Contul meu
Dacă tot a venit vara și am plecat toți prin diverse grecii, în căutarea bronzului perfect, evident, creierul meu obosit și bolnav și-a adus aminte de cele mai nașpa chestii prin care a trecut, pentru că, desigur, așa funcționez eu.
Prima dată când am mers la mare a fost imediat după revoluție, 90 sau 91, nu mai țin minte exact. Oricum, venise inflația aia bună, prețurile erau la cer, industria cazării în zonă de abia începuse cu metoda zăngănit cheia pe marginea drumului, oamenii se înghesuiau să prindă o cameră vai de mama ei prin casa unei băbuțe, administrată la nivel TUV de viitorii moștenitori.
Ai mei au găsit, undeva în Eforie Nord, ceva clădire a unei instituții, printr-un prieten. Teoretic, de la distanță, suna bine, era în centrul Eforiei, chiar în miez, promitea camere mari, luminoase, loc gârlă, că doar eram 3 copii.
Și când am ajuns acolo, așa era. Camere de alea tip vechi, foarte înalte, foarte spațioase, nu conta foarte tare că altceva în afară de un dulap de haine și paturi metalice nu exista, nici măcar nu știam exact cum ar trebui să arate o cameră de genul. Dar…
Dar nu avea toaletă în cameră. Așa zisele toalete erau, toate, grupate, undeva într-o laterală, cabine de budă, urmate de dușuri. Și acolo era iadul. Pentru că, nu știu de ce, toată lumea care era acolo se căca pe jos. Nu e o glumă, toaletele și dușurile erau pline, peste tot, de mormane de căcați, unii proaspeți, alții uscați și neatinși decât de vălul timpului. Pur și simplu nu aveai cum să ajungi la wc-ul propriuzis, pentru că era blocat de turnulețe cu excremente.
Vă spun, este cea mai terifiantă amintire de-ale mele, indiferent de care. Gândul că trebuia să ajung acolo și să pășesc printre resturile alea mă făcea să nu pot dormi noaptea, am urât fiecare secundă petrecută acolo, cu cea mai mare patimă. După atâtea zeci de ani, încă am coșmaruri în care revine acel moment, într-un fel sau altul.
Ați pățit chestii de gen?
NOU
Casa Popan din Sighetu Marmației. Un bastion al credinței ortodoxe cu altar pentru fiul mort, amplasat la etajul 1, o gaură unde un pinguin ar face pneumonie și un struț, o indigestie.
Aveam un review pe undeva… tre să l caut.
Ăsta i:
amfostacolo.ro/impresii9.php?iid=44296&d=pensiunea-casa-popan–sighet
NOU
Ce cringe fest e si in pozele lor de pe google
NOU
Tu nu ai inteles nimic din buda aia infecta: era pentru cei curajosi/fraieri, ca turistul average se caca si pisa in mare/nisip, zone verzi. Ulterior, vedeai cum plutesc pe apa tot felul de excremente…..litoralul pentru toti/
NOU
Intrebare la radio Erevan: putem sa facem dus daca avem diaree?
Raspuns: da, daca aveti destula!
NOU
2011-2012 (nu mai rețin exact, dar sigur vara, că am murit de cald), Insula Mare a Brăilei, ceva pensiune/hotel aparținând Petrom (la data respectivă).
Ni se promisese piscină, aveau, dar era goală (dar plină… de frunze și crengi).
150 lei/cameră/noapte – la final a fost așa, doar că era de persoană.
Apa de la robinet/duș venea direct din lacul din apropiere – fără filtre. Practic, curgea apă tulbure, cu mâl și chiar alge.
Paturi de o singură persoană, în cameră dublă, cuite de dușumea – deci poola apropieri (de orice fel).
Din cauza situației cu apă, 2 zile, nevastă-mea a mâncat doar cașcaval și pâine feliată – tăiate pe ambalajele corespunzătoare, cu cuțite din Ikea (aveam în mașină un set de trei cuțite, în țiplă, pentru situații… (norocul ei că îs bolnav cu căpuțul, că altfel…).
Singura chestie faină a fost că m-am împrietenit cu niște brăileni care veniseră acolo, și am făcut niște show-uri de zile mari (aici vorbesc serios, chiar ne-am distrat).
Era să uit de trecerea cu bacul… nu-s religios, deci nu știu multe rugăciuni, dar am reușit să inventez.
Locația: Indicator introdus
maps.app.goo.gl/1U9K7GQgrMpufZ2Y7
NOU
Cabana Muntele Rosu – langa Cheia – aproape de Bucuresti, acum 10-12 ani – camera saracacioasa, mobila parca facuta cu barda din lemnul gasit prin padure de catre un tamplar beat, totul extrem de murdar, totul, patul, lenjeria, peretii, toate acoperite de un jeg de il puteai scoate cu cutitul – si bonus, noi aveam catelul cu noi – un bichon – ne-au specificat ca nu il primesc, trebuie sa doarma in masina. Le-am spus ca nici catelul nu mi l-as lasa in camera lor si am venit rapid la Bucuresti.
Camping Lacul Cincis – tot acum 10-12 ani. Camera super saracacioasa si mizera, doar un pat, o masa si un scaun, pe pat doar un cearceaf murdar si transparent deja – din pacate nu am gasit alta cazare in zona asa ca a trebuit sa dormim acolo – bine, dormit e mult spus – ne-am pus pe pat cate un prosop personal si am stat eu si nevasta chirciti pe ele pana dimineata – manelele si vorbele de duh ale vecinilor s-au auzit pana la 3-4 dimineata.
Si bomboana de pe coliva – o cazare incercata de toti romanii care mergeau in Turcia cu autocarul acum 10-15 ani – in Canakale, un hotel de tranzit, chiar pe faleza orasului, imediat dupa ce treceai cu bacul – camera doar cu un pat, cred ca era de 2 pe 2 metri, practic ne-am scos hainele din troler pe hol, nu aveam loc in camera sa il desfacem, cu un geam pe un perete ce dadea spre un aerisitor interior atat de ingust incat puteai trece pasind in camerele din fata, stanga sau dreapta. Partea frumoasa era ca din cand in cand se fura la greu – bineinteles ca nu erau camere si nimeni din hotel nu vedea si nu stia nimic – am avut coleg care a ramas efectiv doar in chiloti, i-au luat tot, acte, bani, haine, tot.
NOU
Prin 2010 sau 2011, ultima oară când am fost la mare în România. Prin niște întâmplări, am ajuns cu o zi mai devreme decât aveam cazare. Așa că dă-i și caută cazare vineri, la 7 seara, prin 15 august, în Mamaia. A găsit soția pe google mai multe nr de telefon și am început să sunăm. Nu mai țin minte dacă la Național sau Unirea (parcă sunt unul lângă altul și arată la fel) ne-au spus că au cameră liberă. Am ajuns la recepție, ni s-a aruncat în scârbă cheia cu breloc imens de lemn să mergem să vedem camera. Liftul, mocheta, ușile etc. păreau de o vârstă cu hotelul. Am urcat la etajul unde era camera făcând rugăciuni. Când am ieșit din lift lătrau câini în camere, unele becuri lipseau, unele pâlpâiau ca în filmele de groază. Primul lucru pe care am călcat în cameră era o mochetă îmbibată cu apă de parcă cineva tocmai făcuse duș acolo. Toaleta avea un capac de ăla de plastic negru, comunist și apa se trăgea tot cu lanț. Cada de la duș părea să fi fost albă odată. Am plecat de acolo hotărâți că mai bine dormim o noapte în mașină.
NOU
Hotel Mara – Baia Mare
NOU
Hotel Sport, Brașov.
Mergeam undeva prin 2005-2006 la un interviu si nefiind foarte bogat, m-am cazat la un hotel care se prezenta pe net de doua stele in buricul târgului. Am sa fiu succint:
Nu încăpeam in baie, așternuturile erau călduțe si pe pereți erau urme de…..lichide organice.Am realizat profilul locatiei, am dormit îmbrăcat, m-am spalat a doua zi ca in armată și am plecat îngrozit. Uimitor, nu am rămas gravid.
NOU
In 2 mai la Olteanu (Perla complex nu-stiu-cum, undeva langa camping). La baie era o aroma constanta de canal si mai si ploua din cauza condensului care venea pe aerisirea facuta de un geniu absolut neinteles al instalatiilor (gura de la aerisire era orizontala, nu verticala). Efectiv faceai un mic dus de fiecare data cand mergeai la wc. A trebuit sa facem un mic cort cu perdeaua de plastic de la dus, ca sa se scurga apa undeva in spatele rezervorului de la wc. Iar noaptea aveam de ales intre frig (usa deschisa la balcon pt aerisire desi a plouat vreo 3 zile) sau voma din cauza mirosului. A fost de vis.
NOU
Grecia – Corfu. Afara-i vopsit gardu’, inauntru leopardu’. Horror
Le-am lasat si review de zile mari: www.tripadvisor.ie/ShowUserReviews-g676533-d498586-r320058438-Yianetta_Hotel_Apartments-Kavos_Corfu_Ionian_Islands.html
NOU
Dupa niste experiente cu camere de pensiune in care nu se schimbau cearsafurile o data cu turistii, ne-am cumparat saci de dormit de cabana, adica practic un sac din bumbac in care incapi complet si esti oarecum izolat de ambientul dezgustator. Recomand, ocupa foarte putin spatiu in bagaje.
NOU
E posibil ca institutia aia sa fi fost de fapt muzeul cacatului roman!
NOU
Daca scrii de la soare e normal sa simti ce simti.
www.bbc.com/travel/article/20110816-in-brief-taking-a-holiday-can-lower-your-iq
NOU
1999. plecam cativa prieteni la mare, unde un alt prieten, fost coleg de liceu era cu alti prieteni. era ziua lui si am vrut sa ii facem o surpriza. ei stateau in gazda in casa unui nene din constanta. am mers direct pe plaja si i-am facut surpriza, apoi am mers la el la cazare sa facem un dus. proprietarul a stramat un pic din nas, dar a acceptat sa ii folosim “baia de serviciu”, nu baia pe care o foloseau prietenii nostri cazati. am intrat primul in acea baie. am deschis usa. la 50 de cm in fata era o chiuveta, in stanga vasul de wc si atat. m-am uitat sa vad daca nu mai e cumva o alta usa sau o cabina de dus. am iesit din baie si am mai intrat o data, crezand ca am insolatie. din nou, intr-un spatiu de 1m pe 1,5 m, un wc si chiuveta. am iesit si m-am dus la proprietar: nu va suparati, am intrat in baia de care ne-ati spus si nu gasesc cabian de dus. raspunsul lui: vedeti ca sub chiuveta este dusul. il conectati la teava de la chiuveta si faceti dus. am intrat inapoi razand nervos :))
NOU
Ori am eu așteptări foarte modeste, ori am blocat unele amintiri, ori am avut noroc. Chiar nu-mi amintesc nimic fabulos de nasol.
Având in vedere că nu m-am îmbolnăvit (de niciun fel, de nicio culoare, nici măcar paduchi) presupun că a fost o combinație dintre elementele menționate mai sus.
Taberele școlare se pun?
Dacă da, Bucșoaia, pe undeva prin Bucovina mi-o amintesc deși sunt 33 de ani de atunci, dormitoarele băieților erau în niște barăci de lemn, foste grajduri sau magazii, toatele nu mi le amintesc si cea mai proastă mâncare pe care am mâncat-o vreodată, ever, în viața mea.
Ciorbele erau mâncabile doar pt că era vară lui ’89 și tabăra din mijlocul nicăierului, așa că accesul la altă mâncare tindea spre minus infinit, felul 2 nu reușeam să-l mănânc și nu mă consider o persoană exagerat de mofturoasă.
A mai fost tabăra de la Izvorul alb sau rece, aproape de Reșița. Dar acolo nu era proastă, ci puțină, că directorul taberei fura ca-n codru, dar avea magazin în tabără unde copiii își cheltuiau banii. Până s-a enervat taică-meu (profesor insoțitor) și s-a dus cu autostopul combinat cu pejos și a făcut reclamație la poliție și la administrația taberelor/inspectoratul pt învățământ și a aruncat mămăliga în aer; în ultimele câteva zile toată lumea a primit la prânz și seara doar friptură cu cartofi prăjiți. Anul domnului 1992 sau 1993.
NOU
6 ani mai tarziu la Bucsoaia baracile alea erau fix la fel. Eu am avut norocul sa NU stau acolo. Dupa ce ca veneam ca de peste mari si tari (am facut cred 22 de ore de la Tulcea pana acolo cu trenul) am ajuns acolo si ghici ce, aia au facut ochii mari la noi, ca uitasera ca trebuie sa venim si noi si eram in plus. Si ne-au aratat fix barcile alea, de m-a luat groaza. “Tabara internationala Bucsoaia”. O mizerie.
In final, dupa vreo 6-7 ore de incertitudine si telefoane fixe, ne-au suit in ceva autobuz si ne-au intors undeva langa Iasi, la Bucium. Am ajuns noaptea tarziu. La Bucium a fost destul de OK, doar ca dupa aia, ca sa ne duca prin nordul Moldovei pe la manastiri faceam excursii de o zi in loc sa fi fost toate la o aruncatura de bat. Pfuai ce incet mergeau autobuzele pe vremea aia…
NOU
și noi cam tot de peste mări și țări veneam, tot de pe malul dunării, dar mai pe centrul țării, așa. 🙂
altă fază a fost la plecare. ne-au dat afară la 10 sau 12 noaptea, imediat după focul de tabără, și noi aveam tren la 3 noaptea. am tremurat în gară câteva ore. nu reușesc să-mi amintesc dacă ne-am dus pe jos, sau dacă ne-au dus cu ceva.
prin albumele familiei e o poză luată de sus cu mine și frate-meu sforăind pe geamantanul mare și negru, care a cărat toate bulendrele familiei încolo și încoace toată copilăria și adolescența mea (și-a dat obștescul sfârșit când eram în anul II de facultate) și picioarele unei fetițe care moțăie stând pe propriul geamantan
NOU
Damn! Bucsoaia! Fuck that place! Zona era draguta, dar cazarea in foste grajduri! In afara se nurii unei colege, nu am amintiri placute de acolo.
NOU
Multor bombe le-am calcat pragul de-a lungul anilor, unele loco, altele peste granite, nici nu mai are rost sa le insir. Dar apropo de pravoslavnicia alora din Sighet din comentariul lui Raider, mi-a ramas in suflet un nene din Sibiu, mai fusesem la el cu niste ani in urma si era ok, sau parea macar, cam bagacios dar saritor si simpatic. La vreun an de la nunta am poposit iar pe acolo prin august inainte de Sf Marie. Mno…intre timp il descoperise mai abitir pe Domnu si facuse o manie cu Basescu. In prima seara ne-a tinut ore intregi in curte la o interminabila tirada despre Basescu si Arsenie Boca dupa ce s-a prins ca ne pica ochii in gura de plictiseala ne-a condus sus sa ne arate camera si discutia a decurs asa:
El: aici aveti dusul, apa calda la discretie, curat frumos. Aici aveti patul, mare frumos…Auziti, dar dumneavoastra sunteti casatoriti?
Noi: hihi, da, anul trecut.
El: aaaa, felicitari. Copii aveti?
Noi: nu, nu inca.
El, deodata serios: sa stiti ca e pacat mare sa faceti copiii in postul de sf Marie!
……
Post si rugaciune doar.
NOU
Cele mai nasoale cazări au fost cele in care n-am avut de ales – taberele școlare și cele de muncă forțată (era să zic patriotică).
Tabără la Gura Văii undeva aproape de cheile de fier – pentru că probabil era overbooked ne-au cazat într-o fostă colonie muncitorească – niște barăci imense unde dormeam vreo 40-50 de copii. Bonus points pentru învățătoare/profesori au dormit cu noi in aceeași baracă. Mâncarea nu mi-o amintesc dar probabil era la același nivel. Îmi amintesc in schimb platourile cu gumă de mestecat pe care le vindeau sârbii – 40 lei bucata, toți banii mei s-au terminat in primele 2 zile.
Tabăra de muncă forțată (practica agricolă se numea) undeva la o fermă viticolă in Panciu. Am fost cazați în condițiile în care erau cazați muncitorii sezonieri, camere destul de jegoase dar nu băgam de seamă la momentul ăla (tropăiau hormonii in noi și ne gândeam doar la futut sau măcar bulanit colegele de liceu). De spălat ne spălam în curte la o cișmea cu apă rece (sfârșit septembrie început de octombrie). Nu mi-e clar cum se spălau fetele. Mâncarea nasoală dar suplineam cu struguri.
Căminul studențesc se pune? Că și acolo tronau generali morți la bude (pătura educată a societății)
NOU
Am un top 3 de cazari horror : pe primul loc Hotel Unirea din Focsani ( l-am cautat acum pe google si vad ca in continuare e un campion nota 2.9 :)) ) Am fost invitati la o nunta prin 2007 parca – ginerele s-a ocupat de cazare fiind din zona . Cand am deschis usa la camera imi venea sa plang :totul jegos si vechi , baia ceva de puscarie totul ruginit si plin de mazga , wc-ul cu lant …abia asteptam sa fac o baie si sa ma pregatesc de nunta , in schimb am lasat bagajele si am inceput sa cautam prin oras un magazin de unde sa cumparam saci de gunoi cu care am acoperit tot ce am putut prin baie : para de dus /cada – tin minte si acum cum am facut un dus chinuit si rece contorsionata sa nu ating nimic . Iar cireasa *drum-roll* cand sa ne bagam in pat topaiau fericiti purici – am atipit imbracati si cu prosoape in cap …
Locul 2 : Hotel Riviera din Mamaia prima oara 2009 apoi 2010 , nimic special de zis obisnuitul jegul normal de hotel comunist cu pret de Monaco. Dar de ce te-ai duce de doua ori daca prima oara te-ai umplut de sila ? Ei bine pt ca prietena mea cea mai buna pe vremea aia imi zicea ca fac eu fite si ca e ok hotelul, ca ne-a facut rost de un pret bun ca toata lumea se cazeaza acolo de ce sa “sparg” eu gasca ?! …cine s-a carat cu lenjeria de pat si solutii de curatenie anul urmator ?
Locul 3 : o cladire dubioasa ca un camin de nefamilisti prin Busteni , de cazare s-a ocupat un prieten . Era iarna , camaruta 2×2 cu un pat vai de el si o fereastra prin care intra gerul . Am incercat sa umplem golurile de pe marginea ferestrei cu hartie igienica si l-am rugat pe prietenul respectiv sa ne imprumute putin aeroterma pe care absolut intamplator o avea la el , ne-a lasat-o 5 min si a cerut-o inapoi ca deh se facea frig la el .
Nu mai suntem prieteni/ nu mai pastram legatura cu nici unul dintre cei mai sus :))
NOU
#euforie si eu, o casa in fundu` statiunii, diametral opus de plaja. Pana mergeam pe jos pana la plaja, aveam insolatie. Camere vechi P L I N E de paienjeni. Si la ce e barbata-miu alergic? Muscatura de paianjen. Am stat cateva zile sarind la orice fir de par care se misca pe el sa nu fie vajnicul arahnid pe el. Totul era jegos. Nu stiu de ce am ramas acolo, probabil atat ne permiteam.
Also, pe undeva pe langa Sf Gheorghe. Scarile care duceau la camere erau aproape verticale, imposibil sa urci un bagaj mediu. Camerele mici si cu tavan in coborare. Al meu, la 1,85 intra in camera, dar pana ajungea la dulap sau in toaleta, era jumate aplecat. S-au laudat ca gatesc mancare “ca’n zona” la cerere. Carne cu cartofi. Surprinzator. Ciuciu net (da, e misto fara, dar nu cand vrei sa iti planifici drumul pt a doua zi). Si daca voiam net, mai ales dupa amiaza, venea la risc cu cainii vecinilor sau ursi.
NOU
in schimb, pe plus, am fost la Basa Fogado (Borzont) cand am stat in Covasna. Cel mai misto restaurant cu cea mai misto mancare si cel mai dragut personal posibil din astia 33 de ani de viata
NOU
Amsterdam. Fara sa stim, am ajuns in week-endul cu ziua reginei or something, asa ca totul era super scump. Iar hotelul nostru care sarea de 100 de euro noaptea (acum 15 ani pretul era enorm) a fost cea mai bomba chestie ever.
Camera minuscula, intra patul (lipit cu una din laturi de perete) si erau 2 scaune pliante inchise, sprijinite de perete in culoarul ramas. Am incercat sa deschidem un scaun dar nu era suficient de lat culoarul :)))))
Am dus un scaun pliant in baie, l-am deschis acolo (in dus, ca in rest nu era loc) si am scos din bagaj strictul necesar.
Ca sa faci dus era practic o coregrafie totala. Inchide geamantanul, scoate scaunul, cealalta persoana trebuia sa stea in pat tot timpul ca altfel nu aveam loc.
Iar patul…… cand am ajuns lenjeriile aveau urme evidente de skid marks :)))). Am coborat la receptie, am cerut sa ni le schimbe, le-au schimbat cu unele care aveau niste fire mari de par blond pe ele :)))))
N-am mai cerut inca o data sa le schimbe ca era evident ca nu aveam cu cine discuta. Dar am dormit imbracati si cu prosoapele noastre puse frumos peste pernele lor. Asteptari dinastea gen sa aiba prosoape sau macar un sapun dinala minuscul la chiuveta erau inutile.
NOU
Anul trecut, Constanta. Ca sa rezum intr-un singur cuvant: jeg.
Doar pentru ca unei persoane din familie ii place la mare la noi.
NOU
daca as zice ca persoana e si fan teodosie, as gresi mult?
NOU
Resort Cheile Gradistei, la Fundata, acum cativa ani, intr-un team building.
Mai mult de jumatate din firma ne-am petrecut ziua de dupa team building pe buda, cu o toxinfectie frumoasa, vreo 3 sau 4 mai ghinionisti au ajuns in spital.
Dar e un “resort” cu protectie politica inalta, asa ca toate reclamatiile noastre au ajuns … fix la buda.
NOU
Cred ca după un astfel de articol ar merge și unul cu cazări mișto. Am făcut bookmark la Basa Fogado (Borzont) tocmai pentru ca am găsit o astfel de recomandare aici
NOU
Costinesti in sat ani 90…. the horror. Am stat la niste tigani cu trupa de liceu, era ceva de vis. 😀 Asternuturile erau mizerabile si cu sange(multe virginitati s-au luat acolo), nu se schimbau decat o data pe sezon. Un coleg a luat latzei de acolo fara sa futa nimic, asa mizerie era. 😀 Buda era turceasca cu cacati pe langa si mirosea a pisat pana in camere. Apa la dus era doar rece, punct. Tiganii nu aveau vreo evidenta… plateai un pret destul de mic cand veneai in functie de cate zile ziceai ca stai si apoi sanatate… stateai pana iti terminai bani de buzunar care oricum erau putini. 😀 Oricum nu reusea nicicare sa fenteze decat 2-3 zile in care ajungeai sa manci paine cu pizza si bere pe datorie. Cu toate astea ne-am distrat de minune !
NOU
Pentru ca văd ca e plin de povesti traumatizante va las eu una cu final neașteptat, poate va mai atenuează din traume. Acum 20 de ani, bicicleam prin Grecia. Grup de tineri, internaționali. Neamțul care s-a ocupat de rezervări a găsit orașul plin – sărbătoare locală – și a făcut mătănii când a găsit in sfârșit un hotel in centrul orașului, prețul rezonabil, loc pt biciclete. Totul ok, cu excepția faptului ca respectabilul hotel era un bordel care închiria primele doua etaje la neștiutori ca noi pentru ca la ultimele trei sa se plătească pe ora, după client, dupa apetit, după domnișoarele arondate. Nu mai spun ca băieții au stat toata noapte la povesti cu domnișoarele in momentele libere – ce ne-au povestit după noaptea aia ne-a dezgustat pe toți, 20 de tineri care au rămași casti/caste in urma traumelor relatate. Păcat de tinerețile noastre și de timpul irosit ..