Oh, vai, declinul demografic

Citeam articolul ăsta cu declinul demografic, am vrut, întâi, să las un comentariu, dar cred că mai vizibil este un articol pe tema asta.

Nu vreau să comentez articolul de care se ia Vali, nu îmi pasă, nu citesc așa ziși ziariști români, nu cred că există vreunul digerabil și de care să pot zice Da bă, ce opinie excelentă, bine argumentată, i like this dude. Ce vreau să spun este că, în ordinea firească a lucrurilor, actuala organizare a societății, tip capitalism, și-a cam atins limitele și începe să facă metastaze masive. Lucrurile nu mai merg bine, societatea bazată pe creștere și consum și-a arătat limitele, nu mai ai cum să tot ceri să oprim poluarea și să ne bem suculețul cu pai de carton dar, simultan, economia să fie ok doar dacă a crescut cu minim x puncte procentuale, cât au estimat niște experți la începutul anului, altfel lucrurile merg prost. Iar Taylor Swift să meargă cu avionul până la Walmart și un transcontainer să polueze într-un drum cât poluează toate mașinile din lume într-un an. Efectiv e nesustenabil.

La fel de nesustenabil este și sistemul de pensii, adevărata problemă pentru care se tot împing genul acesta de articole în față. Sistemul de pensii e gândit pentru alte vremuri, alte timpuri, alte educații. E gândit pentru vremuri în care religia conta mult în societate, iar oamenii făceau mulți plozi, de frica lui dumnezeu și pentru că andrelele erau scumpe, pentru vremuri în care femeile aveau zero drepturi și existau doar pentru a fi mutute și a face copii, urmași, în special băieți, pentru domnul, stăpânul și întreținătorul casei.

Între timp, lucrurile s-au schimbat, religia persistă în țări de lumea a 3 a, dar pierde teren și acolo, femeile și-au primit dreptul de a exista, ca oameni, cel puțin în unele zone, se pare că în USA se reîntorc la statutul de vite de prăsilă cu, surpriză, largul concurs al altor femei, așa că oamenii nu mai plodesc ca tâmpiții, câte 12 copii, ca să trăiască măcar 3, cel mai mare moștenește totul, ceilalți unul ucenic și celălalt la preoție sau mănăstire, depinde ce are între picioare. Logic, sistemul de pensii bazat pe contributivitate nu are cum să reziste, cât timp din urmă vine un stol de pensionari care, în termeni stricți numerici, sunt de vreo câteva ori mai mulți decât actualii plătitori de impozite, cas, cass și alte mizerii de genul. Așa că, cu siguranță, la un moment dat, va crăpa. Cu cât mai repede, cu atât mai bine și cu atât mai puțini oameni vor suferi.

Într-un final, citeam un comentariu la articolul original, despre cât de mișto e să fii părinte și cum parentingul te face mai bun, mai responsabil, mai plm.
Un căcat.
Am 3 copii, îi iubesc ca pe ochii din cap și aș muri, fără ezitare, pentru fiecare dintre ei, dacă ar fi cazul. Dacă ar fi să mă întorc în timp și să decid, din nou, să fac 3 copii, m-aș gândi un pic, aș pufni în râs, mi-aș da singur o palmă și mi-aș vedea de drum. Singurul lucru pe care îl face, un copil, în viața ta, este să o complice și să o facă, cel puțin pentru o perioadă, de netrăit. Toată viața ți se dă peste cap, toate tabieturile, obiceiurile, nevoile vor trebui să se muleze pe nevoile copilului. Nici măcar să ieși singur din casă cu nevastă-ta nu vei mai putea, pentru că ai copil, doar nu îl lași singur. Orice, absolut orice ai, ai avut sau ai făcut, se schimbă. Și este ceva ce durează nu un an, nu doi, ci zeci de ani. Ești pregătit să devii doar o mașină de făcut bani pentru supraviețuirea familiei? Ești pregătit să faci sex noaptea, pe mutește, până când ți se acrește de viață și de operațiunea în sine? Ești pregătit să devii responsabil de un alt suflet, știind că vei avea, fără exagerare, zero răsplată, în vreun fel? Pentru că și copiii tăi, la fel cum ai făcut și tu, la un moment dat vor pleca și vor avea treaba lor, viața lor, familia lor, grijile lor. Voi veți primi telefoane de zi de naștere și niște vizite de complezență Hai să îți facă mama gogoși.

Să ai un copil nu te face mai responsabil. Faptul că TU ești responsabil față de copiii tăi nu înseamnă că și ceilalți sunt sau vor fi. Unii dintre noi au trăit, mulți alții cunoașteți familii cu copii unde copiii sunt chinuiți, iar părinții au o mare durere în cur și vă minunați, crezând că ei sunt excepțiile. Doar că nu sunt excepții, e o realitate foarte tristă și foarte cruntă. Oamenii, dacă nu sunt buni, dacă nu sunt responsabili, nu vor fi așa după ce le apare un copil, așa cum o căsnicie distrusă nu se repară după ce femeia se gândește că, dacă îi face un plod, sigur totul va fi mai bine. Cine fuge de responsabilitate, va fugi oricum și oriunde. Sunt pline casele de copii nefericiți, copii care nu știu să râdă și să zâmbească, copii aduși pe lume doar pentru că trebuie, doar pentru gura familiei și presiune socială.

Suntem 8 miliarde. Înmulțirea deja este necontrolată, în multe zone ale globului. Asia, Africa, sunt tot mai mulți oameni care se nasc, din cauza educației inexistente și a religiei care îi tâmpește în mod organizat, să crească și să se înmulțească. Oamenii ăia vor avea nevoie de hrană, la un moment dat. Ghici de unde o să o procure? Care credeți că era cauza marilor migrații ale diverselor triburi care au trecut inclusiv pe aici? Credeți că se plictiseau acasă și au zis hai să mai vedem ce fac și băieții ăia care construiesc tuneluri? Nu, motivul era foamea.

Societatea trebuie să treacă peste acest șoc cultural, să îl asimileze și să meargă mai departe, căutând soluții noi. Sigur, va fi greu, vor fi zbateri, miliardarii de carton vor dori să continue cu actualul status quo, probabil va exista inclusiv un mic război, poate chiar nuclear. Dar lucrurile, cu siguranță, se vor schimba.