Am stat azi câteva ore și m-am uitat la tastatură.
Pur și simplu mi-e greu să scriu. Mi-e greu ca, după tot ce s-a întâmplat, să mai scriu lucruri care sunt din altă lume decât aceea. Am impresia că ar fi o lipsă de respect pentru memoria lor.

În același timp realizez că deja e prea mult, că deja mulți dintre voi s-au săturat de acest etern circ revoluționar și că toți avem nevoie să mai și trăim. Și totuși, nu am putut să fac nimic. Azi.

Poate mâine.

Mulțumesc că ai citit postarea.
Poți să îmi susții eforturile cu o cafea pe Patreon ->

Alte articole din arhiva de aur