Din liceu

Asemenea tie, tineretile mi le-am petrecut pe astfel de acorduri si cu acelasi comportament (sarutari timide, etc).
Insa exista acum un curent pericuos in “online” cum ca “vaaaai, ce perfecta era copilaria noastra odata si ce frumos era totul”. Cred ca asa cum ii vedem acum pe astia micii (poate prea dezinhibati si cu prea multe beneficii la indemana), asa eram si noi vazuti de parinti / bunici care, in destule cazuri, au avut ca si jucarie in copilarie, un ciomag. Sau doua. Si nu doar pe spate.

Eu zic sa lasam fiecare generatie sa-si traiasca vremurile asa cum stie mai bine si sa nu ne dam mari atotcunoscatori. Multi dintre noi, daca aveam acces la Internet, faceam aceleasi abuzuri ca si tinerii de astazi. Dar deh, e greu sa gandesti si asa.