glorios, abia si-au tarat oasele
D. Istoria romanilor e o minciuna si romanii nu au fost o natie stabila in istorie. In anuarele Imperiui Otoman de ex, abia se mentioneaza pe un sfert de pagina luptele cu romanii, iar majoritatea “victoriilor” noastre au fost cel mult intarzieri de etapa. Desi nu am fost popor invadator, mergem constant in raiduri peste Dunare la furat violat si pradat.
Una peste alta am mult respect pt oamenii astia, mi-au deschis ochii.
NOU
Invatatorul din I – IV, un tatar super, super tare in meseria lui, profa de geografie dintr-a XII-a, care m-a motivat sa invat geografie la modul, puneai degetul pe harta si-ti spuneam totul despre zona aia, de la relief pana la industrie, profa de romana din liceu care m-a motivat sa nu invat niciodata un comentariu pe de rost si cum sa-l fac din mers, citind cartea, inca o profa de geografie, in sensul ca am avut atat de multe erectii la ora ei incat stateam continuu cu frica sa nu ma scoata la tabla (desi m-a prins o data tragandu-ma de “dansa”… stiu, foarte urat, dar a zambit foarte frumos, desi eu intram sub banca de rusine :)))
In rest, foarte multe exemple de “asa nu”!
NOU
Buna intrebare. Au fost exemple minunate pentru mine. Exemple de ASA NU. Dar eu sunt super bine 🙂
NOU
eu stiu un caz real. unii vor sa-l impinga pe cineva (i-au gasit altii cariera) intr-o institutie de invatamant cu pt minori, doar doar o vara madularul intr-un copchil, ca sa-l prezinte pe toate tv-urile drept profesorul pedufilho
NOU
Pe mine m-a influentat pozitiv proful de geografie din gimnaziu. Geografia fizica mi-a placut enorm si ma gandeam atunci sa devin un geograf de mare angajament. Proful imi dadea 9 in loc de 10 ca nu eram printre favoritii lui. Dupa aia am trecut la geografia economica si toate combinatele si uzinele socialiste nu se lipeau de creierul meu, nici cu prenandez, ca superglue nu era pe atunci. Si proful ma facea albie de porci, ca stia el ce ratat sunt si ca abia intr-a 8-a imi arat pasamite adevarata fata. Si porcaiala aia a fost de bun augur, ca am facut Poli. Va dati seama ca daca ajungeam prof de geografie faceam acum foamea?
NOU
Da, pe mine m-au influențat teribil profesorii de științe pe care i-am avut în școala generală și în liceu.
La orele de fizică ne duceau din clasa noastră normală în laboratorul de fizică. La orele de chimie ne duceau din clasa noastră normală în laboratorul de chimie. Ambele erau în clădirea de-alături. Tămbălău mare cu mutat 40 de copii, reașezat în bănci cu configurații diferite, liniștit, predat, rahat. Ambele laboratoare aveau mese de metal, acoperite cu faianță. Și atît. Opt ani de zile (generală + liceu) n-am făcut niciun experiment, n-am combinat măcar apă cu sare, n-am trimis o bilă pe-un plan înclinat, nimic. Pur și simplu ne mutau din clasa noastră în laborator și-acolo ne frecau la melodie cu teoria. Rezultatul a fost că am ratat să fac lucruri care mi-ar fi plăcut și să-mi fac o carieră științifică, mai potrivită cu genul meu de minte decît rahaturile de compuneri despre barajul Vidraru.
Așadar, da, toți acești profesori m-au influențat teribil. În rău. Și-au fost mulți, neică. Un șir nesfîrșit de inși s-au perindat să ne scrie pe tablă sau să ne pună să scriem după dictare niște definiții de neînțeles. Inclusiv o vacă, Paliu, care venea la ore mirosind binișor a șnaps. Inclusiv o profesoară de matematică, Racu, care intra în clasă, se întorcea cu spatele la noi și umplea tabla cu ecuații, mormăind ea știa ce.
Am avut și profesori buni, profesori dedicați, care încercau să ne învețe lucruri adevărate, de găsit sau de negăsit (!) în cărțile noastre. Ca un făcut, toți au fost pe partea umanistă. Română, Istorie, Istoria literaturii universale. Nici aici n-au curs lapte și miere. Am făcut opt ani de germană, teoretic. În primii ani, profesorul, genul „prietenos și mucalit”, își petrecea toată ora povestindu-ne vrăjeli din armată (în limba română). În anii următori, succesorul lui, înțelegînd că nu știm deloc germană, că n-a avut cine să ne-o predea, ne-a „luat ușor”. Mai exact, se uita la noi cu ochii lui blînzi de pocăit cu 7 copii acasă și ne punea note din burtă, mari și frumoase. Am terminat cei 8 ani de germană cu un bagaj de cunoștințe format dintr-un cîntecel cu număratul pînă la zece și două cuvinte de prin soft pornurile care năvăliseră după revoluție. M-am rugat de onor conducerea liceului să mă lase să mă mut de la germană la engleză. Imaginați-vă că nu mi s-a aprobat cererea. Nu, puișor, nu te duce tu să înveți ceva, stai aici să nu înveți nimic, te crezi mai cu moț decît alealalte loaze? Noroc că aia o mai învățai și singur. La fizică și chimie n-am reușit, manualele mă lăsau cu mai multe întrebări decît răspunsuri. Și n-avea cine să-mi răspundă la ele.
În consecință, am crescut cu o educație complet dezechilibrată și fără să înțeleg ce aș putea face de fapt pe lumea asta. Practic, nu mi s-au prezentat opțiunile disponibile, ci ceea ce a catadicsit corpul profesoral să-mi prezinte din programa de învățămînt. Și corpul profesoral mi-a prezentat ce-și mai aducea din cînd în cînd aminte să-mi prezinte. Azi știu să vă corectez tuturor cratimele și virgulele. Poate o să-mi fac o insignă într-o zi cu treaba asta.